Turda - Piata Romana, Nr.17 - fosta, Fabrica de Bere

- Fabrica de timp liber, targ caritabil de vechituri dec. 2018 - Google12 - A.M.C. 

- Spatiu verde - 13Google, 12Google, 44Google - A.M.C.

-  Elemente decorative diverse, banci - Piata Romana -  Nr.17   - Spatiu verde   - 40Google

- Proiectul "Cultura Ardeleana" - editia II-a - 12Google - A.M.C. 

- Muzeul "Fabrica de Stiinta" -  18Google - A.M.C. 

- Muzeu Trenuletelor - 44Google - A.M.C. 

Imagini  publicate pe: 7Google,  12Google - I.L.T. -  A.M.C.

Album pe: 7Google,  12Google

Situata in Piata Romana, nr.17 -  Cladire monument istoric, Arhitectura utulitarabindustriala - lista monumente 1
- construită în perioada 1756-1814,
"...Fabrica a fost extinsă și renovată în anul 1880. Clădirea principală a fost terminată abia în anul 1911. Fabrica a purtat la început denumirea „Fabrica de Bere Mendel” și era renumită pentru berea de bună calitate (era considerată chiar cea mai bună bere din Ardeal).
În anii 20 ai secolului al XX-lea denumirea ei a fost schimbată în „Fabrica de Bere Turdeana”. În 1927 avea 90 de angajați și producea 50.000 de hectolitri de bere anual. La începutul anilor 40 Fabrica de Bere a fost cumpărată de turdeanul Herman Ausländer. Fabrica a fost închisă în timpul celui de al doilea război mondial, când clădirea a fost dezafectată. După război și-a reluat activitatea, iar in 1947 a fost naționalizată.
Mai târziu, fabrica a fost cumpărată (cu marcă cu tot) de „Fabrica de Bere Ursus” din Cluj-Napoca. După cumpărarea ei de către „Fabrica de Bere Ursus”, treptat-treptat, producția s-a redus, iar după privatizarea „Fabricii Ursus”, patronii străini au decis închiderea definitivă a Fabricii de Bere din Turda. De remarcat că - arhitectural - clădirea a rămas neschimbată de peste 100 de ani.
În anul 2006 fabrica a fost achiziționată de către familia Rațiu..."
Info. Wikipedia 
- Fabrica Turdeana in anul 1929  funzioneaza  cu fabrica de bere Czell din Cluj pe motive de concurenta - Info. E. Gergely - Istorie si contemporaneitate, carte pe Google19, pag.139.

"Fosta Fabrica de bere (fabrica de malt si bere Mendel, cea cae avea sigla initiala cu ursul care bea bere si in a carei incinta se situa cladirea P+1 cu functiunea "casa berii" - a.c.1756, cladire demolata in 2006 multumita proprietarului, pentru a face loc unui mall turdean ) - poate sau incearca sa scape de acest fond construit valoros." -  info. Revista "Orasul"  din 2008, articol scris de Sara Vass

- " Fabrica a fost construită în mai multe faze între anii 1796-1814 la comanda lui Lazăr Simon Mendel, un evreu bogat din Turda. Ansamblul de clădiri al fabricii a fost extins şi renovat în anul 1880, iar clădirea principală a fost finalizată în 1911, când ansamblul capătă forma actuală care n-a trecut prin schimbări majore în ultimii 100 de ani. - sursa "eea grants" (doc. primit prin mail)

 - Gradina de vara - legenda - unde berea venea pe teava direct din fabrica - sursa Dana Deac - Legende de pe Valea Ariesului, pag. 53


 - Mendel - evreu, proprietar a fabricii de bere din Turda si a fabricii de spirt si coniac din comuna Mihai Viteazul  - info.E.Gergely - Istrorie si contemporaneitate, carte Google19 ...pag.71.


 ...., evreul bogat Simon Mendel, proprietar al fabricii de bere, membru fondator al Fabricii de Sticla care a luat fiinta in 1921, . . - sursa - T.Stefanie, V.Visinescu - Ghid turistic, pag. 125

- Fosta Fabrica de Bere vazuta de sus - foto de pe Facebook - autor Al Byby Bybycu - 2015.02.15

Foto.  Google1 (imag. de altadata, album industrie) - Imagine din interiorul fostei Fabrici de Bere - din
 albumul de  pe Facebook - "Fabrica de Timp Liber" - autor foto. Nicolas Friess, 2014.

Imagine din exterior - Facebook, Fabrica de Timp Liber, 2016

- Fabrica de Timp Liber din Turda – proiect de reabilitare, revitalizare și recontextualizare pentru comunitate - Facebook, - I.L.T. -  zepelin.ro, 2016

- in copie de pe doc. -  "Pamela Ratiu, ..a renunţat la ideea de a transforma fabrica în mall în favoarea deschiderii clădirii pentru comunitatea locală. Proiectul, care va fi finalizat în circa opt ani, prevede amenajarea mai multor obiective: un centru comunitar, o berărie cu terasă, un muzeu al berii, un hotel şi un centru de conferinţe şi, nu în ultimul rând, o fabrică de legume uscate. Clădirea şi terenul din jurul acesteia au circa două hectare...." semnat Felicia

De pe nert:
-  Foto panorama 360 - Street VieW
-  Welcome to Romania
-  Facebook - Suciu Petru
- Se inaugureaza "Fabrica de Timp Liber" - invitatie de pe Facebook  - pt. data de 2014.10.04
- Teatru, muzica si voie buna la inaugurarea scenei... - TurdaLive - 2014.10.05
- Centrul Comunitar "Fabrica de Timp Liber" si-a deschis portile - TurdaNews - 2015.05.19
- Dupa anul 1960 (cu aproximatie) la ultimul etaj pe o perioada de 3 ani a functionat atelier scoala  ucenici lacatusi, mecanici - info. Facebook - Ionita Baciu - 2014


- "...Primul proprietar era evreul Lazăr Simon Mendel care a comandat constructia după care la începutul anilor 40 fabrica a fost cumpărată de turdeanul Hermann Auslander. Fabrica a fost nationalizată în 1947, după care a fost cumpărată de Fabrica de Bere Ursus din Cluj. În anul 2004 Fabrica de Bere din Turda a fost cumparată de actualul proprietar, de un investitor particular (Turda Development; Regent House Properties – condus de familia Ratiu.
 În ceea ce priveşte istoria Fabricii de Bere din Turda, cel mai important atestat istoric este piatra cioplită care se află pe peretele unei anexe al fabricii (casă construită în 1814) care „povesteşte” că fabrica de bere a fost ridicată în 1796 pentru a-l înveseli pe Bachus, care stătea supărat, cu capul într-o parte. Fabrica de Bere a fost înfiintată ca societate pe actiuni în jurul anului 1878 şi scurt timp după această schimbare, în 1880 ansamblul a fost extins, iar unele case au fost renovate. Clădirea principală a fost terminată abia în anul 1911. Fabrica a fost închisă în timpul celui de al doilea Război Mondial când clădirea a fost grav dezafectată. După război şi-a reluat activitatea. Fabrica de bere din Turda a fost cumpărată în primăvara anului 2004 de un investitor particular care a recunoscut valoarea întregului ansamblu si a memoriei locului pentru municipiiul Turda
Autorul fisei: Zsófia Hlavathy, Zsolt Ambrus 2010..." - info:
- Fabrica de bere - eea grants - Fisa patrimoniului arhitectural industrial - autor fise - Zsofia Hiavathy, Zsolt Ambrus, 2010 - sursa R.C. - extras din doc. pdf , colaj 3 pag - sursa document, primit prin mail  (R.C.)

- Mendel, Fabrica de bere si Soc, comerciala pe actiuni.

 Indicatorul industriei romanesti pe anul 1925 - Google19, foto.

- Student arhitect Szasz-Bertalan Eszter - anul VIAn universitar 2013-2014 - academiaedu.ro

cca. 2017-2019 

- Autor foto necunoscut. Sursa R.C.

 
- Din Revista Ecouri
- Teleportare bahica - Revista Ecouri - 22 aug.2019

- Cladirea de bere a fost infiintata ca societate pe actiuni in jurul anului 1878 si scurt timp dupa aceasta a fost extinsa si renovata in 1880
Cladirea principala, ..a fost terminata in 1911..
Fabrica a apurtat la inceput denumirea "Fabrica de Bere Mendel" ...In anii 20 ai sec XX-lea denumirea ei a fost schimbata in "Fabrica de Bere Turdeana" . In 1936, strada alaturata se va numi "Strada Fabricii de Bere" .
La inceputul anilor 40 tot ansamblul a fost cumparat de turdeanul Hermann Auslander. fabrica a fost inchisa in timpul celui de al doilea Razboi Mondial, cand cladirea a fost grav dezafectata . Dupa razboi si-a reluat activitatea , iar in 1947 a fost nationalizata. Apare documentar in 1949, cu adresa str. Ecaterina Varga nr.16-17, intr-o dare de seama statistica , ca sucursala de la Turda a Intrepronderii Industriale de stat inainte - Fabrica de Bere Cluj."- sursa: - Student arhitect Szasz-Bertalan Eszter - anul VIAn universitar 2013-2014 - academiaedu.ro

- foto pe Google1, industrie

- Istoricul Fabricii de Bere Ursus - pagina web a fabricii UrsusBreweris.ro
- Favrica de bere Ursus - "Din anul 1948, fabrica a fost naționalizată. Astfel, Fabrica de bere „Ursus” a fost reorganizată, având numele Întreprinderea „Înainte”. Aceasta și-a continuat dezvoltarea și a avut integrate, în componența sa, fabrica de spirt și oțet „Clujeanul”, fabrica de spirt „Gherla”, precum și secțiile de malț din Turda și Bistrița."  - sursa info Cluj.com
- Comentarii pe Facebook,Emil Halastuan, 2018
- Fabrica de Stiinta "voluntarii Asociației Astronomice Pluto au reușit să construiască singurul labirint de oglinzi din Transilvania, cel mai lung tunel Vortex," - In Turda.ro, august 2020

Istoric pe scurt:
Fosta Fabrică de Bere din Turda (Piața Romană nr.17) a fost construită în perioada 1756-1814. Edificiul a fost proiectat de arhitectul autodidact János Kövesi, care a proiectat și clădirea Judecătoriei din Turda. Clădirea se remarcă prin calitatea sa arhitecturală deosebită, compusă într-un ansamblu complex, cu diverse pinioane și cu un mic turn, cu coșul de fum amplasat pe fațada principală (o prezență marcantă în compoziție), ce pune în evidență caracterul industrial al clădirii. Fabrica este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015. - Visit Turda, 2023

- Anuala de Arhitectură București » Proiecte » Ediția 2023 » Cercetare prin arhitectură / Diplome de arhitectură Conversia si extinderea patrimoniului industrial. Fabrica de bere turda Autori: CSERVENECZ IULIA MARIA (Facebook: Iulia Cservenecz)  Îndrumător: PUSCAS CRIASTIAN UNIVERSITATEA ORADEA. FACULTATEA DE CONSTRUCTII CADASTRU SI ARHITECTURA - Facebook, 2023

- 19.09 - Ziua Europeană a Patrimoniului. -  Clădiri de patrimoniu din Turda  - Facebook , Biblioteca Teodor Muresanu, 2023

"Patrimoniul arhitectural-istoric al oraşului cuprinde Piaţa Republicii şi Piaţa 1 Decembrie 1918. Nucleul istoric medieval este considerat cel din jurul bisericii romano-catolice din fosta Piaţă a Târgului (azi P-ţa Republicii). Centrul municipiului Turda se află în prezent pe lista monumentelor istorice ca şi ansamblu urban secolul XVIII-XIX, conform Ordinului Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/8.07.2004. 

"Fabrica de bere. În Piaţa Romană nr. 17 se află clădirea numită la sfârşitul secolului al XIX-lea „berăria oraşului”. A fost construită în 1756 şi renovată în anul 1814, odată cu podul de peste Arieş. Fabrica a purtat la început denumirea „Fabrica de Bere Mendel”, fiind renumită pentru berea de bună calitate, considerată cea mai bună bere din Ardeal. În deceniul `20 al secolului XX denumirea ei a fost schimbată în „Fabrica de Bere Turdeana”. După război şi-a reluat activitatea, fiind naţionalizată în 1947. După 1990 fabrica a fost cumpărată (cu marcă cu tot) de „Fabrica de Bere Ursus” din Cluj-Napoca, producţia s-a redus treptat până la închiderea definitivă." 

-  Muzeul Trenulețelor în miniatură Turda este una dintre cele mai mari diorame permanente din România, cu trenulețe funcționale. Acesta este situat în Piața Romană nr. 17-19, Turda. Sâmbăta și duminica are program de funcționare între orele 10-17, informații suplimentare la telefon: 0758 365 699. - sursa info - TurdaNews, Facebook, 2024.03.23

2024.06.30

- Evenimente - linkuri

- Festival International de Teatru - 2024  -  44Google - A.M.C

- Ioana Morar - Turda News  interviu, 2024.10.17 - Expozitie de pictura la Fabrica de Teatru

Foto pe: Google7, Google12,   Facebook:  I.L.T. -  A.M.C.

Piata Romana - linkuri

Evenimente - linkuri

Turda - Piete - linkuri
Turda - Istorie - linkuri

Imagini de altadata - Industrie  -  1Google, 11sGoogle

Pagini de cultura generala - linkuri

Citeste si! 

"Berea este cunoscută încă din antichitate
şi se presupune că procesul de obţinere a ei a pornit de la pâinea udată, întâmplător, cu apă şi uitată mai multe zile, după care a început să fermenteze.
Autori antici, precum Strabon, Diodor din Sicilia, Vergilius sau Ovidiu ne dau informaţii despre strămoşii noştri daco-geţi care erau pricepuţi cultivatori de viţă de vie şi producători-consumatori-exportatori de vin, dar consumau şi un fel de bere, obţinută din malţ de orz, o cereală intens cultivată de ei. Berea era preparată în casă, de către femei şi era destinată consumului casnic.
Se pare că berea era asemănătoare unei grăsimi groase de culoare întunecată, fără să conțină o cantitate mare de alcool, însă foarte hrănitoare. Datorită gustului deosebit, ea ocupa un loc important in dieta oamenilor din acea vreme.
Cea mai veche atestare documentara a berii in Romania este un act de la 1366 în care se precizează că la răscoala ţăranilor şi meşteşugarilor din Floreşti (Cluj) a participat şi Iacob Berarul. Două secole mai târziu, în anii 1573-1574, alte două mențiuni vorbesc despre Martin Seres și Martin Serfezeo (serfezeo, în maghiară, înseamnă berar).
În România “fierbătoriile” de bere au fost înfiinţate de saşi, la începutul secolului XVIII, pe lângă oraşele fortificate din Banat, prima fiind construită la Timisoara in 1718, si apartinea printului Eugeniu de Savoya.
Curând după 1718 au început să fie ridicate şi alte fabrici de bere în localităţi bănăţene, pe măsură ce acestea începeau să fie populate cu colonişti germani: Caransebeş (1722), Orşova (1726), Arad (1729) etc.
Fabrica de bere din Turda a fost construită în anul 1756, aşa cum este atestat prin inscripţia în limba latină, sculptată în piatră, de pe frontispiciul clădirii: ANNO DNI 1756 FIERI CVRAVIT STEPHANUS TÖRÖK NOB. OP DE VJ TORDA DUCTOR PRIMARIUS.
Fabrica de bere turdeană a fost ridicată pe partea stângă a Arieşului, în dreptul vechiului pod, în mijlocul unei grădini frumoase, într-o zonă ce făcea parte din vechea aşezare dacică şi apoi romană, ceeace a dus şi la numele de Piaţa Romană. În perioada medievală, în această parte de oraş, existau: o cetate şi un stăvilar al unui iaz din care s-a folosit piatra la edificarea clădirilor berăriei din Turda şi a Morii lui Bethlen din apropiere.
O altă inscripţie, mai recentă, spune despre renovările care s-au adus clădirii în anul 1814:
„Iată, această berărie s-a renovat pentru folosul oraşului Turda şi a jurului ei sub conducere lui Osztrovicz Jozsef locotenent şi a lui Követsi János inginer, prin cheltuiala lui Metzel Sámuel şi Vermesi Dániel şi cu sârguinţa lor în MDCCCXIV. Pe când Bachus poartă cunună fără ciorchini de struguri, cu capul la stânga fără voie bună”.
Renovarea Fabricii de bere s-a făcut de aceiaşi specialişti şi odată cu construirea podului de lemn de peste Arieş.
Pe la 1878 fabrica s-a constituit în societate pe acţiuni iar în anul 1880 i se măreşte capacitatea prin construirea de noi anexe şi renovarea celor deja existente. La încheierea lucrărilor, definitivate în 1911, Fabrica de bere avea în componenţă clădirea principală cu secţiile de fermentare, pivniţe, secţiile de îmbuteliere a sticlelor şi umplere a butoaielor, clădirile secţiilor de maşini şi de fierbere, precum şi birouri şi locuinţe. În această perioadă a luat fiinţă şi „Grădina de bere” frecventată de turdeni dar căutată şi de turişti din ţară şi chiar din ţările vecine, pentru că fabrica era renumită pentru berea de calitate pe care o producea, după părerea unora fiind chiar cea mai bună bere din Transilvania.
În această perioadă patronul fabricii era Lazăr Simon Mendel (membru al bogate familii de evrei Mendel, mare proprietară de terenuri în Turda, Cristiş şi Poiana) motiv pentru care a purtat numele “Fabrica de Bere Mendel”.
După sfârşitul Primului Război Mondial, care a dus la destrămarea Imperiului Austro-Ungar, în toamna anului 1918, în întreaga Transilvanie, avut loc o adevărată revoluţie populară pentru emancipare naţională şi pentru îndeplinirea unui vis naţional şi a moştenirii Bravului Mihai, realizarea României Mari. Turda a participat activ pentru acest ideal şi, din păcate, şi-a adus şi jerfa de sânge prin martiriul preotului Ioan Opriş.
Într-un articol cu titlul “Barbarii jandarmăreşti -Din Turda – Un preot român şi ţarani împuşcaţi de jandarmi - semnat de dr. I. Pop în publicaţia “UNIREA” din 18 noiembrie 1918 scrie şi despre berăria Mendel şi patronul său:
“Un fapt şi mai dureros s-a întâmplat şi în Cristiş. În ziua când a izbucnit revoluţia au năvălit nişte prăpădiţi în magazinele de bucate ale berăriei Mendel, a doua zi au mers gendarmii să cerceteze cazul şi au puşcat fără nici o judecată patru oameni dintre cari doi au fost puşcaţi acasă la ei în curte fără nici o vină. Cazul acesta a produs o iritaţie nespusă în jur şi la rugarea senatului maghiar din Turda s-au dus, ca trimişi ai Senatului Roman Dnii Dr George Popescu, Dr Augustin Raţiu şi Dr Vasile Mureşan au constituit Senatul şi Garda Naţională Română.
La vorbirea plină de avânt a Dlui Dr. Augustin Raţiu a răspuns preotul Ioan Opriş că se vor îngriji de ordinea şi liniştea tuturor. La sfârşit a venit încredinţatul Fabricii (de bere) Mendel şi a promis că va da, momentan, celor lipsiţi, bucate şi alimente, iar victimelor, respectiv rămăşiţelor (familiilor) lor le-a dat câte o mie de coroane.”
În anul 1921 în ziarul „Înfrăţirea” a apărut un articol în care Fabrica de bere de pe malul Arieşului este considerată una „dintre cele mai moderne, mai sistematice şi mai curate” din Ardeal, că funcţiona neîntrerupt de 40 de ani şi că producea bere de calitate superioară. Iată ce mai conţinea articolul:
„În decursul timpului această fabrică a fost renovată de şase ori, adaptată la cerinţele tehnice ale diferitelor epoci. Fabrica funcţionează cu abur, care e produs de gazul metan. Dispune de 3 cazane enorme pentru abur, cazane din care 2 funcţionează în continuu, iar unul de rezervă pentru cazuri excepţionale. Această Fabrică de bere, spre deosebire de multe alte fabrici din Ardeal, are instalaţii speciale pentru spălatul şi umplutul butoaielor şi sticlelor, pentru pregătirea sistematică a orzului şi hameiului, pentru răcirea şi filtrarea berii. Producţia zilnică de bere Mendel este de cel puţin 900-1000 hectolitri de bere de diferite calităţi.” Articolul menţionează şi ţara de origine a instalaţiilor, a pieselor de schimb şi a hameiului, Cehoslovacia, ceeace justifică preţul ridicat, pentru acele vremuri, ale berii turdene, care era de 3 lei.
În deceniul trei al secolului XX denumirea ei a fost schimbată în „Fabrica de Bere Turdeana”.
Din lucrarea „Judeţul Turda – schiţă monografică” semnată de Petru Suciu (primul director român, de după Unirea cea Mare, a Liceului Ferdinand, numit, apoi, Mihai Viteazul), editată în 1929, aflăm că în anul 1928, Fabrica de bere „Turdeana”, cu sediul în Turda, avea un capital social de 7 500 000 lei şi o capacitate de producţie anuală de 25 000 hectolitri, adică 50 000 000 lei. Mai aflăm că dacă în anul 1918 lucrau 130 de muncitori, în 1928 numărul acestora scăzuse la 60 dintre care 57 erau români. Combustibilul folosit era gazul metan iar puterea maşinilor era de 390 CP.
În anul 1927, la Cluj se înfiinţa firma „Ursus” Fabrica de Bere SA, fabrică ce şi-a început activitatea, sub acest nume, începând cu luna ianuarie 1928. Anul următor,, concernul „Dr. Wilhelm Czell”, vinde acţiunile sale către Fabrica de bere din Turda, cu care, apoi, a şi fuzionat. De fapt Fabrica de bere din Turda a fost cumpărată (cu marcă cu tot) de „Fabrica de Bere Ursus” din Cluj-Napoca, numele nou înfiinţatei intreprinderi fiind „Fabricile de bere unite din Cluj şi Turda Ursus SA”. Treptat, producţia de bere turdeană s-a redus, ajungându-se ca utilajele acestei fabrici să fie mutate la Ursus Cluj, pentru a mări capacitatea de producţie a acesteia. La Turda a rămas, să funcţioneze, doar o secţie de producere a malţului pentru fabrica din Cluj.
La începutul anilor 40 ai secolului XX Fabrica de Bere a fost cumpărată de turdeanul Herman Ausländer dar, curând, a izbucnit cel de-al doilea Război Mondial, fabrica a fost închisă şi clădirea dezafectată.
După încheierea războiului, în anul 1945, fabrica turdeană și-a reluat activitatea şi revine sub tutela clujeană iar la 11 iunie 1948 Fabrica de bere Ursus din Cluj şi secţia ei producătoare de malţ din Turda au fost naţionalizate. Ajunsă în proprietatea statului, fabrica a funcţionat sub numele de Întreprinderea "Înainte".
În anul 1963, în documentaţia întocmită cu ocazia unor reparaţii capitale, se menţionează faptul că la Fabrica de malţ din Turda s-au efectuat reparaţii exterioare la clădirea principală, la pavilionul administrativ şi la cel de locuinţe.
După 1989, după privatizarea „Fabricii Ursus”, patronii străini au decis închiderea definitivă a Fabricii de Bere din Turda.
În primăvara anului 2004 Fabrica de bere din Turda a fost cumpărată de familia Raţiu cu intenţia declarată de repune în funcţiune a unei mici fabrici de bere cu o grădină de bere unde turdenii să petreacă, din nou, ca în vremurile frumoase din perioada interbelică (cum îşi aminteşte avocatul Sever Mureşan, de la cazanele fabricii, prin conducte, berea era adusă direct la mesele din grădina de vară, muşterii autoservindu-se direct de la robinet) dar şi după război, până chiar în anii 80 ai secolului trecut.
Familia Raţiu şi-a mai propus ca în incinta fostei Fabrici de bere să mai amenajeze o piaţă agroalimentară accesibilă fermierilor din zonă şi un spaţiu pentru procesarea, prin deshidratare, a legumelor şi fructelor producătorilor din Turda şi comunele limitrofe.
Dar, până acum, curtea Fabricii de bere din Turda a adăpostit, pentru o bună bucată de timp, două asociaţii de protecţie a animalelor, care cazau aproximativ 300 de câini fără adăpost şi a găzduit, de câteva ori, trupe de circ."
(Suciu Petru - "Foaia Informativă 27")