2011-01-28

Bistra - Jud. Alba - Regionalisme si inavatamantul


Regionalisme culese de pe Facebook,1, facebook,2
A
a imburda=a rasturna, ai=usturoi, apoi=pe urma, atunci; astelus=mester tamplar sau dulgher, apucai (m-apucai)=a incepe, a prinde
B
bagau=tabac=tutun. bebe=sarpe, bic=taur, boabe=cartofi, a butusi=a imbranci, boc de lemn=o bucata de lemn,taiata care urmeaza sa fie crepata, bostan= cucurbete, boldă=magazin, blid=vas de lut-farfurie, de lemn sau de tinichea în care se pun bucatele. brisca=briceag, budigăi-chilot pt. femei, butusa=Inpinge
C
camință=cuptor,soba; căput=haina, caldare=cazan pt distilare; calbaj=cartabos, cerga=tol=patura din lana, chămese=camase, chisălită=compot de fructe; chischineu-batic, a clătări=a limpezii; cioareci de panura=pantaloni; cioareci=ciorapi din lana, ciudar=cidru, cohe=bucatarie de vara, cohe=camara, colop=palarie, clisa=slanina, crampan=tarnacop; cucheri=ochelari; cucuruz=porumb, credent=dulap
D
doscă=scandura, dioabă cu branza=butoias cu branza
E
Ei bata-te norocu=injuratura
F
fălos=mândru,semeț; fizau=siret; finjie=cana; firhong=perdea;  forghintau-piesa de pe caru din fata ce culiseaza la sc. directiei de mers; fustei=bete pt. inchiderea staulului de oi, furcuta=furculita
G
gazeta=ziar; ghiboli=bivoli, a se gui=a urca, gadina= raie, glajă-sticlă de1litru, goanga=insecta, gunoita=faras, guda=catea, grostior=smantana,
guit=urcat, gujbe sau gânjile=lant de lemn,
H
hăt=streang; hat=un însemn care delimitează două porţiuni de teren, hepa=fereste-te, hont=roaba; honca=groapa huie=urla
I
ie=da, ie=camase, Îs=a fi, sunt: a imbutusi=a impinge, a inghesui, ioajda=funie de calt-canepa, itari=pantaloni
J
jăb=buzunar; jilau=rindea;
L
labos=cratita; laibarut=vesta; lampas=felinar, leti=pamant argilos-lut, Lecru-căput de culoare albă,purtat la zi de sărbătoare, lipideu=cearceaf de panza; lictar=majun=salvoita=miere de prune=gem=dulceata; lopitău=platou pt intins aluatul; lopta=minge
M
mandru=aratos,impozant, bun, măsărită=fata de masa, mazare=fasole, măndule=amigdalite, mere( a mere)=merge, merindeata = servet pentru mancarea la camp, mintenas=imediat; mihei=tejghea de tamplarie;  mohoarca=tigara din tutun de proasta calitate,  muietec=caltabos
N
nap=sfecla furajera; nevasta=sotie, ni=uite, pancove=gogosi,
O
obloc=fereastra, oblu=directie inainte drept, omeni(vb.)=a cinsti, a trata, a servi
P
pancove=gogosi; paius=fir de iarb; pazitura=smantana cu lapt si faina ce se mananca cu mamaliga(întinsoare), pazitura cu groscior=tocana cu faina alba, parci=tap, palincă=tuica; pece-carnea aceea fără grăsime de lîngă spinarea porcului. pita=paine; pivnita=beci; plotog=piele tbacita, plivas=creion; podiras=dulapior cu vesela, porodica=rosie, polită=raft, postava=vanita pt paine confectionata din lemn, pucioase=chibrite
Pragsorul - Obicei traditional de Pasti
R
ratota=omleta, rascasa=orez, retej=clanta, resteu=lagar ce prinde boul la jug, ruda=protap la car; retej=miner, robanc=slobozitor - rindea lunga pentru indreptat
S
scorus=balcon; salha=brad, sacitoare=facalet; saltea cu..hoaspe, scarnav=rautacios, sfredel=burghiu, silha=brad, socala= piesa acesorie a razvoiului de tesut; scoverzi=clatite, slobod=permis(ii slobod-este permis), a sui=a urca; ; spor=soba; straimas=zgarieci(Instrument format dintr-o bucată prismatică de lemn); strimfi=ciorapi; strujac-saltea din foi de cucuruz; sanuri=calapod
S
sanuri=calapod, stergar=prosop
T
taier=farfurie, tarnat=terasa; tarsita=sapa ingusta; a t(z)apa=a arunca;  taietor=scoaba; tanjala-ruda dintre boi si plug; tapete=presuri, travalic=tavalug; teca=dulap cu vitrina; tier=farfurie, tifa=nisip,  tindee=prosoape tesute in razboi, cusute cu saten in motive populare-pus pe pereti impreuna cu blide (farvurii) ceramice ornamentale, ticlăzău=fier de calcat cu carbuni; t(z)iba/cus(h)ti= mars(h) sau pleaca, la un caine, tocila=polizor rotit manual; toptila=balta, travalic=tavalug, troaca=valau, tulai Doamne=exclamație care exprimă spaimă, mânie valeu!; etc.;
T
tatana=balama, țol=cerga,
U
uiagă=sticlă, ujog-unealtă de curăţat cuptorul de copt pâinea, undrele=ace de crosetat, urla=coboara; urdoi=vas de lemn pt. ales grostorul=smantana;
V
vatrar=faras, vadra=galeata; vesmetic=boloboc-nivela cu bula de aer,
Z
zadie=catrinta=sort; zar=broasca la usa; a zoli=a freca rufele la spalatul manual; Znicea-joapă=ramură subţire care o folosesc părinţii pentru îmblânzirea pruncilor.

Balmosul Motesc - reteta
Ingrediente:1kg smantana grasa,cca 250-300gr.faina de malai dar nu grisata,sau cca 200 gr.grisata.
Prepararea:Se pune intr o cratita de tuci(fonta) smantana ,se pune pe foc ,iar cand incepe sa fiarba se pune faina si se amesteca incontinuu sa nu se afume.Se lasa sa fiarba bine pana se ingroasa astfel cand amesteci cu lingura de lemn ea se invarteste dupa lingura,iar pe marginea cratitei apare untul topit,atunci este gata,se potriveste de sare si se serveste cald.(atentie ptr cei la cura de slabire).Este deliciul motilor si se face in orice gospodarie moteasca.La oras nu gasesti smantana grasa dar se poate face si cu cea din comert diferenta e ca nu are atata grasime,iar la sfarsit nu iasa atata unt pe marginea cratitei si binenteles gustul o sa fie diferit din doua puncte de vedere,nu este fiarta pe soba cu lemne si al doilea din cauza smantanei de pravalie. - sursa: Facebook - Bistra, Alba - Nicu Risteiu

INVATAMANTU din BISTRA
"Invăţământul bistrean are o istorie veche şi bogată. Primele informaţii despre existenţa unei instituţii de învăţământ în localitate există din secolul al XVIII-lea, de când în Domeniul de sus al Zlatnei sunt consemnaţi doar trei învăţători, pentru anul 1776.
1782 - este înfiinţată prima şcoală în Bistra;
1788 - este consemnat numele învăţătorului Ioan Popovics care învăţa copiii în limba germană;
9 ianuarie 1854 - Antonie Dărăbanth, preot administrator planul de învăţământ al şcolii;
1862 - învăţător era Ioaneş Gligor, care avea înregistraţi 260 de copii apţi, dar frecventau numai 42 de copii;
1892 - sunt consemnate 2 şcoli, una de lemn şi una de piatră.
1910 - se construieşte o nouă şcoală cu trei săli de clasă, în antrepriză de către Achim Teodor. Cu toate că învăţământul era prezent în localitate de peste un secol, în 1910 numărul "ştiutorilor de carte" era doar de 29% din totalul populaţiei, ştiau scrie şi citi aproximativ 1.001 persoane.
1923 - se înfiinţează şcoala în satul Băleşti şi Dealul Muntelui;
1924 - se înfiiţează şcoala cu două clase în satul Hudriceşti;
1927 - se înfiinţează şcoala în satul Vârşii Mari cu clasa I, apoi îşi întrerupe activitatea până în anul 1930 când funcţionează cu 6 clase.
1927 se înfiinţează şcoală şi în satul Bârleşti, iar în anul 1930 în satul Gârde.
Şcoala din Bistra-centru are o activitate mai bogată. Cu toate că situaţia materială a gospodăriilor era precară, numărul copiilor care frecventează şcoala este destul de mare cu unele excepţii, astfel în primele două clase elevii înscrişi şi frecvenţi sunt numeroşi, iar în clasele următoare numărul lor scade. În perioadele de toamnă şi primăvară frecvenţa elevilor este mică, acest aspect reiese şi din inspecţia sanitară din 23 octombrie 1925 a medicului de la Câmpeni, care a consemnat prezenţi la şcoală doar 10 copii. Frecvenţa mică este motivată şi de faptul că elevii înscrişi în clasa I aveau o vârstă mai mare şi când activităţile gospodăreşti erau în toi, copiii nu mai mergeau la şcoală, trebuind să-şi ajute părinţii la muncile agricole.
În arhiva parohiei din Bistra se păstrează procese verbale încheiate de Senatul şcolar, privind bunul mers al învăţământului şi stabilirea a trei învăţători pentru anul şcolar 1919/1920, în persoana lui Nicodim Ganea, Maria Goia, pe lângă învăţătorul mai vechi Iuliu Coroiu, care nu mai putea singuri instrui cei 135 şcolari.
După 1930, învăţământul se extinde la 7 clase, iar examenul de absolvire se desfăşura la Câmpeni, în faţa unei comisii exigente, ceea ce făcea ca numeroşi elevi care frecventau cele 7 clase să nu se prezinte la examen.
Baza materială a şcolii era asigurată, o parte de către primărie şi o altă parte de către comunitate, prin colectă, serbări şi unele amenzi şcolare. Astfel în anul 1926, în cadrul bugetului pentru şcoală se prevedea suma de 1000 lei pentru procurarea de manuale şi 1500 lei pentru mobilier. Din anul 1935/1936, în şcoala din Bistra-centru funcţionează un atelier de tâmplărie-dulgherie, condus de Ioan Joldeş şi un atelier de ţesătorie condus de Boncuţ Ana.
În vederea atragerii copiilor la şcoală se urmăreşte crearea unor condiţii mai bune, se reia propunerea, din anul 1923, privind înfiinţarea unei cantine şcolare. În anul 1934 se înfiinţează o cantină şcolară la şcoala din Bistra-centru, iar în satele Băleşti, Dealul Muntelui, Gârde şi Vârşii Mari se înfiinţează cantine în anul 1937. La cantinele şcolare se servea o masă pe zi, la amiază. În anul şcolar 1939/1940, la şcoala din centru serveau masa 200 elevi, la şcoala din Gârde - 40 elevi şi la şcoala din Vârşii Mari - 32 elevi.
În anul şcolar 1944/1945 numărul elevilor care frecventau şcoala se reduce cu aproximativ 50% din totalul celor 429 elevi înscrişi. Frecvenţa mică a elevilor se explică prin situaţia economică precară a comunităţii care era mai accentuată decât în perioada războiului şi prin lipsa cadrelor didactice.
Se construiesc şcoli cu clasele I-IV la Băleşti în 1974, Dealul Muntelui I în 1948, la Gârde I în 1951, la Sălăgeşti în 1959, la Bârleşti în 1962, la Ciuldeşti în 1963, Dealul Muntelui II în 1964, la Hudriceşti şi Gârde II în 1965 şi la Vârşii Mari în 1966. În satul Bistra-centru, şcoala veche se renovează şi se construieşte în anul 1954 clădirea nr.1. în anul 1978 se construieşte un atelier necesar pentru pregătirea profesională a elevilor.
Începând cu anul şcolar 1969/1970, la şcoala din Bistra-centru, se înfiinţează clasa a IX-a cu 16 elevi, apoi în anul următor şi clasa a X-a, în procesul de instruire şi educaţie fiind cuprinşi toţi copiii de vârstă şcolară, astfel că în anul şcolar 1970/1971, avem înscrişi un număr de 1263 elevi. Numărul cel mai mare de elevi este consemnat în anul şcolar 1975/1976, când sunt înscrişi în matricolele şcolilor din localitate 1330 de elevi. După acest an şcolar efectivele şcolii scad permanent, în 1980 sunt consemnaţi 1130 elevi, în 1989 avem numai 968 elevi, iar în anul 2000 se consemnează un număr de 654 elevi (graficul 1.1.) Scăderea efectivelor de elevi este în raport cu populaţia ce este în continuă descreştere. În 1972 sunt 6565 locuitori, apoi 5.871 locuitori în 1980, 5.584 locuitori în 1990 şi 5.360 în anul 2000 ( graficul 1.2.)
Scăderea efectivelor de elevi în localitate a dus la desfiinţarea unor şcoli primare în satele Bârleşti şi Dealul Muntelui II, în anul 1990. În satul Hudriceşti unde funcţiona o şcoală cu clasele V-VIII din 1965, aceasta se desfiinţează în 1994, apoi se reînfiinţează la solicitările părinţilor funcţionând cu predare simultană până în anul 1998 când este desfiinţată rămânând doar şcoala cu clasele I-IV.
La recensământul populaţiei din anul 1992, populaţia şcolară cuprindea 663 elevi, din care 105 elevi cuprinşi în 6 şcoli cu un număr de 35 clase. În învăţământul preşcolar avem 5 grădiniţe cu 7 grupe şi cu un număr de 165 copii, în satele Bistra-centru, Ciuldeşti, Dealul Muntelui, Gârde şi Păşteşti. În anul şcolar 1997/1998 avem înscrişi un număr de 613 elevi cuprinşi în 35 clase, din care 20 primare şi 15 secundare, în 6 şcoli cu clasele I-IV în satele Băleşti, Ciuldeşti, Dealul Muntelui I, Hudriceşti, Gârde II, Vârşii Mari, şi în 2 şcoli cu clasele I-VIII la Gîrde I şi Bistra-centru.
Elevii pregătiţi pe băncile şcolilor bistrene şi-au continuat şi continuă studiile la liceele şi şcolile profesionale din oraşele apropiate Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş, sau chiar mai îndepărtate, la Alba-Iulia, Turda, Cluj-Napoca, Aiud etc.
Cu toate că s-au făcut mari eforturi pentru eliminarea analfabetismului, totuşi în localitate mai erau neştiutori de carte, în procent de 0,9%, în anul 1992, în rândul cărora se aflau unele persoane în vârstă sau copiii unor familii dezorganizate.
În anul 2000, populaţia localităţii se poate clasifica după gradul de instruire în persoane: cu şcoala primară în procent de 9,6%, cu şcoală gimnazială- 41,3%, cu studii superioare 1,7% şi neştiutori de carte 0,5%."
Sursa: scoli.didactic.ro
Sursa - Facebook pag. Comuna Bistra


Vezi "Dictionar de regionalisme din Ardeal" - autor Lucian Catalin  SIN
Vezi Bistra, Alba
Vezi Romania
Vezi Ganduri

Un comentariu:

  1. Citind Dictionarul de regionalisme am retrait anii copilariei de pe plaiurile Bistrei. Este excelent si autentic..Ce bine ca mai sunt oameni care sacrifica timp si efort, pentru a aduna si aduce la lumina fapte, istorii, evenimente. Exista in acest caz o posibilitate ca nu vor fi ingropate de cenusa uitarii. Bravo!
    N.C

    RăspundețiȘtergere