 |
| album pe 8Google |
Pe Intrarea Ion Corvin - 8Google - I.L.T. - A.M.C.
Piata 1 Decembrie 1918 - linkuri
Clubul Sportiv Tao Kickboxing Turda și-a început activitatea în orașul nostru în luna februarie a anului 2023 - Intrarea Ioan Corvin, fosta Fabrica de oale - A.M.C. . - Turda in Oglinda
- Acum Sens Art Design - Info: Ceramica la Turda -
- Spalatorie Chimica - Facebook 2020
"...După aspectul exterior se poate încadra cam în prima jumătate a secolului XX...." - informatie primita de la Neagu Razvan Mihai
fosta Fabrica de vase Tompa-Farcas - Info. E. Gergely - istorie...pag 138
- Fosta fabrica de tigle pana in anii 80 a sec trecut, care initial a fost o fabrica de vase de lut, cahle de teracota, speciala, particulara al unui fost maistru-TOMPA MIHAI- care facea si cruci pentru morminte - info Facebook - comentarii Suciu Petru si Gyongyi Eniko. Atelierul ce s-a aflat pe Str. Pictor T.Aman in spatele Scolii Teodor Murasanu
- Foto. Casele Fratilor Tompa - Fratii Tompa, artizani medaliati cu aur de Regele Carol al II-lea - sursa T.Stefanie, V. Visinescu - Ghid Turistic, pag. 128Str. Stefan cel Mare, Nr.36, 38
De pe net:
"Frații Antal, Tompa și Farkas, sunt cei care în perioada interbelică au înființat prima fabrică de ceramică la Turda. La începuturile anilor 1930 aceasta a devenit o întreprindere (Tompa Tesvérek – Fraţii Tompa) cu o vastă reţea comercială pe teritoriul României, primind şi statutul de furnizor al casei regale, având numeroşi angajaţi olari şi pictori." - info:Istoria ceramicii turdene - inturda.ro
comentariu pe Facebook I.L.T. si alte comentarii pe I.L.T.
- Ceramica Fratii Tompa in colectia Minovici
Atelierul a fost preluat de fosta manufactura de portelan "Coral" - sursa info E. Gergely "Istorie si Contemporaneitate", pag 205
- "Fabrica de oale a devenit depozit de mărfuri. Urma să fie demolată, dar a scăpat cu revoluția. Ulterior s-a inchiriat spațiu pentru o secție de globuri." - Facebook, I.L.T.
- In fosta Fabrica de Oale, Cooperativa Deservirea a avut o sectie de timplarie condusa de dl Onaca, apoi sectia s-a desfintat, in alta sectie tot din incinta fabricii la un moment dat se facea caramida decorativa (pentru placat pereti) , acum cineva a inchiriat si face articole de mobilier. - Facebook, I.L.T.
- Monumente - Ceramica de Turda - Enciclopedia Maghiara din Romania
- Ceramica de Turda - enciclopediavirtuala.ro- Interbelic au existat 3 fabrici de vase ceramice info portretul romanieiinterbelice, probabil a Fratilor Tompa de pe Str. Stefan cel Mare, si cea de pe Str. Pictor Teodor Aman si cea de pe Str. Simion Barnutiu
sursa Facebook, 1, Facebook 2, R.C., 2017
publicate pe Google1
- Industrie - 1Google, 11sGoogle
- "Fabrica pentru industria ceramică a Fraţilor Tompa din Turda, județul Cluj La începutul secolului XX, în plină evoluție a ideii de a configura un „stil național”, idee îmbrățișată de întreaga elită socială care își decora interioarele cu vase de ceramică rezultate din cele mai noi și prestigioase ateliere. În acest sens, amintim atelierul lui Gheorghe Niculescu de la Băneasa, Atelierul Troița, atelierul de la Periș condus de artizanul Gheorghe Boboc sau fabrica de ceramică „Frații Tompa” de la Turda. Marca acestor ateliere o regăsim pe nenumărate piese din colecția adunată și expusă de renumitul legist Nicolae Minovici, în vila sa de la șosea. Fabrica pentru industria ceramică a Fraţilor Tompa din Turda, județul Cluj, era cunoscută nu doar pe teritoriul României Mari, ci, în majoritatea țărilor europene şi chiar în Canada şi New-York. Aici, aceste produse de manufactură clujeană erau căutate şi preţuite, motiv pentru care exporturile erau deosebit de mari, scrie Muzeul Nicolae Minovici, pe pagina de Facebook a instituției. În perioada interbelică, cei trei frați: Antal, Tompa și Farkas au pus bazele primei fabrici de ceramică din Turda. În timp, spre anii 1920 aceasta a devenit o întreprindere cu numele de „Tompa Tesvérek” – „Fraţii Tompa”, cu o vastă reţea comercială pe teritoriul României, având numeroşi angajaţi olari şi pictori, ajungând în câțiva ani la 60 de muncitori, dintre care 90% erau de etnie română. În perioada antebelică exista doar un atelier unde cei trei frați alături de tatăl lor realizau astfel de piese, iar ceramica produsă aici era inscripționată cu 4 litere de „T”. Moștenind „Industria ceramică din Turda” de la tatăl lor şi muncind alături de angajaţi, au sporit ramurile produselor, i-au dat un nou avânt, deschizând şi două depozite de desfacere la Bucureşti: unul în Str. Buzeşti 22, altul în Str. Carol 33. Produsele cele mai întâlnite erau vasele de pământ pentru bucătărie, ornamentele speciale pentru salon, glastrele pentru flori în diferite mărimi, ghivicele, borcanele pentru dulceaţă, străchini şi farfurii, căni pentru ceai şi cafea cu lapte, ulcioarele pentru apă, ploşti, puşculiţe, scrumiere. Produsele de manufactură turdeană aveau preţuri convenabile și totodată contribuiau la cunoaşterea ceramicii româneşti şi artei populare atât în ţară, cât şi în străinătate. Conform Monitorului Oficial, Partea a doua din anul 1932, se acordă cu titlul definitiv, conform art. 3 din lege, fabricii de ceramică „Frații Tompa” din comuna Turda, „înlesnirile și foloasele legii pentru încurajarea industriei naționale, specificate mai jos: 1. Scutirea de vamă pentru mașini, părți de mașini și accesoriile lor, necesare atât în cursul funcționării, precum și în cazuri de schimbare, completare sau adăogire a fabricii, în conformitate cu prevederile art. 3, alin. c din lege; 2. Reducere de transport pe C. F. R., conform dispozițiunilor referitoare din lege, art. 3, punctul d; 3. Impozitul va fi cel ce rezultă din legile actualmente în vigoare și cele ce vor mai interveni pe viitor; 4. Și de celelalte foloase ce rezultă din lege”. Aceste produse, în timp, au reprezentat ceramica românească la diferite expoziții naționale și internaționale, târguri, motiv pentru care fabrica a fost distinsă cu 23 de medalii de aur, iar pentru merite deosebite, M.S. Regele i-a conferit titulul de „Furnizor al Casei Regale”. Printre decorațiile primite pentru perfecţiunea produselor sale, amintim „Crucea industrială” şi „Meritul industrial”, cl. 41 a. De asemenea, subliniem câteva din expozițiile la care această ceramică a reprezentat România cu un deosebit succes: în anul 1934, la Târgul de monstre din Sibiu participa cu un stand de vase de ceramică artistică. În 1937, „Frații Tompa” participau cu vase de ceramică la Expoziția Internațională de la Paris, unde acestea au făcut furori la standul meseriașilor români din cadrul expoziției. Un an mai târziu, în 1938, participau la Expoziția Internațională de la Berlin, iar pentru manufactura porțelanului de Turda au fost premiați. La această expoziție, a atras atenția un vas decorativ pe care se găseau, în basorelief, prinşi în horă, ţărani din România." De pe net. Historia.ro - 11sGoogle - Foto1 - Foto2
- Pagini de cultura generala - likuri
- Documente - diversi autori - 1Google, 16Google, 19Google
19Google - Pag.
- Documente - diversi autori - 1Google, 16Google, 19Google
19Google - Pag.
