2011-04-13

Turda - Piata Romana - Statuia Lupa Capitolina

Statuia este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj.
Lucrata in bronz, amplasata in Piata Romana din Turda este o copie a statuii din Targu Mures. Copia a fost executata în anul 1992, în atelierul Fondului Plastic din București. Statuii i s-a adăugat cu această ocazie pe soclu inscripția in latină a carei traducere este, "Orașului Turda-Potaissa, Roma mamă, 1921".
Monumentul reprezintă o lupoaică ce alapteaza pe cei doi copii, ce îi reprezintă pe frații gemeni Romulus și Remus, întemeietorii legendari ai Romei'

Info Wikipedia
Piata Romana - se afla intr-o zona intens locuita incepand din anul 168 odata cu construirea pe "Dealul Cetatii" a Castrului Roman Potaissa, urmare stapanirii romane. Sistematizarea veche a orasului urmarea ca centrul localitatii sa fie aceasta piata. motivat fiind, istoric, (originea romana) si datorita ponderii populatiei dupa dezvoltarea zonei Oprisani.

2011.05.26 - album pe Google 7



 - Statuia Lupa Capitolina (Lupoaica) - sursa: T.Stefanie, V.Visinescu - Ghid turistic, pag. 98, 99




 -  Statuia Lupa Capitolina de la Târgu-Mureș, la cererea Primăriei din Târgu Mureș,  a fost adusă la Turda după Cedarea Ardealului de Nord în 30 august 1940 spre a o feri de distrugeri si amplasata in Turda noua. (vezi imagine din 1971)
Copia Statuii din Targul Mures a avut ca amplasament ulterior in Piata Republicii (vezi imagine 1993)
 foto pe Google1
 - Monumentul Latinitatii - ilustrata din Targu Mures  - sursa: multihobby.ro
    foto pe:  Google1, foto 2










Astazi, dupa experienta demonstrata a existentei "vandalilor" ce doresc distrugerea vestigiilor romane (cu referire la desfiintarea lapidariului din fata Muzeului de Istorie, consider ca locul in care se afla in acest moment Statuia Lupoaicei este indicat, accesul la ea ne fiind chiar usor.

Statul italian a donat 4 copii.
Vezi Imagini si comentarii de pe net: - calatorii.myfreeforum: "Dupa -wikipedia- statul italian a daruit statului roman pentru recunoasterea latinitatii, intre 1906-1926, 4 copii ale statuii din Roma, urmatoarelor orase:
Bucuresti, (1906),  Cluj-Napoca, (1921),   Timisoara  (1926) si Chisinau. (1921)
Celelalte sunt replici facute in tara."



  - Miliarul de la Aiton si Statuia Lupa Capitolina - sursa Violeta Nicula - Date istorice si obiective turistice, pag. 18,  22


De pe net:
Lupa Capitolina -  turismTurdaInfo
Lupa Capitolina la Muzeul Capitoliu din Roma - google.com



 - imagin 1991-1993 - Lupa capitolina poze comparative
1 - poza statui, 1924 proprietate a orasului Targu Mures.
2 - copia statuii in 1992 din Targul Mures amplasata in Piata Republicii -
3 Copia stauii din 1992 la care s-a aadaugat soclul si inscriptia latina, amplasata in Piata Romana - sursa Facebook, R.C

Imagini Googe Maps din anii: 2012, 2014

Monumente  - imagini de altadata

Foto pe: Google7,  Panoramio,  Facebook: I.L.T. -  A.M.C.
Piata Romana - linkuri
Vezi Turda - Piete
Vezi Turda - Istorie - linkuri

- In copie articol din publicatia  CityNews.ro, 2017
"A alaptat legendarii intemeietori ai Romei, pe Romulus si Remus, si a hranit visele lui Benito Mussolini de a reface gloria si maretia Imperiului Roman. De secole, vegheaza Roma de pe Capitoliu si este cel mai important simbol al Cetatii Eterne.

Din 1921, vegheaza si milenara Napoca. E statuia de bronz a Lupoaicei, supranumita Lupa Capitolina. Dincolo de statuia langa care s-au fotografiat zeci de ani cuplurile nou infiintate sau locul de intalnire al adolescentilor clujeni, Lupa Capitolina are o istorie in care legenda si adevarul se impletesc atat de armonios, incat e usor de crezut, acceptat si retinut.

Dorinta Italiei moderne de prelungi peste milenii ideea marii familii a latinitatii, sau poate gestul suprem de recunoastere a latinitatii poporului roman a determinat municipalitatea din Roma ca intre anii 1906 si 1926 sa daruiasca Romaniei cinci copii ale statuii.
Prima copie a Lupei din Romania a primit-o municipalitatea din Bucuresti, in anul 1906, la implinirea a 25 de ani de la proclamarea regatului si a 1800 de ani de la cucerirea Daciei.

In anul 1921 , aceiasi municipalitate a decis sa mai daruiasca Romaniei intregite doua copii fidele ale statuii de pe dealul Capitoliului. Una dintre ele, purtand inscriptia “ALLA CITTA DI CLUJ, ROMA MADRE MCMXXI” a ajuns la Cluj, iar cealalta la Chisinau. Soclu statuii de la Cluj cuprinde si un basorelief a imparatului Traian, si a fost amplasata in actuala Piata a Unirii, in fata grupului statuar al lui Matei Corvin. Pe 28 septembrie 1921 a avut loc ceremonia de dezvelire a monumentului, eveniment la care au participat, conform presei vremii, 25.000 de oameni, si a fost celebrata de Iuliu Pop, primul primar roman a orasului. Statuia a cunoscut si ea drumul pribegiei, dupa Dictatul de la Viena din 30 august 1940, fiind mutata, de frica distrugerii, la Sibiu. Dupa razboi a fost adusa din nou la Cluj, iar in 1967 a fost montata langa Universitate, pe locatia actualului monument al Scolii Ardelene.

Anul 1973 aduce cu sine o noua locatie pentru Lupa, respectiv in capatul Bulevardului Eroilor, vis-a-vis de cladirea vechii primarii. Din pacate nici aici nu a fost ultima locatie, fiind demontata in 1994 si transportata la Muzeul de Istorie a Transilvaniei pentru a lasa loc monumentului Memorandistilor. Lupa Capitolina a stat ani buni la restaurare, pana sa i se gaseasca loc pe acelasi bulervard, la inceputul anilor 2000, la mijlocul arterei. Lucrarile de modernizare a zonei si amenajarea pietonalei aveau sa determine, in 2006, o noua demontare a statuii. Pe 29 noiembrie 2008, Lupa Capitolina revine pe soclu pe acelasi Bulevard al Eroilor, in fata catedralei greco-catolice Schimbarea la Fata. Inaugurata cu fast si amplasata intr-o zona considerata de maxima vizibilitate, lupoaica si gemenii intemeietori ai Romei pot doar sa spere ca planurile viitorilor primari ii vor ingadui sa ramana aici, pe a saptea locatie, daca nu milenii, asemeni originalui sau, macar decenii.

Copii ale Lupoaicei capitoline au mai primit orasele Targu Mures (1924) si Timisoara (1926). Daca momumetul din Timisoara, inmanat autoritatilor cu mult fast de consulul italian in prezenta unor reprezentanti ai dictatorului Benito Mussolini, a avut o istorie mai calma, cel de la Targu Mures a avut parte de o serie de peripetii. Mutata la Turda dupa 3 august 1940 pentru a fi ferita de distrugere, la fel ca sora sa din Cluj, lupoaica din Targu Mures avea sa revina acasa numai in 1991, pe 30 noiembrie. Asezata centrul orasului Turda, Lupa Capitolina a fost revendicata de municipalitatea din Targu Mures. In schimb, administratia orasului muresean a consimtit sa realizeze o copie pentru turdeni , lucru care s-a si intamplat. Replica de la Turda a fost realizata in 1992, purtand pe soclu inscriptia “Alla citta di Potaissa-Turda, Roma Madre, MCMXXI).
In timp au fost reaizate copii ale statuii si la Satu Mare, Galati, Constanta, Brasov Alba Iulia, Dej, Nasaud Sighisoara (approximativ 2 in total) etc, dar doar patru sunt primite in dar de la administratia din Roma. Cat priveste statuia de la Chisinau, a fost distrusa dupa 1940 de catre puterea sovietica. In 1991 Liga Culturala pentru Unitatea Romanilor de Pretutindeni a realizat o replica a lupoaicei care a fost asezata in fata Muzeului de Istorie din Chisinau. Demontata din cauza unor distrugeri, statuia zace si acum in subsolurile muzeului, desi se pare ca exista donatori dispusi sa plateasca restaurarea si instalarea simbolului latinitatii.

Conform istoricilor, povestea statuii de bronz a Lupoaicei de pe Capitoliul Romei se leaga strans de legenda intemeierii Romei, eveniment ce ar fi avut loc in anii 754/ 753, inainte de Hristos. Potrivit acestei legende, regele Numitor, unul dintre urmasii cunoscutului erou troian Aeneas, a fost detronat de fratele sau Amulius care i-a ucis si fiu, iar fiica, pe Rhea Silvia, a facut-o vestala (preoteasa) de teama ca ar putea da nastere unui mostenitor legitim. Dar Rhea Silvia a fost iubita de razbonicu zeu Marte cu care a avut doi copii gemeni, pe Romulus si pe Remus. Pentru a se debarasa de ei, Amulius a dat porunca sa fie aruncati in apele Tibrului, dar gemenii au fost salvati ca printr-un miracol. Valurile Tibrului i-au aruncat pe cei doi pe mal si aici ei au fost gasiti de o lupoaica. Fiara i-a adoptat si alaptat pana au fost gasiti de un cioban al regelui care i-a crescut, alaturi de cei 12 copii ai sai. Mai apoi, afland de originea lor regala, gemenii l-au pedespsit pe Amulius si l-au repus in vechile drepturi pe bunicul lor, Numitor. Cu ingaduinta acestuia, ei au intemeiat un oras nou, care s-a numit Roma, in cinstea fiului mai mare. Dar intre cei doi frati s-au iscat certuri si Romulus l-a omorat pe Remus. Spre a popula noul oras si a obtine sotii pentru barbati, el a rapit femeile sabine, invitate la o serbare, fapt care a dus la un conflict cu sabinii. Pana la urma s-a facut pacea, dar dupa o domnie lunga si glorioasa, in anul 716 i.Hr., in timpul unei furtuni puternice, Romulus a disparut. Traditia spune ca s-ar fi inaltat la cer, devenind zeu, unul din protectorii noului oras.

Statuia de bronz a Lupoaicei de pe Capitoliu este pastrata acum in Museo di Conservatori din Roma, iar o copie fidela a acesteia a fost asezata in Piazza del Capidogio. Originalul se presupue ca dateaza de la inceputul secolului al V-lea i.Hr. si este opera unui atelier din sudul Italiei sau ca ea constituie capodopera unei scoli de sculptura etrusce, creata probabil in jurul anului 500, fiind asezata atunci pe Capitoliu. Legenda spune ca cei doi frati gemeni au fost adaugati mult mai tarziu, in secolul al XVI-lea, de Antonio de Pallaiolo. Sculptorul gemenilor ar fi anonim, dar unii cercetatori considera ca lucrarea apartine artistului renascentist Guglielmo delle Porta.
\
Grupul statuar Lupa Capitolina simbolizeaza originea legendara a Romei, caracterul etern al orasului si al Imperiului, puterea de neinvins a acestuia. Lupa Capitolina apare pe sarcofage si sculpturi funerare atat in Italia, cat si in provinciile romane, mai cu seama in cele din partea europeana a Imperiului. Imaginea lupoaicei cu gemenii se intalneste frecvent in timpul lui Augustus cand ea a devenit si, apoi, a ramas emblema oficiala a statului roman.

In afara de semnificatia amintita, monumentele cu simbolul Romei mai aveau si rostul de a arata populatiei din Italia si din provincii pozitia sociala, originea latina, atasamentul unor persoane si familii fata de puterea centrala romana.
Cornelia Trif"




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu