- Mănăstirea „Sfânta Treime” Măgina, județul Alba - A.M.C.
ISTORIC
Atestare arheologică şi documentară
Biserica Mănăstirii Măgina a fost construită înainte de anul 1570, conform istoricului Gheorghe Petrov, specialist în arheologia bisericilor şi cimitirelor medievale din Transilvania. Informaţii documentare vechi despre Mănăstirea Măgina avem atât din Şematismul de la Blaj unde este consemnată existenţa mănăstirii la anul 1611 cât şi din însemnarea făcută la data de 15 iunie 1713 pe Cazania lui Varlaam.
Valoarea culturală a mănăstirii
La Mănăstirea Măgina a funcţionat prima şcoală în limba română din județul Alba încă din 1611 (conform istoricului Nicolae Albu, în rev. Apulum, XIV, 1976, p. 469-470 ), şi este consemnată în Decretele Imperiale din 24 august 1784 şi cel din aprilie nr. 2065/1785, date de împăratul Iosif al II-lea, înscriindu-se între cele 11 şcoli importante din Transilvania,"pentru grija sufletelor şi învăţătura pruncilor".
Valoarea istoric-naţională a mănăstirii
Mănăstirea Măgina mai este cunoscută şi pentru luptele purtate în acest loc (deoarece mănăstirea era o mică fortăreaţă apărată de un zid de piatră cu înălțimea de 4 m), în anii revoluţiei de la 1848-1849, între oastea conduseă de tribunul Simion Prodan Probul şi nobilimea Maghiară din Aiud.
În anul 1848 Avram Iancu trimite pe tribunul Simion Prodan Probul pentru a organiza o tabără militară la Mănăstirea Măgina în vederea apărării „,republicii ţărăneşti” din munţii din latura de răsărit.
La 22 octombrie 1849 tabăra de la Mănăstire Măgina a fost atacată de oastea nobiliară din Aiud condusă de comiţii Banfy şi Kemeny, care au ars mănăstirea dar monahii au reușit, în 1855, să repună în funcţiune atât biserica cât şi binecunoscuta şcoală.
Cercetări arheologice
În curtea interioară a mănăstirii (spațiu dinte biserică şi zidul de piatră împrejmuitor) descoperit 23 de morminte. Inventarul recuperat de la morminte se compune din monede medievale de argint din sec. al II, Matias II, Gabriel Bathory şi Leopold I, două cruci pectorale cu imagini incizat şi în relief, XVI-lea şi al XVII-lea, emise în vremea lui Ferdinant I de Habsburg (1526-1564), Maximilian
şi multe alte obiecte. - A.M.C.
![]() |
| 2026-11-21 |
- Muzeul mănăstirii Muzeul mănăstirii Măgina Muzeul mănăstirii a fost amenajat într-o casă țărănească, cu acoperiș în pante mari, remontată bârnă cu bârnă, așezată pe o temelie din piatră de râu și acoperită cu șiță. Tăvănită cu bârne de lemn și văruită în alb, casa are două odăi: tinda de intrare și camera propriu zisă, cu geamuri mici, cu ochiuri de geam îmbinate după structura crucii și obloane. Devenite săli de muzeu, în prima încăpere sunt expuse icoane vechi pe lemn și sticlă, precum și alte obiecte cu valoare istorică din colecția mănăstirii, iar în a doua încăpere sunt expuse cărți de cult sau cu caracter teologic, aparținând fondului mănăstirii


