Lumea văzută din Turda: Gherla, Cluj

E.-

Gherla - (Armenopolis) - Pe vatra actuală a localității au fost descoperite urmele castrului roman. Prima atestare documentară a așezării datează din 1291, când a fost menționată "Gerlahida" (Podul Gerla) - (de pe Wilipedia)

- Piata Libertatii - linkuri
- Str. Romana, Nr.37 - 11sGoogle - A.M.C.
- Cimitirul Central (Capela si Monument) - 11sGoogle - Str. Abatorului, Nr.4

- Nicula, Cluj - 100Google - A.M.C.

Gherla Cluj - 11sGoogle - A.M.C. - #Gherla - ChatGPT

album pe 11sGoogle

- Gherla - tablou în „Catedrala Armeano-Catolică” din Gherla („Coborârea lui Isus de pe Cruce”). - din colectia lui Remus Jercau
- info Wikipedia

- "Rubens la Gherla In România, la ora actualã, existã trei tablouri semnate de celebrul pictor flamand, Paul Peter Rubens. In timp ce primele douã se gãsesc la Muzeul Brukenthal din Sibiu, al treilea se aflã într-o bisericã catolicã dintr-un oras transilvãnean. Este vorba de tabloul "Coborârea lui Isus de pe Cruce", aflat în Catedrala Armeanã din Gherla. Tabloul are o istorie tumultoasã. Napoleon, dupã jefuirea Romei, si-a insusit pânza, pe care a pierdut-o insã in mâinele piratilor englezi, care i-au dat-o regelui lor. Acesta i-a fãcut-o cadou impãratului austriac. Impãratul austriac Francisc I a cerut ajutor bãnesc armenilor din Ardeal. Drept recompensã, el a fost de acord sã le dea orice picturã din galeriile imperiale. Armenii au ales pânza lui Rubens. Aceasta a fost expusã in Catedrala Armeanã din Gherla, de unde a fost transportatã, in 1944, in Ungaria. In 1952 pictura a reintrat in posesia statului român, fiind adãpostita la Cluj. La cererea oficialã a orasului Gherla, la 22 decembrie 1999, pictura s-a reintors in Catedrala Armeanã din Gherla. Tabloul valoreazã în prezent 16 milioane de dolari." - sursa Facebook Monika Seewaldt, 2023

- Gherla Catedrala Armeana 1970 - Transilvania Heritaje

2013.02.16

- Str. Romana, Nr.37 - Fam. Zamfira

- Virgil Coman - Cutreerand Romania - 1936 - Googl19, pag.72

- Format PDF pe net

- Manastirea Nicula, la 4 km de Gherla - Mormantul episcopuluiVasile Hossu

- Virgil Coman - Cutreerand Romania - 1936 - Googl19, pag.96.

- Format PDF pe net

- Harta, Str. Romana, colt cu Str. Florilor

- Ioan Georgescu - Prin Romania, Ardealul - 1922

Descarcat de pe net BCU'Cluj, format PDF - ( sursa Sergiu S.)
- 30Google

Numere curente de pag.

- Gherla - 31

- Apuseni - Minele de aur - 165

- Tinutul Clujului - 172

S.a.

2025.11.09

- Str. Hasdatii - A.M.C. - #StrHasdatiiGherla #Gherla

2025.11.09

- Str. Stefan Cel Mare, Nr.3 si 5 - Case monument istoric

Gherla, Strada Ștefan cel Mare - 2025.11/09 ... trei case mi-au atras privirea ca niște file vechi desprinse dintr-un album al orașului. Sunt clădiri care păstrează, chiar și în tăcerea zidurilor căzute pe alocuri, o frumusețe aparte — o eleganță veche, armenească, ce încă răzbate dincolo de trecerea timpului. 🏛️ Casa 1 Fațada ei ordonată, ferestrele simetrice și portalul masiv din lemn sugerează o locuință urbană de secol XVIII–XIX, tipică Gherlei armenești. E o arhitectură sobră, dar cu detalii discrete: ancadramente simple, un fronton frânt și proporții bine păstrate. 🏛️ Casa 2 Cu brâuri decorative, elemente baroce târzii și ferestre încadrate de stucaturi delicate, casa aceasta pare când obosită, când mândră. Poarta înaltă, boltită, era odinioară intrarea spre o curte gospodărească — un mic univers ascuns în spatele zidurilor. Chiar dacă fațada poartă urmele timpului, stilul rămâne vizibil: baroc provincial cu influențe armenești. 🏛️ Casa 3 Poate cea mai expresivă dintre toate. Silueta ei înaltă, aproape triunghiulară, este tipică arhitecturii baroce gherlene. Iar în nișa de pe fațadă, un mic grup statuar — o scenă religioasă în miniatură — adaugă o emoție în plus. Detaliile sculptate, portalul arcuit și pridvorul discret sugerează o casă cu rol important în comunitate, astăzi clasată ca monument istoric. Aceste trei clădiri nu sunt doar simple case; sunt straturi ale prezentului în peisajul istoric al orașului. Mărturisesc o continuitate: de la orașul Armenopolis, ridicat cu rigoare și rafinament, până la Gherla de azi. Chiar și degradate pe alocuri, ele poartă o noblețe calmă — acea frumusețe pe care doar timpul o poate lăsa în urmă.

Gânduri la arhitectura frumoasă a trecutului, păstrată și în prezent. - A.M.C. - ChatGPT #StrStefanCelMareGherla #Gherla

2019.08.02

2025.11.09

- Biserica Ortodoxa Sf. Treime - Str. Clujului, nr.1 - (info: biserici.org)

Gherla, Str. Clujului intersectie cu Str. Hasdatii, Biserica „Sfânta Treime” (Parohia Gherla III) - 2025.11.09 Lumina soarelui spre apus reflectata pe piatra bisericii se contopește cu tăcerea orașului… Aici — Biserica „Sfânta Treime” (Parohia Gherla III) — un loc continuu de rugăciune și comunitate. Ridicată între 1992 și 2010, cu design semnat de arhitectul Emanuil Tudose, aceasta biserică este un adevărat unicat. Stilul său combină elemente neobizantine cu accente moderne, iar subsolul nu e doar spațiu tehnic: găzduiește bibliotecă, muzeu și săli de activități. Sfințită în 2014, cu hramurile Sfânta Treime și Sfinții Martiri Brâncoveni, biserica marchează nu doar credința, ci și spiritul civic: demisolul a fost folosit ca săli de clasă pentru elevii unei școli locale. 🕯️❤️
Ganduri de amiratie si respect - A.M.C. - ChatGPT

Biserica are o inaltime de 55 m

Partea frontala a turnului este decorata cu Icoana Maicii Domnului

Pe fatada intrarii principale in biserica un mozaic urias, ce reprezenta hramul bisericii, „Sfanta Treime” - sursa info. gherlainfo.ro - protopopiatulortodox
#BisericaSfantaTreimeGherla3 #Gherla

- Cetatea Gherla - (azi, penitenciar) - a fost construită în 1540, la ordinul episcopului de Oradea - (de pe. Wikipedia)
- Gheorghe Martinuzzi - monument istoric - (de pe. Wikipedia)

- Dictionarul Transilvaniei, Banatului si celorlalte tinuturi alipite - 1921 - carte pe Google30, Plasa Gherla,41

De pe net:
- Pagina Web a Primariei Municipiului Gherla
- Imagini vechi - Omeka
- Manastirea de la Nicula - Facebook, I.L.T., Comentariu A.M.C., 2017
- Perla baroca a Ardealului - natgeo.ro

- Armenopolis - Gherla - istoric - Facebook, Gheorghe Ionescu, 2023,