Vechea Manastire a Petridului - informatii din diverse surse

-  Vechea Manastire a Petridului   - likuri

" Istoricul Gheorghe Moldovan datează începuturile construcţiei mănăstirii în prima jumătate a secolului XVI, mai precis cu 10-15 ani înainte de 1568. În acest an, regele Ioan Sigismund al II-lea, Principele Transilvaniei, emite un act prin care mănăstirea era obligată să plătească anual o arendă de un taler de aur, un berbec gras şi un stup de albine, Scaunului Arieşului. Bisericuţa mănăstirii era aşezată în rotonda formată de un fost lac glaciar, având forma de pară. Ioan Sigismund făcuse o împărţire administrativ teritorială dăruind versantul estic al muntelui coloniştilor secui din acest comitat. Fiindcă porţiunea de 5-6 metri ce formează altarul bisericii intra în cadrul de răsărit al muntelui, călugării de aici se supuneau acestei dări. Într-un act de cancelarie ce poartă data de 6 octombrie 1278 este amintit stăpânul Ţării Haşdatii - Terra Haşadat,
care-şi întindea jurisdicţia şi asupra mănăstirii sus amintite. În anul 1687 Mitropolitul Dosoftei al Moldovei (1624-1693) trimite cartea sa "Viaţa şi petrecerea sfinţilor" şi mănăstirii Petridului cu o dedicaţie în slavonă. Cele două însemnări, pe lângă faptul că mărturisesc numele părinţilor şi pe cele ale rudelor lui Dosoftei, ctitori la Petrid, afirmă o poziţie socială deosebită neamului său, confirmând interese şi complexe relaţii cu Transilvania. Din simpla enumerare a numelor celor care au edificat locaşul ortodox de pe Muntele Petridului, Mitropolitul Justin Moisescu deduce legăturile familiei vlădicului moldovean cu Ardealul şi probabil petrecerea unei părţi din tinereţea lui Dosoftei la Mănăstirea Petridului" sursa: Manastirea Schimbarea la fata - si informatii despre vechea manastire a Petridului - nicepps.ro

 - "Vechea Manastire a Petridului Mănăstire greco-catolică Lipsesc de asemenea date istorice sigure asupra modului de trecere a mănăstirii și terenului din patrimoniul bisericii ortodoxe în patrimoniul bisericii greco-catolice (la începutul secolului al XVIII-lea). În conscripția lui Inocențiu Micu-Klein din 1733 se amintește călugărul Inocențiu de la mănăstirea de aici. În anul 1765 egumenul[3] ei era Macarie, clopotar Nicolae Bucuș. O comisie topografică stabilește în anul 1773 arealul mănăstiresc ca având o suprafață de cca 2 ha. În anul 1774 avea un singur călugăr[4]. Protopopul greco-catolic Teodor Meheși raportează în inventarul făcut de el la această mănăstire în 11 februarie 1783 (la cererea vicarului general greco-catolic al Blajului) că averea mănăstirii consta dintr-un teren lung de 76 stânjeni (150 m), lat de 40 stânjeni (76 m), cu o suprafață totală de 11.400 mp (1,14 ha), un arător de o găleată (găleată = 80 litri de cereale) și 2 felderi (felderă = 20 litri de cereale), un fânaț de 6 care și o pădure. Pe lângă acestea, călugării mai dispuneau de o grădină de legume și de o plantație de arbuști (trandafiri, agriși, strugurași) și de pomi fructiferi altoiți (meri, peri, pruni). Pământul fertil, adus de călugări din alte părți, a fost așezat peste terenul pietros al poienei. Se ocupau și cu stupăritul. Pentru udarea terenurilor fructifere călugării au dispus de un sistem propriu de irigare, apa de ploaie fiind captată în cisterne. Mănăstirea a fost distrusă în timpul revoluției din 1848-49. Pe locul devastat, sătenii din preajmă au construit ulterior, unicului călugăr greco-catolic rămas, o mică bisericuță (capelă), o chilie și o clopotniță. Cu timpul, capela a fost distrusă de intemperii, așa că în anul 1880 nu mai exista nici un călugăr pe munte. Pe terenul mănăstirii a existat și un cimitir călugăresc. Preotul Vasile Sinu reușește să reclădească biserica mănăstirii greco-catolice în perioada interbelică (nu se știe dacă pe amplasamentul originar), cu ajutorul sătenilor și a unor donații. El schimbă hramul bisericii din „Adormirea Maicii Domnului” în „Schimbarea la Față”. Inaugurarea bisericuței a avut loc la data de 30 octombrie 1937, în prezența episcopului greco-catolic Iuliu Hossu. Bisericuța s-a degradat treptat după 23 august 1944, prin nefolosință și intemperii. În urma tăierilor masive de pădure, în 1955 nu mai exista nici un copac în acea zonă. Bisericuța de lemn (construită în stil neobizantin) a fost demolată în anul 1966". Sursa:  Pagina cu informatii, copiata de pe Facebook - I LoveTurda, Doina Baciu redirectioare de pe pag. Cheile Turzii la data de 31.12.2012, imag. si info.Cheile Turzii

 

-  Biserica din Cheile Turzii - A fost amplasata pe culmea Cheilor Turzii  la 150 m spre sud de Piatra Potcoava. la toponimul "La Biserica". In sec XII,XIII, a fost Manastire Romano-Catolica. Din sec. XVI a fost manastire ortodoxa. In sec. XVIII Manastire Greco-Catolica. In revolutia din 1848 este distrusa complet. Pe locul devastat, sătenii din preajmă au construit ulterior, unicului călugăr greco-catolic rămas, o mică bisericuță (capelă), o chilie și o clopotniță. Cu timpul, capela a fost distrusă de intemperii, așa că în anul 1880 nu mai exista nici un călugăr pe munte. In perioada interbelica se construieste o noua biserica, greco-catolica de lemn in stil neobizantin, inaugurata in anul 1937. In regimul comunist biserica nu a mai fost utilizata astfel ca s-a degradat treptat. S-a demolat in anul 1966. Info:Pr.Dr. Florin Gheorghiu - Parohii greco-catolice turdene Istorie si actualitate, (1700-2011), - Google1 - pag.78, pag.79 si pag.80.

-  Articol scris de Radu Cerghizan pe blogul  Pagini de istorie a Turzii

-  Articol scris de Zamfir de Turda - "Din alte vremuri", 2016

- "Cladirea monahala de deasupra Cheilor Turzii, bisericuta ortodoxa a Petridului. Locul numit " Monastirea" . Se spune ca in secolul XIII -lea s-ar fi ridicat pe acel loc o manastire de catre cnejii romani persecutati si ca veacuri de-a randul s-a dus in varful muntelui , la locul manastirii, carand pamantul in spate, pentru a fertiliza locul spre a se planta pana si diferite plante. Pentru a-l feri de vanturi , au inconjurat acest teren cu suprafata de cca 2 iugare cu un adevarat zid ciclopic din blocuri de piatra si care ar fi avut la origine un altar central de 2-4 m. Distrusa de navalirea tatarilor in 1241 , biserica a fost refacuta , fiind locuita de bravi calugari ortodocsi, care au luat capul lui Mihai Viteazul si l-au dus in Tara Romaneasca. Manastirea Petridului a fost arsa in anul 1849 , pentru motivul ca acesti calugari comunicau in taina cu armata lui Avram Iancu. In 1936, manastirea a fost refacuta de preotul Vasile Sinu..- sursa - T.Stefanie, V.Visinescu - Ghid turistic, Turda, pag. 141


 - Manastirea de la Petrid unde conform legendei ar fi fost dus capul Voievodului Mihai Viteazul, imediat dupa martiriu in drum spre Manastirea Dealul - info de pe Facebook - Suciu Petru - album

-  Zamfiroiu.ro - Cheile Turzii - imagine veche, posting.org
  informatii detaliate cu Istoricul manastirii - capitol preluat din teza de licenţă a preotului Dorin Sas din Turda, la Facultatea de teologie, secţia pastorală, Cluj Napoca, 1999

- Imagine veche de pe
 Facebook , publicata de "Satele din Romania", album "Cheile Turzii"

2016

- Troita de pe locul fostei manastiri -  Facebook, Eugen Tuse, Album, Muntele Manastirii, iarna - ian.2016

- Amplasamentul Vechii Manastiri concretizat la interventia d-nei  Ana Maria Catalina - pagina din Actualitatea de Aries, 2009,

- Contributia lui Vasile Sinu, sursa R.C.

 Imagini de altadata din imprejurimile Turzii,  Google14, foto 

- Cheia Turzii Al Bartha si E.I.Nyarady, Editia Mica - Google11 - sursa S.S. 

- Cheia Turzii...Erasmus Iuliu Nyarady - fragment - sursa R.C. si  Facebook    Cheile Turzii

Google11s

- Noua Manastire - Facebook Fan Turda, 2022

Cheile Turzii  - linkuri
Vezi Romania