- Gherla - Piata Libertatii, Nr. 6 - Catedrala Armeano-Catolică - 11sGoogle - A.M.C. - ChatGPT - #CatedralaArmianoCatolicaGherla
![]() |
| 2025.11.09 |
- Pe frontonul de deasupra intrării în Catedrala armeano-catolică din Gherla se poate citi inscripția în latină: “DEO UNI ET TRINO PATRIS FILII ET SPIRITUS SANCTI SACRATUM”
Traducerea în română: „Consacrat lui Dumnezeu Unul și Întreit — Tatălui, Fiului și Sfântului Duh.”
Aceasta exprimă în mod solemn consacrarea lăcașului Sfintei Treimi, accentuând dogma centrală a credinței creștine: unitatea și treimea divină.
Cele două statui laterale reprezintă, potrivit tradiției iconografice armene și catolice, două figuri patriarhale ale Bisericii Vechi, cel mai probabil Sfântul Grigore Luminătorul (Grigor Lusavorici) – apostolul Armeniei, și Sfântul Petru – întemeietorul Bisericii Romei. Amândoi poartă veșminte arhierești, cu mitră pe cap și mantie episcopală, iar poziția lor de la intrare sugerează binecuvântarea și ocrotirea celor ce pășesc în catedrală. Prezența lor marchează unirea tradiției armene cu cea catolică, o caracteristică specifică
Catedralei armeano-catolice din Gherla, ridicată în secolul al XVIII-lea. Portalul principal al Catedralei armeano-catolice din Gherla este o veritabilă sinteză de credință și artă barocă cu influențe renascentiste, adaptată sensibilității armene. Iată câteva detalii și sensuri care merită observate:
🏛️ Stilul arhitectural Fațada este baroc-târziu, specifică primei jumătăți a secolului al XVIII-lea, cu accente clasice în proporții și simetrie. Portalul central, încadrat de cele două statui, are ancadrament de piatră sculptată, cu linii ferme și o decorație discretă: baghete, friză cu motive ovoidale și o inscripție solemnă. Arcul de deasupra ușii e sprijinit pe pilastri care dau impresia de poartă monumentală, accentuând importanța intrării ca trecere din lumea profană în cea sacră. ✝️ Inscripția – axul teologic
Textul latin „Deo uni et trino, Patris, Filii et Spiritus Sancti, sacratum” (Consacrat lui Dumnezeu Unul și Întreit – Tatălui, Fiului și Sfântului Duh) afirmă clar dedicația către Sfânta Treime. Această formulă este rară în arhitectura armeană tradițională, dar frecventă în bisericile catolice din Europa Centrală — un semn al armonizării între credința orientală și cea occidentală, așa cum se întâmplă în comunitatea armeano-catolică din Gherla.
Poarta aceasta nu se deschide doar spre biserică, ci și spre inimă.
![]() |
| 2025.11.09 |
![]() |
| 2025.11.09 |
![]() |
| 2025.11.09 |
![]() |
| 2025.11.09 |
- CATEDRALA ARMEANO-CATOLICĂ GHERLA Piatra de temelie a bisericii a fost depusă la 9 octombrie 1748. Lucrările de construcție, cu mici întreruperi, au durat până în anul 1798, la amenajarea interioară a bisericii contribuind întreg oraşul. Tablourile altarelor au fost pictate la Viena. Altarul Sf. Grigore Iluminatorul a fost construit de comunitatea comercianţilor armeni din oraşul Gherla, altarul "Adormirea Maicii Domnului" de breasla tăbăcarilor. Altarul lateral Sf. Ioan de Nepomuk a fost ridicat cu contribuția clerului împreună cu populația oraşului Gherla. Marea orgă, construită în 1846, este opera maestrului braşovean Heinrich Maiwald. Biserica a fost sfințită de către episcopul rom. cat. de Alba Iulia, Mártonffy József, la 17 iunie 1798. In îndelungata sa existență, biserica noastră nu a fost ferită de intemperiile naturii. În 1780 s-a prăbuşit turnul principal, peste numai opt ani, în urma unei furtuni, acoperişul bisericii a fost mistuit de flăcări. În 1793 din cauza unor erori de construcție, turla se prăbuşeşte pentru a doua oară. În anul 1802 un fulger provoacă un nou incendiu devastator în urma căruia sunt distruse clopotele şi orologiul bisericii. Noul ceas, datând din 1805 este opera maistrului ceasornicar braşovean Mathäus Schranz. Operele de sculptură în lemn şi piatră au fost realizate de către deținutul Csürös Antal în anul 1803. In anul 1960, neglijenţa şi inconştienţa unor copii are drept rezultat arderea din temelii şi distrugerea completă a turnului principal. Sarcina renovării şi-a asumat-o, pe propria cheltuială, Comisia de Stat a Monumentelor Istorice. Având o indelungată şi zbuciumată istorie, celebra pictură atribuită mares DNS,,,Coborârea lui Cristos de pe cruce" în data de 22. decembrie 1999 şi-a regăsit în sfârşit locul acasă, în Catedrala Armeano-Catolică din Gherla. Noi, armenii considerăm că, nu numai biserica, ci și întregul oraş Gherla se poate mândri cu această podoabă de artă. transcris cu imagetotextinfo - A.M.C.
-
![]() |
| 2025.11.09 |
transcris cu imagetotextinfo - A.M.C.
-
![]() |
| 2025.11.10 |
transcris cu imagetotextinfo - A.M.C.
![]() |
| 2019.08.02 |
În România, la ora actuală, există trei tablouri semnate de celebrul pictor flamand, Paul Peter Rubens. În timp ce primele două se găsesc la Muzeul Brukenthal din Sibiu, al treilea se află în frumoasa biserică armeano-catolică din pitorescul oraș transilvănean. Este vorba de tabloul „Coborârea lui Isus de pe Cruce”, aflat în Catedrala Armeană „Sfânta Treime” din Gherla. Tabloul are o istorie tumultuoasă. Napoleon, după jefuirea Romei, și-a însușit pânza, pe care a pierdut-o însă în mâinile piraților englezi, care i-au dat-o regelui lor. Acesta i-a făcut-o cadou împăratului austriac. Împăratul austriac Francisc I a cerut ajutor bănesc armenilor din Ardeal. Drept recompensă, el a fost de acord să le dea orice pictură din galeriile imperiale. Armenii, mari amatori de artă, au ales pânza lui Rubens. Aceasta a fost expusă în Catedrala Armeană din Gherla, de unde a fost transportată, în anul 1944, în Ungaria. În 1952 pictura a reintrat în posesia statului român, fiind adăpostită în condiţii de siguranţă la Cluj-Napoca (dar, nu a fost expusă!). La cererea oficială a armenilor din Gherla, după mai multe încercări, la 22 decembrie 1999, pictura s-a reîntors în Catedrala Armeană din Piaţa Libertăţii, unde poate fi admirată într-o capelă din stânga altarului. Tabloul valorează în prezent 16 milioane de dolari. Deci, nu întâmplător tabloul „Coborârea lui Isus de pe Cruce” se bucură de mulţi vizitatori, grupuri de turişti din ţară şi străinătate interesându-se de această adevărată operă de artă, expusă într-unul din cele mai mari lăcaşuri de cult din Europa. Szekely Csaba - sursa info in copie de pe: ziarulfaclia.com - A.M.C.
Gherla - Piata Libertatii, Nr. 6 - Catedrala Armeano-Catolică - 11sGoogle - A.M.C. - ChatGPT - #CatedralaArmianoCatolicaGherla
Gherla, Piata Libertatii, Parcul Central, Monument, "Cinste Eroilor Neamului" - 2025.11.09 În fața Catedralei armeano-catolice Sfânta Treime se deschide Parcul Central din Gherla, un spațiu verde liniștit, care continuă armonios atmosfera istorică a locului. În mijlocul acestui parc se află Monumentul Eroilor Neamului, ridicat în anii 2004–2005 pe amplasamentul vechiului obelisc din 1941, astăzi dispărut. Monumentul este dedicat celor căzuți pentru neam și libertate, devenind un reper al memoriei colective și un punct central al ceremoniilor comemorative din oraș. Împreună, parcul și monumentul aduc un echilibru între natură, istorie și reculegere, completând în mod firesc ansamblul arhitectural al catedralei din apropiere. - sursa info. gherlainfo.ro - A.M.C. - ChatGPT














