2011-01-28

Bistra - Jud. Alba - Regionalisme si inavatamant


A
a imburda=a rasturna, ai=usturoi, apoi=pe urma, atunci; astelus=mester tamplar sau dulgher, apucai (m-apucai)=a incepe, a prinde
B
bagau=tabac=tutun. bebe=sarpe, bic=taur, boabe=cartofi, a butusi=a imbranci, boc de lemn=o bucata de lemn,taiata care urmeaza sa fie crepata, bostan= cucurbete, boldă=magazin, blid=vas de lut-farfurie, de lemn sau de tinichea în care se pun bucatele. brisca=briceag, budigăi-chilot pt. femei, butusa=Inpinge
- „Bătaia“ în limba romȃnă (text preluat şi adaptat) - Noi nu curățăm covoare, ci le batem! - Noi nu parcurgem un drum, noi îl batem! - Când suntem gânditori, ne bate un gând! - Inima noastră nu pompează, ci bate! - Ca să urezi de bine cuiva îi spui: „Bată-te norocul să te bată!” - Când pleacă cineva îi urăm: „Cale bătută!” - Unul dintre dansurile tradiționale e „Bătuta”. - Laptele nu-i fermentat, ci bătut. - Noi nu ciocănim, ci batem la ușă. - Cândva se bătea la mașina de scris. - La sport scopul nostru e să-l batem pe adversar! - Și vântul bate pe afară. - In loc de ghinion, ești bătut de soartă. - Ca sa fim credibili spunem: "Să ne bată Dumnezeu!". - În loc că vorbesc degeaba, noi ne batem gura. - Este și un proverb: "gura bate fundul". Gata, nu vă mai bat la cap!... - R.C.
C
- camință=cuptor,soba; căput=haina, caldare=cazan pt distilare, oala tiganeasca mai mare; calbaj=cartabos,
- căldare - galeata, cazan, o oală “țigănească”, mai mare
- ciubla porcilor, sau ciubărul in care se “fleciuiau” boabele (cartofi) fierte afară la “căldare” (o oală “țigănească”, mai mare) - info, mesenger, N. Rasteiu, Bistra 

2023.03.13
- Candir - sursa foto si info: Nicu Rasteiu  (Novac) Facebook, mesenger -  Candirul era mai lung in raport cu diametrul, cu toartă mobilă ca la galeată si cu capac. Nu se folosea la muls, se folosea la dus apă la coasă, în locul doniței de lemn, sau pentru dus zamă (ciorbă/supă) la cămp, la cosași și pologar/ărițe… Acesta este candirul din aluminiu, apărut inaintea celor de tablă emailată. Nu se spargea accidental la transport, avea gura mică si se lega peste capac cu ceva folie sau doar o pânză sa nu sară capacul 😄 Cred ca erau mai ieftine si dacă il loveai/scapai pe jos pe ceva piatră sau beton (care atunci nu se prea gasea prin gospodării) doar se indoia, nu sărea zmalțul, după care urma ruginirea si găurirea. Majoritatea vaselor din casă erau din aluminiu. O oală sau laboș, (cratiță) dacă se gaurea, se punea un nit din aluminiu si se mai folosea mult și bine. La acest candir se “rosese” urechea de la toartă si s-a reparat cu o sârmă de fier, lungindu-i utilitatea ! 


- cerga=tol=patura din lana, chămese=camase, chisălită=compot de fructe; chischineu-batic, a clătări=a limpezii; cioareci de panura=pantaloni; cioareci=ciorapi din lana, ciudar=cidru, cohe=bucatarie de vara, cohe=camara, colop=palarie, clisa=slanina, crampan=tarnacop; cucheri=ochelari; cucuruz=porumb, credent=dulap
D
doscă=scandura, dioabă cu branza=butoias cu branza
E
Ei bata-te norocu=injuratura
F
fălos=mândru,semeț; fizau=siret; finjie=cana; firhong=perdea;  forghintau-piesa de pe caru din fata ce culiseaza la sc. directiei de mers; fustei=bete pt. inchiderea staulului de oi, furcuta=furculita
G
gazeta=ziar; ghiboli=bivoli, a se gui=a urca, gadina= raie, glajă-sticlă de1litru, goanga=insecta, gunoita=faras, guda=catea, grostior=smantana,
guit=urcat, gujbe sau gânjile=lant de lemn,
H
hăt=streang; hat=un însemn care delimitează două porţiuni de teren, hepa=fereste-te, hont=roaba; honca=groapa huie=urla
I
ie=da, ie=camase, Îs=a fi, sunt: a imbutusi=a impinge, a inghesui, ioajda=funie de calt-canepa, itari=pantaloni
J
jăb=buzunar; jilau=rindea;
L
labos=cratita; laibarut=vesta; lampas=felinar, leti=pamant argilos-lut, Lecru-căput de culoare albă,purtat la zi de sărbătoare, lipideu=cearceaf de panza; lictar=majun=salvoita=miere de prune=gem=dulceata; lopitău=platou pt intins aluatul; lopta=minge
M
mandru=aratos,impozant, bun, măsărită=fata de masa, mazare=fasole, măndule=amigdalite, mere( a mere)=merge, merindeata = servet pentru mancarea la camp, mintenas=imediat; mihei=tejghea de tamplarie;  mohoarca=tigara din tutun de proasta calitate,  muietec=caltabos
N
nap=sfecla furajera; nevasta=sotie, ni=uite, pancove=gogosi,
O
obloc=fereastra, oblu=directie inainte drept, omeni(vb.)=a cinsti, a trata, a servi
P
pancove=gogosi; paius=fir de iarb; pazitura=smantana cu lapt si faina ce se mananca cu mamaliga(întinsoare), pazitura cu groscior=tocana cu faina alba, parci=tap, palincă=tuica; pece-carnea aceea fără grăsime de lîngă spinarea porcului. pita=paine; pivnita=beci; plotog=piele tbacita, plivas=creion; podiras=dulapior cu vesela, porodica=rosie, polită=raft, postava=vanita pt paine confectionata din lemn, pucioase=chibrite
Pragsorul - Obicei traditional de Pasti
R
ratota=omleta, rascasa=orez, retej=clanta, resteu=lagar ce prinde boul la jug, ruda=protap la car; retej=miner, robanc=slobozitor - rindea lunga pentru indreptat
S
scorus=balcon; salha=brad, sacitoare=facalet; saltea cu..hoaspe, scarnav=rautacios, sfredel=burghiu, silha=brad, socala= piesa acesorie a razvoiului de tesut; scoverzi=clatite, slobod=permis(ii slobod-este permis), a sui=a urca; ; spor=soba; straimas=zgarieci(Instrument format dintr-o bucată prismatică de lemn); strimfi=ciorapi; strujac-saltea din foi de cucuruz; sanuri=calapod
Ş
- șanuri=calapod, stergar=prosop
- șoprn, șură = magazie, Construcție (din scânduri) care servește drept adăpost pentru unelte agricole, nutreț și vite

2023.03.13
- Șustar (pentru lapte la muls) R.C. 
"Șustarul era din lemn cu o toartă doar pe o parte, (nu ca la ciubăr pe ambele părti) facută intr o doagă mai lată…cam de 10 l volum. Dar s a trecut la galeti, deoarece erau mai usor de spalat/intretinut curate… șuștarul se sărbezea daca nu era opărit mereu. Mai era cupa de muls, o “găleată emailată (jmălțuită) cu o toartă pe o parte si cu “curgător” pe o parte, ca la ibric. Cupă mai era si de lemn, la care îi mai zicea și șuștar, cuvânt mai vechi Șuștsrul era ceva mai mic și de folosea in special la mulsul oițelor… pentru ca nu se mulgeau ca la ciobani, in strungă… cu ambele mâini…aici, cu o mănă se tinea de sustar si cu una se mulgea oița 🐑😅Aceasta este cupa de muls văcuțele. cumpărată prin ‘85,"  - sursa foto si info - Facebook  mesenger, Nicu Rasteiu, publicat pe Googel4, Imagini de altadata, imprejurimi.  foto si info 

T
taier=farfurie, tarnat=terasa; tarsita=sapa ingusta; a t(z)apa=a arunca;  taietor=scoaba; tanjala-ruda dintre boi si plug; tapete=presuri, travalic=tavalug; teca=dulap cu vitrina; tier=farfurie, tifa=nisip,  tindee=prosoape tesute in razboi, cusute cu saten in motive populare-pus pe pereti impreuna cu blide (farvurii) ceramice ornamentale, ticlăzău=fier de calcat cu carbuni; t(z)iba/cus(h)ti= mars(h) sau pleaca, la un caine, tocila=polizor rotit manual; toptila=balta, travalic=tavalug, troaca=valau, tulai Doamne=exclamație care exprimă spaimă, mânie valeu!; etc.;
 Ţ
țațana=balama, țol=cerga,
U
uiagă=sticlă, ujog-unealtă de curăţat cuptorul de copt pâinea, undrele=ace de crosetat, urla=coboara; urdoi=vas de lemn pt. ales grostorul=smantana; uluc
V
vatrar=faras, vadra=galeata; vesmetic=boloboc-nivela cu bula de aer, valău (jgheab din lemn )
Z
zadie=catrinta=sort; zar=broasca la usa; a zoli=a freca rufele la spalatul manual; Znicea-joapă=ramură subţire care o folosesc părinţii pentru îmblânzirea pruncilor.

Balmosul Motesc - reteta
Ingrediente:1kg smantana grasa,cca 250-300gr.faina de malai dar nu grisata,sau cca 200 gr.grisata.
Prepararea:Se pune intr o cratita de tuci(fonta) smantana ,se pune pe foc ,iar cand incepe sa fiarba se pune faina si se amesteca incontinuu sa nu se afume.Se lasa sa fiarba bine pana se ingroasa astfel cand amesteci cu lingura de lemn ea se invarteste dupa lingura,iar pe marginea cratitei apare untul topit,atunci este gata,se potriveste de sare si se serveste cald.(atentie ptr cei la cura de slabire).Este deliciul motilor si se face in orice gospodarie moteasca.La oras nu gasesti smantana grasa dar se poate face si cu cea din comert diferenta e ca nu are atata grasime,iar la sfarsit nu iasa atata unt pe marginea cratitei si binenteles gustul o sa fie diferit din doua puncte de vedere,nu este fiarta pe soba cu lemne si al doilea din cauza smantanei de pravalie. - sursa: Facebook - Bistra, Alba - Nicu Risteiu

Vorovire cu tâlc ardelenesc
10 povețe pentru un trai ogoit
1 Când zorile se varsă, deșchide molcom uăchii și holbă-te recunoscător la ceru’ mnierău prin oblac.
2 După aia, deșchide și cozliu’ și ie-ți budigăii, ștrimfii, zadia, labreu’, ciucurii, sfeteru’, cobatu’, topancii. Cotă-te-n jeb de ronghiuri și șterge-i bine. Nu uita să te-mbumbi.
3 Culege niște rouă și spală-te pă față. Vezi să-ți iei ștergaru’. Uită-te-n cotătoare să fii fain.
4 Ieși pă cerdac și salută-ți galițele din ogradă. Că doară ele-ți dau pita. Aruncă-le tenchiu-n blid să-și umple chișca.
5 Dacă ai de duhănit, duhănește da’ numa’ dacă ești ipen. Că de nu, te așteaptă corhazu’ sau, și mai rău, copârșeu-n temeteu.
6 Da’ hai să nu ne amărâm. Mai bine pune-te și mâncă oarice: ratotă cu piparcă, clisă, sămăchișă, loaște, păsulă cu ai, moșocoarne cu scoacă, sau ce-ți poftește inima.
7 Lucră ce-ai de lucrat pă imaș, nu fi ulicău.
8 Sara hai napoi crestul păstă hechi și mai mâncă o dată, eventual o zamă-n care să-ți dumnici pita mulțămit sau niște piroști. No bine, ia și-o pancovă de dulce.
9 Sara târziu, ie-ți un lepedeu, șezi pă laviță și țâpă-ți visele la stele.
10 La final de zi, culcă-te-n porșor că-i mai dulce somnul acolo. - sursa R.C. prin Mail


Extras, cele mai comune
A
a îmburda=a răsturna; ai=usturoi; asteluş=tȃmplar/dulgher
B
băgău=tabac=tutun; boabe=cartofi; a butuşi=a îmbrȃnci; boc de lemn=o bucată de lemn tăiată, care urmeaza sa fie crăpata; boldă=magazin; blid=vas de lut/farfurie, de lemn/tinichea; brişcă=briceag; budigăi=chiloţi
C
căput=haină; căldare=cazan pt. distilat; călbaj=cartaboş; cergă=ţol=pătură din lȃnă; chisăliţă=compot de fructe; chişchineu=batic; a clătări=a limpezi; cioareci=pantaloni; cohe=bucatarie de vara; colop=palarie; clis=slanina; cucheri=ochelari; cucuruz=porumb; credenţ=dulap
F
fălos=mândru; fizău=siret; finjie=cană; firhong=perdea; fuştei=beţe pt. inchiderea staulului de oi; furcuţă=furculiţă
G
gazeta=ziar; ghiboli=bivoli; glajă=sticlă de 1 litru; goanga=insecta; gunoiţă=făraş
H
hat=însemn care delimitează două porţiuni de teren
I
ie=da, ie=camaşă populară; iţari=pantaloni
J
jeb=buzunar; jilău=rindea.
L
laboş=cratiţă; laibăruţ=vesta; lămpaş=felinar; lepideu=cearceaf de panza; magiun=sȃlvoiţă=gem de prune; lopitău=platou pt intins aluatul; lopta=minge
M
mȃndru=aratos; măsăriţă=faţă de masa; măndule=amigdale; a mere=a merge; merindeaţă = şervet pentru mancarea la camp; mintenaş=imediat
N
nap=sfecla furajera; ni=uite; pancove=gogoşi.
O
obloc=fereastra; oblu=drept inainte; a omeni=a cinsti/a trata/a servi
P
pancove=gogosi; palincă=ţuică; pită=paine; porodică=roşie (legumă); poliţă=raft.
R
ratotă=omletă de ouă; retej=clanta; rudă=proţap la car
S
sfredel=burghiu; slobod=este permis; a sui=a urca; ştrimfi=ciorapi
S
ştergar=prosop
T
tȃrnaţ=terasa la casele de la ţară; a ţȃpa=a arunca; tocilă=polizor rotit manual; troacă=valău
T
țol=cergă
U
uiagă=sticlă; undrele=ace de croşetat,
V
vătrar=făraş; vadră=găleată,
Z
zar=broască la uşă.
 extras  (primit pe mesenger)  R.C.

Ardelenii nu spun „timp", ci „vreme", nu spun „ore", ci „ceasuri", nu spun trei, ci „tri", spun „o ţâră", nu "puţin", nu spun „am terminat", ci „am gătat", nu spun „mergem", ci „merem", nu spun „repede", ci „iute". Spun „pită" în loc de „pâine", „mâne", în loc de mâine. „Bătrâne" spun la vecin sau cunoscut, în semn de respect, spun „se coperă", nu „se înveleşte", „fain" în loc de „frumos". Spun respectuos „servus", ilustrând admirabil termenul latin care însemna „sunt servul tău, la dispoziţia ta". Ardelenii vorbesc rar, cumpătat, molcom şi numai dacă au cu adevărat ceva de spus. Nu bârfesc şi nu le e ruşine cu arhaismele şi meandrele dialectelor lor, fie ei medici, ofiţeri de carieră, preoţi, profesori, bătrâni sau tineri. Şi nu folosesc nici în treacăt apelativele de argou „bă" sau „mă" atât de stridente, acceptate şi savurate în alte părţi. - sursa Radu Cerghizan, 2021, prin mail

Expresii si vorbe
- No, ie’ de-nbucă oarişce! = mănâncă ceva
- No, hai în ‘lontru = haide înăuntru (în casă) -  
- Iț’ mai pui? = îţi mai pun? (mâncare) 
- No, deja va duceț? = deja plecaţi? 
- No mai stai, une’ tie grăbeşti? 
- Mai haidaț’ pâ la noi = mai haideţi pe la noi (în vizită) 
- Da’ tu de-a cui ieşti? 
- Mânci un blid de zamă? = mănânci o farfurie cu ciorbă? 
- No hai şi-om mere! = hai să mergem!
- Ai isprăvit? = ţi-ai terminat munca? (de regulă, în gospodărie) 
- Îs bolund după tine! = sunt înnebunit după tine 
- Du-tie tu muiere, nu tăt vorovi! = un fel de a-i spune soţiei să tacă 
- Mnira-s-ar lumea de tine! = un fel de (aproape) înjurătură  - sursa cluju.ro


INVATAMANTU din BISTRA
"Invăţământul bistrean are o istorie veche şi bogată. Primele informaţii despre existenţa unei instituţii de învăţământ în localitate există din secolul al XVIII-lea, de când în Domeniul de sus al Zlatnei sunt consemnaţi doar trei învăţători, pentru anul 1776.
1782 - este înfiinţată prima şcoală în Bistra;
1788 - este consemnat numele învăţătorului Ioan Popovics care învăţa copiii în limba germană;
9 ianuarie 1854 - Antonie Dărăbanth, preot administrator planul de învăţământ al şcolii;
1862 - învăţător era Ioaneş Gligor, care avea înregistraţi 260 de copii apţi, dar frecventau numai 42 de copii;
1892 - sunt consemnate 2 şcoli, una de lemn şi una de piatră.
1910 - se construieşte o nouă şcoală cu trei săli de clasă, în antrepriză de către Achim Teodor. Cu toate că învăţământul era prezent în localitate de peste un secol, în 1910 numărul "ştiutorilor de carte" era doar de 29% din totalul populaţiei, ştiau scrie şi citi aproximativ 1.001 persoane.
1923 - se înfiinţează şcoala în satul Băleşti şi Dealul Muntelui;
1924 - se înfiiţează şcoala cu două clase în satul Hudriceşti;
1927 - se înfiinţează şcoala în satul Vârşii Mari cu clasa I, apoi îşi întrerupe activitatea până în anul 1930 când funcţionează cu 6 clase.
1927 se înfiinţează şcoală şi în satul Bârleşti, iar în anul 1930 în satul Gârde.
Şcoala din Bistra-centru are o activitate mai bogată. Cu toate că situaţia materială a gospodăriilor era precară, numărul copiilor care frecventează şcoala este destul de mare cu unele excepţii, astfel în primele două clase elevii înscrişi şi frecvenţi sunt numeroşi, iar în clasele următoare numărul lor scade. În perioadele de toamnă şi primăvară frecvenţa elevilor este mică, acest aspect reiese şi din inspecţia sanitară din 23 octombrie 1925 a medicului de la Câmpeni, care a consemnat prezenţi la şcoală doar 10 copii. Frecvenţa mică este motivată şi de faptul că elevii înscrişi în clasa I aveau o vârstă mai mare şi când activităţile gospodăreşti erau în toi, copiii nu mai mergeau la şcoală, trebuind să-şi ajute părinţii la muncile agricole.
În arhiva parohiei din Bistra se păstrează procese verbale încheiate de Senatul şcolar, privind bunul mers al învăţământului şi stabilirea a trei învăţători pentru anul şcolar 1919/1920, în persoana lui Nicodim Ganea, Maria Goia, pe lângă învăţătorul mai vechi Iuliu Coroiu, care nu mai putea singuri instrui cei 135 şcolari.
După 1930, învăţământul se extinde la 7 clase, iar examenul de absolvire se desfăşura la Câmpeni, în faţa unei comisii exigente, ceea ce făcea ca numeroşi elevi care frecventau cele 7 clase să nu se prezinte la examen.
Baza materială a şcolii era asigurată, o parte de către primărie şi o altă parte de către comunitate, prin colectă, serbări şi unele amenzi şcolare. Astfel în anul 1926, în cadrul bugetului pentru şcoală se prevedea suma de 1000 lei pentru procurarea de manuale şi 1500 lei pentru mobilier. Din anul 1935/1936, în şcoala din Bistra-centru funcţionează un atelier de tâmplărie-dulgherie, condus de Ioan Joldeş şi un atelier de ţesătorie condus de Boncuţ Ana.
În vederea atragerii copiilor la şcoală se urmăreşte crearea unor condiţii mai bune, se reia propunerea, din anul 1923, privind înfiinţarea unei cantine şcolare. În anul 1934 se înfiinţează o cantină şcolară la şcoala din Bistra-centru, iar în satele Băleşti, Dealul Muntelui, Gârde şi Vârşii Mari se înfiinţează cantine în anul 1937. La cantinele şcolare se servea o masă pe zi, la amiază. În anul şcolar 1939/1940, la şcoala din centru serveau masa 200 elevi, la şcoala din Gârde - 40 elevi şi la şcoala din Vârşii Mari - 32 elevi.
În anul şcolar 1944/1945 numărul elevilor care frecventau şcoala se reduce cu aproximativ 50% din totalul celor 429 elevi înscrişi. Frecvenţa mică a elevilor se explică prin situaţia economică precară a comunităţii care era mai accentuată decât în perioada războiului şi prin lipsa cadrelor didactice.
Se construiesc şcoli cu clasele I-IV la Băleşti în 1974, Dealul Muntelui I în 1948, la Gârde I în 1951, la Sălăgeşti în 1959, la Bârleşti în 1962, la Ciuldeşti în 1963, Dealul Muntelui II în 1964, la Hudriceşti şi Gârde II în 1965 şi la Vârşii Mari în 1966. În satul Bistra-centru, şcoala veche se renovează şi se construieşte în anul 1954 clădirea nr.1. în anul 1978 se construieşte un atelier necesar pentru pregătirea profesională a elevilor.
Începând cu anul şcolar 1969/1970, la şcoala din Bistra-centru, se înfiinţează clasa a IX-a cu 16 elevi, apoi în anul următor şi clasa a X-a, în procesul de instruire şi educaţie fiind cuprinşi toţi copiii de vârstă şcolară, astfel că în anul şcolar 1970/1971, avem înscrişi un număr de 1263 elevi. Numărul cel mai mare de elevi este consemnat în anul şcolar 1975/1976, când sunt înscrişi în matricolele şcolilor din localitate 1330 de elevi. După acest an şcolar efectivele şcolii scad permanent, în 1980 sunt consemnaţi 1130 elevi, în 1989 avem numai 968 elevi, iar în anul 2000 se consemnează un număr de 654 elevi (graficul 1.1.) Scăderea efectivelor de elevi este în raport cu populaţia ce este în continuă descreştere. În 1972 sunt 6565 locuitori, apoi 5.871 locuitori în 1980, 5.584 locuitori în 1990 şi 5.360 în anul 2000 ( graficul 1.2.)
Scăderea efectivelor de elevi în localitate a dus la desfiinţarea unor şcoli primare în satele Bârleşti şi Dealul Muntelui II, în anul 1990. În satul Hudriceşti unde funcţiona o şcoală cu clasele V-VIII din 1965, aceasta se desfiinţează în 1994, apoi se reînfiinţează la solicitările părinţilor funcţionând cu predare simultană până în anul 1998 când este desfiinţată rămânând doar şcoala cu clasele I-IV.
La recensământul populaţiei din anul 1992, populaţia şcolară cuprindea 663 elevi, din care 105 elevi cuprinşi în 6 şcoli cu un număr de 35 clase. În învăţământul preşcolar avem 5 grădiniţe cu 7 grupe şi cu un număr de 165 copii, în satele Bistra-centru, Ciuldeşti, Dealul Muntelui, Gârde şi Păşteşti. În anul şcolar 1997/1998 avem înscrişi un număr de 613 elevi cuprinşi în 35 clase, din care 20 primare şi 15 secundare, în 6 şcoli cu clasele I-IV în satele Băleşti, Ciuldeşti, Dealul Muntelui I, Hudriceşti, Gârde II, Vârşii Mari, şi în 2 şcoli cu clasele I-VIII la Gîrde I şi Bistra-centru.
Elevii pregătiţi pe băncile şcolilor bistrene şi-au continuat şi continuă studiile la liceele şi şcolile profesionale din oraşele apropiate Câmpeni, Abrud, Baia de Arieş, sau chiar mai îndepărtate, la Alba-Iulia, Turda, Cluj-Napoca, Aiud etc.
Cu toate că s-au făcut mari eforturi pentru eliminarea analfabetismului, totuşi în localitate mai erau neştiutori de carte, în procent de 0,9%, în anul 1992, în rândul cărora se aflau unele persoane în vârstă sau copiii unor familii dezorganizate.
În anul 2000, populaţia localităţii se poate clasifica după gradul de instruire în persoane: cu şcoala primară în procent de 9,6%, cu şcoală gimnazială- 41,3%, cu studii superioare 1,7% şi neştiutori de carte 0,5%."
Sursa: scoli.didactic.ro
Sursa - Facebook pag. Comuna Bistra
Regionalisme - Facebook, comuna Bistra, 2021
- Top 20 de expresii din Ardeal - adevarul.ro
- De ce spun ardelenii "No" aproape la fiecare fraza - anaarecart.ro
- No, cuvântul ardelenesc cu 20 de înțelesuri - Youtube, Mircea Bravo
- Servus ardelenesc - adevarul.ro
- Regionalizma si arhaisme din zona Clujului - cluju.ro
- Dictionar de expresii romanesti de la A la C - editura... - wiknette.wikia  (recomandat..)  

- Noi nu spunem simplu "a murit" de pe net R.C. 











- Polindromuri - Facebook Nicu Rasteiu, jocuri de cuvinte.ro - 

In acelasi context, altele de pe net
”Șmecher”, ”fraier” și ”mișto”. Cum au apărut în limba română și ce însemnau inițial aceste cuvinte?…
Aceste cuvinte sunt ”adaptări” românești din limba germană și au pentru noi un cu totul alt sens decât avea pentru nemți...- citeste pe Facebook  "Planeta Pamant si curiozitatile ei"
Dictionar de regionalisme din Ardeal - tulai.ro


Vezi Bistra, Alba
Vezi Romania
Vezi Ganduri


Un comentariu:

  1. Citind Dictionarul de regionalisme am retrait anii copilariei de pe plaiurile Bistrei. Este excelent si autentic..Ce bine ca mai sunt oameni care sacrifica timp si efort, pentru a aduna si aduce la lumina fapte, istorii, evenimente. Exista in acest caz o posibilitate ca nu vor fi ingropate de cenusa uitarii. Bravo!
    N.C

    RăspundețiȘtergere