 |
| album pe: 1Google, 14Google, 11sGoogle |
- "Coltul Fetei" , foto si legenda : O frumoasa fata era urmarita de turci sau tatari. In fata ei se afla o stanca. Pentru a ajuta fata in fuga ei, o zana a despicat stanca in doua. - sursa info. Dana Deac - Legende de pe Aries, pag. 48, 49, |
| cca 1980 |
autor foto Remus Jercau - foto pe Google1
Ateliere mestesugaresti traditionale - linkuri
foto si info, pe Google14
Regionalisme - linkuri
- Care motesti pe Valea Ariesului
Numere curente de pag.
- Gherla - 31
- Apuseni - Minele de aur - 165
- Tinutul Clujului - 172
- Campia Ardealului - 184
- Pe Aries - 192 - Cheile Turzii - 194, Turda - 195, Sesul de la Varfalau la Cristis unde a fost ucis Mihai Viteazul - 195 - Salina, stanca cu rasunet - 196
- Bistra pe 7 dealuri, Baia, Lupsa - 197, Dealul Varfalau, castrz - 199 - L.Q.M. (Legio Quinta Macedonica = Legiunea a Cincea Macedonica) - 200
- Cuprins 233
De pe net;
- Imagini vechi din imprejurimile Turzii
- " Turda a fost capitala unor unităţi administrative ardelene, timp de multe sute de ani, după cum urmează:
- Comitatul Turda: din secolul al XII-lea până în 1876.
- Comitatul Turda - Arieş: între 1876 - 1925.
- Judeţul Turda: între 1925 - 1950 ." - sursa - Facebook, comentariu R.C. - 2015
- Fefeleaga lui Agarbiceanu a existat..femeie apriga, culegatoare de minereu - libertatea.ro, 2013
- Aurarii din Apuseni - Facebook, D.A. 2016.
- Pe Valea Ariesului - Satele din Romania , video
foto pe Google1
 |
| 1935 |
El a făcut parte din ”Drumul Aurului”, pe care l-au construit romanii în secolul II, al erei noastre, din Potaissa (Turda) până în zona auriferă situată în nordul Munţilor Apuseni, respectiv spre zona din amonte a râului Arieş. Acest drum a pornit din Turda, a urcat pe valea râului Hăşdate, a continuat aproximativ pe traseul actualului drum Cluj-Iara şi a intrat în depresiunea Iara prin N-E Depresiunii, pe lângă actuala comună Băişoara, a traversat râul Iara, a continuat pe malul drept al râului până la hotarul localităţii Făgetul Ierii, urcă până în actualul perimetru al carierei de nisip de care, de altfel este întrerupt şi coboară în bazinul hidrografic al râului Arieş, pe Valea Vadului, în localitatea Ocolişel. sursa gazetadecluj.ro
Informatii copiate din document si trimise de Radu Cerghizan, 2020,in traducere Google, publicate pe Google imagini de altadata din imprejurimile Turzii
 |
| 2009 |
Planșă tipografică reprezentându-l pe Avram Iancu (1824 –1872), avocat transilvănean și revoluționar român, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. Desenul reproduce o sculptură de P. Mercea, inspirată de desenul lui Barbu Iscovescu (1816 – 1854)
📜 Ce este acest document Este o „Adeverinție de partielă minerariă”, adică un certificat de proprietate sau participare într-o societate minieră. Emitentul este „C.R. Căpitănatul montan al Transilvaniei” — o autoritate administrativă care supraveghea exploatările miniere din regiune. Documentul certifică faptul că o persoană deține o „partielă” (adică o cotă, o parte) dintr-o societate minieră (probabil auriferă sau de metale) din Transilvania. Este datat 1867, adică exact anul Compromisului austro-ungar, când Transilvania trecea din administrația directă a Imperiului Habsburgic în componența Ungariei. 🏛️ Limbajul și forma neobișnuită Limbajul pare ciudat pentru urechea noastră de azi, dar era româna administrativă ardelenească de mijloc de secol XIX, puternic influențată de: limba maghiară și germană (prin termenii tehnici și juridici); româna bisericească și slavonă (prin formele arhaice precum „adeverinție”, „deotințiele”, „drepțurile”); ortografia veche pre-unitară, înainte de fixarea limbii moderne (de exemplu, „partielă” în loc de „particelă”, „se adeveresce” în loc de „se adeverește”). Exemple: „C.R.” = Consiliul Regal sau Capitanatul Regal (depinde de contextul local); „Căpitănia montană” = administrația minieră regională; „Deotințiele proprietății” = drepturile de proprietate; „Statutele societăței” = regulamentele interne ale companiei miniere; „Balázsfalva” (probabil) sau „Balcika” menționat ca loc de emitere; „Tom. N.” = „Tomul numărul…” (registrul oficial unde a fost înscrisă adeverința). 🪙 Context istoric Astfel de adeverințe erau emise pentru acționari, investitori sau proprietari de mine din zonele miniere ale Transilvaniei (Abrud, Zlatna, Roșia Montană, Baia de Arieș etc.). „Societățile miniere” erau asociații private sau semi-oficiale recunoscute de autoritățile imperiale, fiecare având statute proprii. Un astfel de document avea valoare juridică: dovedea dreptul la o cotă din exploatarea unei mine, respectiv din profitul extrasului de minereu. s.s.m.d..
🔤 De ce pare „dialectal” Limbajul nu este propriu-zis un dialect, ci: o română arhaică cu elemente latinești și administrative vechi; o ortografie fonetică inconsistentă, folosită înainte de standardizarea limbii (regulile moderne se vor fixa abia după 1880); o scriere cu influențe locale ardelenesti, în care formele verbale și substantivele urmează încă modele ale limbii vorbite. De exemplu: „Se adeveresce cum che László Kolos are partielă în cartea societăților minerarie...” → Azi am spune: „Se adeverește că László Kolos deține o parte (cotă) în registrul societății miniere...”
🔍 În concluzie Ai în față un document administrativ autentic din 1867, emis de autoritățile miniere din Transilvania. Este scris într-o formă oficială de română arhaică de tranziție, care reflectă perfect contextul lingvistic și politic de atunci — înainte de unificarea ortografiei și de formarea limbii române standard. s.s.m.d..
🌾 Îți rămâne o comoară: un act autentic, din 1867, scris în româna de tranziție — între tradiție și modernitate. - FotoChatGPT - ChatGPT - Foto11sGoogle
- Campia Turzii in imagini 1925-2025 - Facebook, Ziarul 21
Album pe 1Google, 14Google, 11sGoogle
Imagini de altadata - lincuri
Vezi: Turda - Istorie
Vezi: Romania
Imagini de altadata - lincuri
Vezi: Turda - Istorie
Vezi: Romania
