..
- inscriptie: - "Cladire constrita in sec. XIX, reconstruita cu etaj intre 1912-1918 in stil eclectic, rezolva elegant coltul parcelei situata in intersectie. A fost Casa de Credit a Agricultorilor in perioada interbelica."
album pe: 5Google, 16Google, 21Google |
- "Planul cladirii este simplu, incaperi pe fatada si scari in interior. Fatada este impartita in doua registre printr-o cornise intermediara; etajul are pilastrii aplatizati cu capiteluri ingropate in cornisa iar parterul are un soclu din piatra rostuita . Reparatiile succesive au dus la disparitiia decoratiilor initiale". - info. UBB - pag. 23, 24
- Pe vremea cand in Turda exista prefectura (interbelic), telefoanele se aflau la Nr.24 din Piata Republicii - sursa: Daniela Deac - Orasul care nu vrea sa moara, pag. 10
- Dupa anul 1941 a fost sediul Telefoanelor cu centrala automata. O perioada a functionat in paralel telefonie cu disc ( pentru legaturi interurbane) si telefonie automata. info. ing. O. Catalina si R.Jercau. Ulterior s-a construit cladire si centrala automata in Piata 1 Decembrie 1918.
In anul 2010 - "Administrarea Patrimoniului Imobiliar"
2018.02.07 |
2019.10.10 |
Pom umbrelă (Schefflera Actinophylla)
- Imagini de altadata - Piata Republicii
1970 - fost CEC - sursa F.T. 2019
- "Pe aceasta cladire prin primii ani ai deceniului 60 din secolul trecut ,pe colt era amplasat megafon ,iar duminica dupamasa ,când ,,Arieșul " avea meci in deplasare,se adunau oameni de ascultau transmisia meciurilor...Odata cu deschiderea agentiei loto-prono in centru ,acolo se ascultau meciurile.- citat de pe Facebook comentariu Posogan Mihai
Extras din Memoria locurilor, doc finantat de Universitatea “Babeş -Bolyai”
"Generalul şi evreii. Republicii 24
Casa de Credit a Agricultorilor a fost construită în1918. Planul clădirii este simplu: încăperi pe faţade şi scări îninterior. Faţada este împărţită în două registre printr-o cornişă intermediară: etajul are pilaştri aplatizaţi cu capiteluri îngropate în cornişă, iar parterul are un soclu de piatră rostuită. Reparaţiile succesive ale faţadei au dus la dispariţia decoraţiilor iniţiale.Imobilul de aici dezvăluie o dublă poveste desprepe rsonajele a căror viaţă este strâns legată de această adresă.Sunt două personaje care reprezentau, în perioada interbelică,repere pentru comunitatea maghiară, respectiv pentru cea română. Pe de-o parte, este vorba de familia Kimpel, una dintre cele mai bogate familii din Turda, o familie emblematică pentru burghezia şi moşierimea maghiară. „Asta a fost proprietatea lui Kimpel Florian. Banca şi casa erau de fapt ale lui. La etaj locuia chiar Kimpel Florian. El şi fratele lui aveau mai multe case. Şi pe Eminescu, şi pe Castanilor, şi în dosul bisericii catolice şi pe Axente Sever. Kimpel Florian a murit fără copii Nepotul lui, Bubi, a venit după 1990 şi a donat totul bisericii romano-catolice. No, descurcă-te părinte!” (Estera Filep).
Pe de altă parte, este vorba despre un erou alcomunităţii române, figura generalului de armată admirat la ceremonii şi privit ca model de patriotism. „În perioada interbelică, la parter, la geamul dinspre Catedrala ortodoxă, putea fivăzut la biroul lui din cadrul băncii un personaj remarcabil: Victor Fodoreanu. Mama lui, Maria, era fiica lui Ştefan Raţiu, bunicul tatălui meu, Augustin Raţiu. Conform tradiţiei din familie, că aşa erala Răţeşti, Victor a fost trimis de părinţi să studieze teologia. Numai că după un an de studii, ăsta a fugit peste Carpaţi, în România şi s-aînrolat în armata lui Carol I. A participat la războaiele balcanice, la Primul Război Mondial şi la campania din Ungaria împotriva lui BelaKun. A ajuns mare în grad, gradul de colonel. Şi când a fost trecut în rezervă i s-a acordat gradul de general de brigadă. Omul s-a stabilit înTurda, aici l-a tras viaţa să se aşeze. Şi să vezi treabă interesantă,comunitatea evreiască i-a pus la dispoziţie o casă în curtea sinagogii.Că în acest fel, evreii se asigurau că nimeni nu va mai îndrăzni să atace cu pietre ansamblul de clădiri din acea zonă. Victor Fodoreanu fusese decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” şi era o figură foarte impresionantă la paradele unde apărea cu toate şi mantia ordinului” (Mircea Raţiu)."
- Piata Republicii - linkuri
"Mesteacăn Betula pendula 'Zwitsers Glorie', Un arbore clasic, rustic, deosebit de ornamental prin coaja albă şi portul suplu, elegant. Cu frunze hexagonale, verzi primavara, galbene toamna. 'Zwitsers Glorie', datorită coroanei îngust piramidale, ancorarii bune și ramurilor laterale destul de ușoare, este foarte potrivit pentru străzi și bulevarde" - A.M.C. - A.M.C. - A.M.C.
vdberc.ro En
Vezi Turda - Piete
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu