Alexandru Fărcășan - (1859 -1933)- Primul roman ce a ocupat functia de Prim Presedinte de Tribunal in ret. in rang de Consilier de Curte de Casatie
Fiul preotului greco-catolic din satul Hajdate de lânga Iara, jurist, a functionat ca judecator la Tribunalul judetului Turda-Aries. Dupa Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, i s-a incredintat reorganizarea compartimentului de justitie al judetului Turda, preluând functia de presedinte al Tribunalului
Comuna Iara, Cluj - Cimitirul crestin - Google12 - A.M.C. - morminte ap. fam Farcasan
Alexandru Farcasan, unul din cei 12 copii a fam Vasile Farcasan
 |
| Farcasan - strabunica |
 |
| Vasile Farcasan - strabunic |
 |
| 2009 |
pagina din vol. Hasdate, Studiu Monografic
In memoria lui Alexandru Farcasan s-a dat numele unei strazi. Str.Alexandru Farcasan
 |
| 2018.07.30 |
Dupa anul 1945 - sotia a locuit pe Str. Ec. Teodoriu, Nr.27
 |
| 2017.0 |
 |
| 2019.10.31 |
- Victoria Farcasa, nascuta Rece sotia lui Alexandru Farcasan
- Valer Farcasan
- Silviu Balind, sotul lui Leontina, nascuta Farcasan
Pozitia 7 pe harta - Mormantul lui Alexandru Farcasan, album
A.M.C. - #Monumente funerareTurda - Personalitati turdene
Pozitia 7 pe harta - Mormantul lui Alexandru Farcasan, album
A.M.C. - #Monumente funerareTurda - Personalitati turdene
Monumentul familiei Fărcașan – o filă de istorie turdeană păstrată în piatră Privind cu atenție placa monumentului, se disting numele celor care au marcat prin viața lor o parte din istoria juridică și culturală a Turzii:
Alexandru Fărcașan – Prim-președinte de tribunal în retragere, cu rang de consilier de Curte de Casație (1859–1933).
Victoria Fărcașan, născută Rece – soția lui Alexandru Fărcașan.
Augustin Fărcașan – 1888–1962.
Silviu Balint – 1897–1984.
Dincolo de textul vizibil pe placă, biografia lui Alexandru Fărcașan îl așază într-un loc aparte: el a fost fiul preotului unit Vasile Fărcașan, slujitor la Hășdate între anii 1879–1933, nume consemnat în Studiul Monografic – Hășdate. O familie cu rădăcini intelectuale și spirituale solide, întinsă pe două direcții – justiție și Biserică –, care a dat Turzii personalități respectate. Moștenirea sa nu s-a risipit: o stradă din Turda îi poartă numele, semn că orașul păstrează în memoria urbană contribuția lui la viața juridică și administrativă a vremii. Astfel, monumentul funerar devine mai mult decât o piatră sculptată – este un reper identitar, un punct în care trecutul prinde din nou contur pentru cel care se oprește să citească, să înțeleagă și să-și amintească.
Despre stil și simboluri
Monumentul familiei Fărcașan aparține stilului funerar sobru de început de secol XX, cu influențe neoclasice. Proporțiile drepte, liniile simple și absența ornamentelor încărcate exprimă demnitate și echilibru, valori asociate adesea cu profesiile juridice și cu intelectuali ai epocii. Elementele sculptate în piatră au însă propria lor simbolistică: Cununa sculptată – în tradiția europeană și românească, este simbolul victoriei morale, al împlinirii și al vieții trăite cu demnitate. La monumentele juridice sau administrative, ea sugerează adesea virtute, onoare profesională și recunoaștere. Marcajele laterale asemănătoare unor trepte sau gradații – pot sugera ascensiunea în carieră, un parcurs profesional construit prin efort și competență, potrivit pentru un prim-președinte de tribunal și consilier de Curte de Casație. Placa verticală din piatră închisă la culoare – creează un contrast intenționat cu cadrul deschis, punând accent pe nume și pe continuitatea familială.
Astfel, monumentul nu este doar un loc de odihnă, ci o mărturie vizuală a unei familii care a slujit orașul Turda prin justiție, cultură și preoție.
Semnificația cununii funerare sculptate
Cununa de pe monumentul familiei Farcașan este mai mult decât un ornament decorativ. În sculptura funerară de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, cununile aveau câteva înțelesuri simbolice puternice:
1. Victoria asupra morții Cea mai răspândită interpretare: cununa reprezintă biruința spiritului, viața care continuă dincolo de moarte. În iconografia clasică și creștină, cununa – fie de lauri, fie de frunze – simbolizează împlinirea destinului și trecerea la o stare superioară.
2. Onoare și demnitate Pentru persoane cu statut profesional înalt, precum magistrați, cununa poate sugera prestigiu, respect public, autoritate morală. În Grecia și Roma antică, cununa era acordată celor care atingeau excelența. În epoca modernă, acest simbol a fost preluat în arta funerară pentru a indica o viață trăită cu demnitate, corectitudine și merite recunoscute. Așadar, pentru Alexandru Farcașan – primul român prim-președinte de Tribunal în rang de consilier de Curte de Casație – semnificația este foarte potrivită.
3. Eternitate Forma circulară a cununii semnifică continuitatea, ciclul fără sfârșit al vieții. În artă, cercul este simbolul perfecțiunii și al eternității.
4. Memorie neîntreruptă Cununa funerară mai transmite și ideea de omagiu permanent adus celui trecut în veșnicie.
Observație privind stilul Cununa sculptată este realizată într-un relief delicat, specific neoclasicismului funerar prezent în cimitirele urbane din Transilvania în perioada 1880–1930. Stilul trimite la sobrietate, echilibru și un gust urban cultivat – tipic familiilor cu educație și statut profesional ridicat.
Pentru mine, acest loc nu este doar un reper al istoriei orașului, ci și o parte tăcută din propria mea memorie de familie.
Gânduri… la ecourile discrete ale oamenilor care au fost și ale urmelor lăsate în orașul de astăzi.
Familie - linkuri
Hasdate - linkuri
Istorie - personalitati
Istorie - linkuri
