- Statuia ecvestră a lui Avram Iancu Monument istoric - 11Google
 |
| 2012.10.02 - album pe 11Google |
- Valea Caselor - imag. de pe Facebook
Podul auto, de fier peste Aries , cunoscut sub denumirea de " Podul Regele Ferdinand ", la vremea inaugurarii, fiind primul pod auto de fier de pa Valea Ariesului. (info. Nicolae Risteiu,Facebook)
Numere curente de pag.
- Apuseni - Minele de aur - 165
- Campia Ardealului - 184
- Pe Aries - 192 - Cheile Turzii - 194, Turda - 195, Sesul de la Varfalau la Cristis unde a fost ucis Mihai Viteazul - 195 - Salina, stanca cur asunet - 196
- Bistra pe 7 dealuri, Baia, Lupsa - 197, Dealul Varfalau, castrz - 199 - L.Q.M. (Legio Quinta Macedonica = Legiunea a Cincea Macedonica) - 200
- Cuprins 233 - S.a.
- Primaria - Prezentare locala
- Orașul Cîmpeni - info"Centrul de promovare si informare turistica Campeni" - 2017
Oraşul Cîmpeni, considerat „capitala” Ţării Moţilor, se află în judeţul Alba, amplasat în depresiunea omonimă, la confluenţa râului Bistra cu râurile Cerniţa şi Arieş. Distanţa din municipiul Alba Iulia până la Cîmpeni e de 77 km în direcţia nord-vest.
Oraşul are în componenţa sa douăzecişiuna de localităţi: Bonceşti, Borleşti, Boteşti, Certege, Coasta Vîscului, Dănduţ, Dealu Bistrii, Dealu Capsei, Dric, Faţa Abrudului, Floreşti, Furduieşti, Mihoeşti, Motorăşti, Peste Valea Bistrii, Poduri, Sorliţa, Tomuşeşti, Valea Bistrii, Valea Caselor şi Vîrşi.
Cîmpeniul (în latină Campus, în germană Topesdorf, în maghiară Topanflava) atestat documentar în jurul anului 1595, într-un act emis de către principele Transilvaniei Sigismund Bathory (1581-1619), este o localitate cu mare rezonanță emoțională în sufletul românilor. După anul 1649, Cîmpeniul devine capitală a „domeniului montan de sus”, cu satele Bistra, Albac și Vidra. Interesant este faptul că pe la mijlocul sec. al XVIII-lea, Cîmpeniul avea 5,400 locuitori, fiind cea mai populată localitate montană, având chiar mai mulți locuitori decât Alba Iulia și Târgul Mureș. Importanța acestei localități este dublată de prezența unor personalități istorice, cum ar fi eroii neamului Horea, Cloșca și Crișan (conducătorii răscoalei de la 1784), Crăișorul munților Avram Iancu (1824-1872) și prefecții săi. La Cîmpeni se pot vizita: muzeul memorial „Avram Iancu” situat în clădirea în care acesta și-a avut cartierul general în timpul Revoluției din 1848-49, statuia ecvestră a marelui erou, operă a sculptorului Dimitriu Bârlad din anul 1930, Se mai pot vizita plăcile comemorative amplasate pe casele în care au locuit tribunii și prefecții lui Avram Iancu, (Nicolae Corcheș, Mihail Andreica, Clemente Aiudeanul), precum și monumetul funerar ridicat în memoria tribunului Mihail Andreica din cimitirul Bisericii din Deal. În centrul orașului, pe strada Horea, se află clădirea care adăpostește beciul faimos, aflat în centrul preludiului răscoalei lui Horea (24 mai 1782), în care eroul, împreună cu câţiva ortaci, a spart buţile cu vin şi ţuică ale arendaşilor armeni, care aveau monopolul absolut asupra vânzării de băuturi alcoolice în Munţii Apuseni, moţii nemaiputând să-şi vândă băuturile lor traditionale: ţuică, mied şi aco viţă. Poate cel mai bine păstrat secret al Cîmpeniului este un muzeu etnografic modest, dar unic în felul său, organizat de către Pr. Eugen Goia, în curtea casei sale de pe strada Moților. Cărturar și patriot de-potrivă părintele Eugen Goia a strâns de-a lungul carierei sale pastorale, impresionante colecții de cruci vechi, icoane pe sticlă, broderii și costume populare, obiecte de artizanat din lemn de brad și ceramică. Poate că ar fi timpul ca să fie ajutat acum, să deschidă un adevărat muzeu al tradițiilor și etnografiei din Țara Moților. Desigur că acest intinera riu turistic nu se oprește aici, ci poate fi continuat fie pe Valea Roșiei spre Roșia Montană sau Alburnus Maior, unde minele de aur din vremea dacilor mai sunt încă deschise vizitatorilor, sau pe Valea Arieșului Mic spre comuna Avram Iancu, ori pe valea Arieșului Mare spre Horea și Arieșeni, în inima Apusenilor. Călătoria se va transforma, cu siguranță, dintr-o perindare prin natură într-o veritabilă lecție de istorie națională
"......Muzeul Avram Iancu Campeni a fost infiintat in 1989, cand s-au implinit 140 de ani de la revolutia de la 1848-1849 condusa de Avram Iancu
Muzeul este adapostit de casa in care in urma cu 150 de ani si-a desfasurat activitatea Cartierul General al armatelor lui Avram Iancu (Legiunea Auraria Gemina).Este un muzeu de mici dimensiuni, in care se prezinta cateva momente importante din istoria Tarii motilor
-in prima sala a muzeului se prezinta istoria veche si straveche a Muntilor Apuseni.În a doua sala se regăsesc manuscrise si obiecte legate de constituirea statelor feudale romanesti; infaptuirea primei uniri a celor trei tari romane sub Mihai Viteazul. În a treia sala se prezinta Rascoala lui Horea Closca si Crisan, iar în n sala a patra sunt expuse imagini, documente si obiecte legate de Revolutia din 1848-1849, si de personalitatea lui Avram Iancu.În aceasi cladire cu muzeul se afla si biblioteca oraseneasca ."
- Statuia lui Avram Iancu 1960 - Transilvania Heritaje
- Format PDF pe net
- ZOSIM CHIRTOP - (1868, Campeni - 1953, Ramnicu Sarat) - Avocat din Campeni, primul prefect roman al judetului Turda, A urmat cursurile Facultatii de drept din Cluj beneficiind de o bursa acordata de Fundatia Gojdu. A obtinut doctoratul in stiinte juridice. in anul 1893. S-a implicat activ in miscarea nationala a romanilor din Transilvania. Membru a asociatiei ASTRA. In 1919, primeste vizita suveranilor Romaniei Regele Ferdinand I si a Reginei Maria. - sursa: R.M. Neagu, G.Marchis, G. Gotea - Catedrala din Turda, 1935-2015, pag. 24, 109, 110, 111, 112, 113, 114 - ales in Sfatul National al Unirii - sursa: renasterea.onlineRevista Ecouri, Facebook Emil Halastuan, Google12.
Vol. semnat de R. M. Neagu si H. Groza, "Ghe. Marie,V. Moldovan si A. Ratiu, reprezentanti la Marea Unire.." pag.25.
- Revista Ecouri - 2021.12.28 - Wikipedia
- "Suveranii României Mari, regele Ferdinand şi regina Maria, au vizitat Apusenii în prima jumătate a anului 1919 şi au participat la inaugurarea podului de fier de peste Arieş. Miercuri, 28 mai 1919 - Câmpeni" - sursa Facebook Nicu Rasteiu, 2013
Plasa Campeni - Pag.240
Plasa Iara de Jos - Pag.246
Plasa Ludus - Pag.251
Plasa Rimetea-Trascau - Pag.254
Plasa Turda - Pag.268
Plasa Vintu de Sus - Pag.280
Oras Turda - Pag. 298
- Judecatoria
- Tara Motilor
- Orasul Campeni - panorama de sus - Youtube, 2017
- Campeni - de pe Facebook, albume: Campeni. I, II , III - pag. Nicu Risteiu
- Poze vechi - Facebook,Nicolae Rasteiu si Facebook,1, Facebook 2 Suciu Petru
- Marea Adunare a Motilor de la Campeni in direct, - 2013.10.19 - Youtube, Protest - Youtube
- Mocanita Turda-Abrud
- Certeje, sat - de pe Facebook - album foto. autor Nicu Risteiu
- Album foto Facebook, Nicu Risteiu, 2017
- Statuie ecvestra - info Wukipedia
- Imagini vechi - Sursa Facebook, Nicu Risteiu, 2013
- Campeni demult - Facebook , Nicolae Urszkay, 2023, I.L.T. 2024
- Ilustrata din perioada interbelica - sursa Facebook,1, foto.2 - Suciu Petru
- Inaugurarea podului de fier, eveniment - Facebook, Nicu Rasteiu, 2019
- Inaugurarea podului de fier, eveniment - Facebook, Nicu Rasteiu, 2019
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu