" Istoricul Gheorghe Moldovan datează începuturile construcţiei mănăstirii în prima jumătate a secolului XVI, mai precis cu 10-15 ani înainte de 1568. În acest an, regele Ioan Sigismund al II-lea, Principele Transilvaniei, emite un act prin care mănăstirea era obligată să plătească anual o arendă de un taler de aur, un berbec gras şi un stup de albine, Scaunului Arieşului. Bisericuţa mănăstirii era aşezată în rotonda formată de un fost lac glaciar, având forma de pară. Ioan Sigismund făcuse o împărţire administrativ teritorială dăruind versantul estic al muntelui coloniştilor secui din acest comitat. Fiindcă porţiunea de 5-6 metri ce formează altarul bisericii intra în cadrul de răsărit al muntelui, călugării de aici se supuneau acestei dări. Într-un act de cancelarie ce poartă data de 6 octombrie 1278 este amintit stăpânul Ţării Haşdatii - Terra Haşadat,
