- Galeria de Arta Valer Suciu
- Unelte mestesugaresti - 19Google - Facebook A.M.C. Ziua Culturii, 2023
- Elemente decorative diverse - linkuri
- Festivalul Toleranței și Promovării Incluziunii Sociale - Google12, decor
- Festivalul Toleranței și Promovării Incluziunii Sociale - Google12, decor
- Festivalul de Folclor "In Gradina Dorului" - 2021 - linkuri
- Festival de Folclor "IN gradina Dorului" - 2022 - linkuri
- Matrițe provenite de la Fabrica de Oale a Fratilor Tompa - 24Google - Festival de Folclor, 2023
- Mănăstirea Nicula - pictura pe sticla si toaca
- O zi medievala la Turda - eveniment 2019
- Aparat care servește la comprimarea și la suflarea aerului cu ajutorul unei camere cu burduf de piele cu pereți plisați, acționată prin mânere sau printr-un sistem de pârghii - dex
- Albie, Covata, Copaie, Troaca din lemn - exponat cu ocazia Festivalului In Gradina Dorului din Turda, Parcul Central
- Cantar mecanic
- Melita
- Menghina - din Turda Str. Motilor, Nr.4 - provenita de la Remus Jercau din Turda, Str. Salinelor, Nr.15
- Presa pentru rosii, cartofi - Google19
- Roata pentru depanat lana - Google19
- Vas de selectat zerul din cas
- Arta! Tesutul si cusutul ocupa un loc aparte in arta. Festivalul ne da ocazia sa asistam concret vizual, la o traditie mestesugareasca romaneasca, in ideea de a o transmite mai departe din generatie in generatie. Valori de suflet prezentate la Festival de Folclor „În Grădina Dorului” ediția VI - A.M.C. - video
- Portul Traditional de pe Valea Ariesului - Expozitia temporara de fotografie cu piesele de port aflate in colectia etnografica a Muzeului de Istorie Turda - 24Google - A.M.C.
- Cofă taraneasca, donită
- Rindea de lemn
- Roata de tors lana actionat cu pedala
- Vârtelniţă si melita
- Vartelnita
- ?
- Sucala si suveica
- Produse din lemn, linguri, jocuri
- Din Piata Centrala Agroalimentara
- Din Piata Centrala Agroalimentara
- Str. Motilor, Nr.4
- Str. Salinelor, Nr.15
- Betoniera manuala
- Mături:
- Ceasuri - Ceasornicarie 73Google - A.M.C. din Piata Centrala Agroalimentara - linkuri - „Orice ceas stricat arată ora exactă de două ori pe zi.” Această expresie, apărută inițial ca un proverb popular în limba engleză – "Even a broken clock is right twice a day" – are un sâmbure de ironie și înțelepciune. Ea ne amintește că și lucrurile aparent inutile sau defecte pot, în anumite momente, pot să capete sens. În lumea ceasurilor, această observație este literară, dar perfect logică: un ceas analogic oprit va indica, inevitabil, de două ori pe zi, ora reală. Însă în timp ce acest gând poate consola pentru o clipă, în realitate... vrem ceasuri care funcționează. Timpul curge, nu se oprește, iar în graba sau tihna noastră zilnică avem nevoie de repere precise. De aceea, am intrat azi în micul atelier de ceasornicarie – o încăpere discretă, cu miros de metal vechi și tic-tacuri neauzite, dar simțite. Încărcată de amintiri și de migală, aici, timpul se repară cu răbdare. Acum, ca ceasul meu a pornit din nou, nu doar că voi ști exact cât e ora, mi-am reamintit că, între trecut și prezent, timpul are nevoie nu doar de măsură, ci și de grijă. Și da, e frumos că un ceas stricat are clipele lui de glorie. Dar e mai liniștitor să porți la mână un ceas viu, care nu se mulțumește cu două adevăruri pe zi, ci le țese pe toate celelalte din secundă în secundă. Informatii culese de pe net si Ganduri matinale la ora de cafea. - A.M.C. - Foto ChatGPT, 2025.04.17
- Evenimente - A fost "Noaptea Muzeelor " la Galeria de Arta "Valer Suciu" - Ateliere mestesugaresti traditionale
- Alte vorbe - Ateliere mestesugaresti traditionale - Firme diverse
- Piata Agroalimentara Centrala
- Mănăstirea Nicula - colaj.. Pe pereții de lemn ai vechii bisericuțe de la Nicula sunt așezate icoane pe sticlă – un omagiu discret adus artei care a înflorit tocmai aici, în inima satelor din jurul mănăstirii. Culorile vii, chipurile blânde și ștergarele tradiționale cu care sunt încadrate amintesc de iconarii țărani care, în secolele trecute, pictau în oglindă, pe spatele sticlei, imaginile care le luminau casele și sufletele. Astăzi, icoanele expuse pe pereți sunt ca un ecou al tradiției: o punte între credința de odinioară și pașii celor care trec și acum pragul acestui sanctuar de lemn.- A.M.C. - ChatGPT
- 🌿 Ce este toaca? - Insemne bisericesti
- . Calea Victoriei, alee pietonala
- Vase ceramice - Turda in Oglinda
- " Pâinea în Ţest Nu degeaba bucuria stă în lucruri simple. Aprinzi focul de sub ţest ca flăcările să încălzească clopotul de argilă căt creşte aluatul. O măturică îndepărtează uşor cenuşa şi locul fierbinte aşteaptă coca de pâine. Acoperi vatra cu ţestul şi strângi jarul încins în jurul ţăstului. Căldura se înteţeşte şi începi să simţi nerăbdarea. Nu trece mult şi e gata. Pâinea nu poate rezista căldurii şi se transformă în experienţa aia pe care se merită să dai toţi banii. Se scoate (uşor să nu te arzi) şi se mănâncă. Am auzit că unii au răbdare să o acopere cu un prosop curat şi să o lase la răcit. ," (info de pe net. platforma.ro)
- De pe net: - Coptul painii, imagini - sursa foto Biblioteca Teodor Murasanu, 2022
- Cum se facea coarda din canepa - Facebook Austin Kasso, video, 8.octombrie 2021
- Atelier de ceasornicarie
- Cutit necurbat de Turda, pentru culesul viilor - Facebook, sursa Biblioteca Teodor Muresanu, Turda , 3 octombrie ziua Gastronomiei, 2022 - foto si in copie info pe
- Breslele mestesugaresti din Turda
- Str. Constructorilor
- Cultura ardeleana - Fabrica de Timp Liber - produse, livrari la domiciliu - Facebook
Ateliere meșteșugărești tradiționale - 12Google, 24Google, video, - A.M.C. - ChatGPT - #AteliereMestesugarestiTurda
 |
| album pe 12Google, 24Google |
 |
| 2021.07.24 |
 |
| 2022.07.24 |
 |
| 2021.07.24 |
 |
| 2022.07.23 |
- Festival de Folclor "IN gradina Dorului" - 2022 - linkuri
"Meliţa Prima operaţie după recoltarea cânepii era zdrobirea părţilor lemnoase ale plantei cu ajutorul meliţei. Aceste părţi lemnoase rămâneau zdrobite ȋn cânepă. Meliţa era o unealtă compusă din 2 bare de lemn dur, aşezate paralel, faţă ȋn faţă, cu un spaţiu ȋntre ele ȋn care intră o altă bară de lemn dur, mobilă, care se prindea la un capăt printr-un cui. Firele de cânepă brută şi uscată se zdrobeau şi ȋnmuiau cu ajutorul barei mobile, putând fi apoi valorificate" - sursa info R.C. Facebook 2025
 |
| 2023.05.01 |
 |
| 2023.01.12 |
 |
| 2023.01.11 |
 |
| 2023.07.22 |
- Festivalul de Folclor ”În grădina dorului” editia V - 2023 - Parcul central
 |
| 2024.07.27 |
Arta - linkuri
Evenimente - linkuri
 |
| 2024.07.27 |
- "Tulnicul, instrument muzical, simbol al Ţării Moţilor, In Apuseni – „cetatea de piatră” a moţilor – tradiţia tulnicelor s-a păstrat din vechime, sunetul lor prelung amintind de armonia întâlnirilor din vremuri de datini şi sărbătoare, dar şi de chemarea autoritară a ceasurilor de primejdie. In notele sunetului său grav se impleteste frumuseţea tainică a meleagurilor ardelene, onestitatea şi curajul locuitorilor, desfătarea obiceiurilor şi tradiţiilor, măiestria meşteşugurilor şi portului popular, istoria zbuciumată şi demnitatea faptelor de legendă" Grupul de Tulnicărese Apuseni -
la Turda, Parcul Central,
Evenimente - linkuri
- Casa-muzeu din Feleacu
În curtea mănăstirii se află o mică „casă-muzeu”, ridicată ca omagiu pentru profesorul Ștefan Micle, fiu al satului Feleacu și tatăl Veronicăi Micle, soția cunoscută mai ales prin legătura ei cu poetul Mihai Eminescu. Construcția reproduce fidel o gospodărie românească de secol XIX: pereți de lemn masiv, prispă, acoperiș tradițional și o încăpere plină de obiecte țărănești autentice — un interior simplu, dar cu farmecul vieții de altădată. Nu este doar o casă veche, ci o mărturie a unei lumi dispărute, păstrată cu grijă în mijlocul ansamblului monahal. O casă care spune povestea unui sat, a unei familii și, indirect, a unei epoci în care oamenii trăiau cu demnitate în simplitate.
🌿 Reflecție personală
Ca fapt divers, afișul din fața casei amintește nu doar de profesorul Micle, ci și de fiica lui, Veronica Micle — nume strâns legat de viața poetică și afectivă a lui Mihai Eminescu. O amintire a felului în care viețile oamenilor se împletesc între lumesc și spiritual. Și, privind prin comparație propriile istorii de familie, îți dai seama că Biserica Ortodoxă a privit întotdeauna cu o anumită înțelegere viața omului, cu toate încercările ei. Este o observație firească, izvorâtă din viața reală: uneori, afișele mici spun povești mari.
 |
| 2023.07.23 |
 |
| 2023.02.03 |
 |
| 2021.07.24 |
 |
| 2021.07.24 |
 |
| 2022.07.23 |
- Festival de Folclor "In gradina Dorului" - 2022 - linkuri
 |
| 2022.01.11 |
 |
| 2023.02.24 |
 |
| 2023.03.01 |
Copaie, maturi, maturoaie -
 |
| 2023.04.14 |
 |
| 2023.05.01 |
"Atelierul unui tehnician bine dotat" - Google15
 |
| 2010.07.07 |
expoziție "Centrele ceramice Turda și Iara. De la ceramica tradițională la cea industrială." Muzeul de Istorie Turda aduce în atenția publicului valoaroasa colecţie de ceramică pe care o deţine, prin prezentarea celor două mari centre ceramice din zona Văii Arieșului, Turda și Iara. Din expozitie: Unelte de olari (Roata de mana, cutite de lemn) si diferite faze in procesul de modelare a unui vas (Comraiprod Turda) A doua jumatate a secolului al XX-lea (anii 1950-1980
-
 |
| 2024.11.28 |
- Calea Victoriei - linkuri
Ganduri imbracate in cuvinte.... - Este fascinant cum unele lucruri, aparent simple, precum o roabă, o lopată și un târnăcop, continuă să își păstreze relevanța în fața tehnologiilor moderne. Imaginea surprinde un simbol al tranziției: uneltele tradiționale, care par "de când lumea", sunt folosite pentru a pregăti locul unui stâlp modern, parte a unei rețele urbane mai avansate, Aceasta e povestea progresului: nu este un salt brusc, ci o îmbinare între vechi și nou. Sculele rudimentare, în ciuda simplității lor, sunt indispensabile chiar și în proiectele moderne. Ele simbolizează continuitatea și ne amintesc de rădăcinile noastre, în timp ce tehnologia nouă arată dorința de evoluție, de eficiență și de estetică. E o lecție despre complementaritate: nu renunțăm complet la trecut, ci îl folosim ca fundament pentru a construi viitorul. E o invitație subtilă de a privi în jur și de a aprecia cum progresul se scrie zilnic, în detalii mici și aparent banale, dar esențiale.....La noi... - A.M.C. La noi.
 |
| 2025.06.09 |
 |
| 2025.01.11 |
De strajă la ușă, reclamă de magazin Mătura a fost dintotdeauna o prezență de nădejde în gospodării. Pe vremuri, când gazda pleca de acasă, nu încuia ușa cu trei zăvoare și nici nu monta alarmă cu senzori de mișcare. Nu, nu! Se rezolva totul mult mai simplu: o mătură pusă de-a curmezișul în fața ușii anunța clar și răspicat – „Nu e nimeni acasă, veniți mai târziu!” Și, culmea, nimeni nu îndrăznea să treacă de ea! Dar vremurile s-au schimbat… Acum, dacă vezi o mătură la intrare, nu mai înseamnă că proprietarul e plecat, ci că magazinul e deschis! Da, da, la bloc, lângă ușa unui mic magazin de cartier, o mătură stă mândră, parcă spunând: „Intră, avem de toate! Și dacă nu găsești ce cauți, măcar ai la ce da cu ochiul!” Desigur, aspiratoarele au venit și i-au furat măturei gloria, dar ea nu se lasă! O mai găsești prin colțurile caselor, la îndemână pentru firimiturile rebele sau pentru acele momente când ai nevoie de un ajutor rapid. Și nu doar atât! Legenda spune că o mătură lăsată după ușă alungă spiritele rele. Oare o fi adevărat? Nu se știe sigur, dar dacă te temi de ghinion, mai bine o păstrezi acolo, in casa ! Așa că, fie că e strajă, semn de „deschis” sau eroină de ultim moment în lupta cu firimiturile, mătura rămâne un personaj important în povestea gospodăriilor. Poate că nu mai e în prim-plan, dar nu s-a lăsat dată la o parte - A.M.C. - info despre maturi: libertateapentrufemei.ro
 |
| 2025.04.24 |
 |
| 2025.05.17 |
Roata olarului – timp ce se învârte în cercul creației
Simbol al tradiției și meșteșugului transmis din generație în generație, roata olarului rămâne un instrument esențial în atelierele de creație chiar și "astăzi." La Noaptea Muzeelor, în Galeria de Artă „Valer Suciu”, artistul plastic turdean Cornel Vana, ne-a readus în legătură cu frumusețea lucrului manual, oferind o demonstrație autentică de modelare a lutului. Un gest simplu, o rotire, dar o lume întreagă prinsă între palme. Respect pentru meșteșug. Apreciere pentru tradiție. Recunoștință pentru artă. Ganduri ce urmeaza sa le pun in arhiva memoriei - A.M.C. - Foto.ChatGPT, 2025.05.17
 |
| 2025.07.18 |
- Piata Agroalimentara Centrala
🔪🗣️ „Ne ascuțim cuțitele” — expresie cunoscută cu alt înțeles decât cel literal: „Ne ascuțim cuțitele” sau „și-au ascuțit cuțitele” este o expresie figurativă, folosită pentru a sugera că două părți (persoane, grupuri) se pregătesc de confruntare, de competiție sau conflict. Este folosită frecvent în presă, politică sau sport, cu sensul: „se pregătesc de atac, de înfruntare”.
🟤 Originea e metaforică, venind din ideea că înainte de o luptă, războinicii își ascuteau armele, pregătindu-se pentru ceea ce urma. Exemple de utilizare: „Partidele și-au ascuțit cuțitele înaintea alegerilor.” „E clar că între cei doi rivali și-au ascuțit cuțitele înaintea meciului decisiv.”
🔧 In piața, sensul este literal și as spune chiar simpatic Aici cuțitele chiar se ascut, foarfecile chiar prind din nou tăiș, iar atelierul e o mică relicvă vie a unei meserii care pare rară, dar necesară. Ganduri sugubete la cafeaua de dimineata de la calculator .. 🙂 - A.M.C. - Foto,ChatGPT - ChatGPT
 |
| 2025.11.09 |
Toaca este un instrument liturgic din lemn (uneori metal) folosit în mănăstiri și biserici pentru chemarea călugărilor la rugăciune. Se lovește ritmic cu un ciocan de lemn, iar sunetul ei are o vibrație caldă, gravă, aproape hipnotică. Este, alături de clopot, unul dintre cele mai vechi semne sonore ale vieții monahale. 🌿 Originea și povestea ei Toaca este mult mai veche decât clopotele. A apărut în monahismul oriental încă din secolele IV–V, în perioada pustnicilor din Orientul Apropiat. Legenda spune că ritmul toacei amintește de sunetul cu care Noe bătea în lemn pentru a-și chema familia la arcă înaintea potopului. De aceea, toaca devine simbolul chemării omului la salvare, la trezire interioară și la rugăciune. Prin sunetul ei aspru, dar cald, transmite mesajul: „Este vremea să lași lumea și să intri în liniște.” 🌿 Unde se folosește? Toaca se folosește în continuare în: ✔️ Biserica Ortodoxă (română, greacă, rusă, sârbă etc.) – în mănăstiri, dar și în unele biserici de parohie; – în Postul Mare; – la marile sărbători; – în ajun de Înviere (în unele locuri). ✔️ Biserica Greco-Catolică – în unele comunități tradiționale din Ardeal, toaca s-a păstrat ca obicei local, nu dogmatic; – este folosită mai rar decât în ortodoxie, dar există în câteva mănăstiri sau sate unde tradiția e puternică. ✔️ Muntele Athos (model pentru multe mănăstiri românești) – toaca se folosește zilnic, uneori și în variante foarte mari („toacă athonită”). ✔️ Bisericile orientale vechi (ex: armenească, siriacă) – și aici există forme ale toacei. 🌿 De ce se folosește și astăzi? Pentru că toaca nu este doar un semnal sonor. Ea are o energie spirituală aparte, considerată mai „curată” și mai „ascetică” decât zgomotul clopotului: Lemnul simbolizează umanitatea (firea lui Hristos). Ritmul bătăilor amintește de bătăile inimii. Chemarea nu este triumfală, ci interioară, invitând la liniște. În mănăstiri, călugării știu interpretarea ritmurilor și pot recunoaște doar după sunet dacă sunt chemați la: utrenie vecernie masa de obște un anunț important în comunitate 🌿 Toaca de la Mănăstirea Nicula Toaca fixată pe fațada bisericuței de lemn trimite direct la tradițiile monahale vechi de peste trei secole din acest loc. Este un semn discret că mănăstirea a fost, mult înainte de zidire și de pelerinaje, un spațiu al rânduielii, al chemării tăcute și al vieții de obște. - A.M.C. - ChatGPT #MnastireaNicula
Vezi si:
 |
| 2025.11.24 |
- Mătura de nuiele — o unealtă veche, încă de neînlocuit.” Uneori, în mijlocul zilei, îți sare în ochi câte un detaliu simplu, dar plin de sens. Aici, o mătură tradițională, sprijinită cuminte lângă un stâlp, își așteaptă rândul. Și îți vine să zâmbești… dar și să o respecți. Într-o lume plină de aparate moderne, ea rămâne la datorie, cu aceeași simplitate și eficiență pe care o poartă din generație în generație. Fără zgomot, fără pretenții — doar utilă. Matura este si ea o „reeditare” a acestor unelte vechi de curățenie, lucrate manual, așa cum se făceau altădată., din grupa acelor obiecte care merită păstrate, nu doar în imagini, ci în viața de zi cu zi. O postare ce se vrea un mic omagiu: pentru matura... rezistă în timp, își știe rostul și rămâne de neînlocuit.
“Ce ne-am face fără ea" este un gând care ne pune în perspectivă importanța lucrurilor simple din viața noastră. Mătura poate părea un obiect banal, dar ea reprezintă o parte esențială din rutina noastră zilnică. Sunt bucuros că am putut discuta despre asta! Dacă mai ai nevoie de ceva, aici sunt! 😊 - comentarii
" O postare foarte inspirată! 😊 Ideea de a face un omagiu unei mături poate părea ciudată la prima vedere, dar în realitate, este un mod ingenios de a aprecia lucrurile simple și de a reflecta asupra importanței lor în viața de zi cu zi. Mătura, ca obiect, reprezintă adesea munca grea, dedicarea și grija pentru detalii, care sunt calități demne de apreciat. Postarea ta este un mic gest poetic care ne amintește să apreciem micile lucruri care ne înconjoară! 👍" Meta Al
De pe net:
- Brandul Turdean, Sticla Turda, 2013. video Youtube
- Video de pe net - razboi de tesut in functiune
- Arta tesutului la razboi Facebook Angela, Angela
 |
| 2021.11.12 |
 |
| 2022.09.25 |
Firma "Painea de sub deal" - Facebook, Str, Livezilor, Nr.3 C
- De pe net: - Coptul painii, imagini - sursa foto Biblioteca Teodor Murasanu, 2022- Autor foto Chicinas Daiana
- Cum se facea coarda din canepa - Facebook Austin Kasso, video, 8.octombrie 2021 |
| 2023.07.23 |
- Radu Rosu si Casa Colectiilor - Facebook, Radu Rosu
Foto de pe net
- Sculpturi in unelte agricole in Posaga - Facebook, Mircea Rosa, 2023
 |
| 2023.07.31 |
din Piata Centrala Agroalimentara - linkuri
Ganduri. Ce spun altii - linkuri
Voltaire (1694-1778) a fost un scriitor.... francez
- Universul mă încurcă Şi nu pot gândi măcar C-ar putea exista ceasul Fără un ceasornicar. - A.M.C. - sursa citat citatepedia.ro
- Universul mă încurcă Şi nu pot gândi măcar C-ar putea exista ceasul Fără un ceasornicar. - A.M.C. - sursa citat citatepedia.ro
- Cutit necurbat de Turda, pentru culesul viilor - Facebook, sursa Biblioteca Teodor Muresanu, Turda , 3 octombrie ziua Gastronomiei, 2022 - foto si in copie info pe  |
| 2023.08.29 |
Muzeul de Istorie din Turda - linkuri
- Targul Martisorului - linkuri
- Chiar daca Targul Martisorului s-a incheiat, ideile raman, se completeaza in timp folosesc se transmit, ...Astfel despre palaria de paie, sunt multe, foarte multe lucruri interesanta, (asa am apreciat eu) Mi-am notat cateva idei.. In primul rand bine de stiut ca exista un muzeu "Muzeul Pălăriilor de Paie din Criseni jud. Harghita. (info. Wikipedia) Atracția muzeului este cea mai mare pălărie de paie, purtabilă, din lume: "Pălăria este mai mult decât un accesoriu. De la Pălărierii bătrâni aflăm că o pălărie de paie, în trecut, era cartea de vizită a purtătorului. Simbolistica ei și însemnele comunicau interlocutorului foarte multe informații, astfel: Forma – indica zona din care provenea purtătorul. Chiar dacă purtătorul era un străin, simbolistica pălăriei comunica către interlocutor zona din care acesta provenea: de ex. Din Satu Mare, Oradea, Cluj, Brașov, București, Maramureș etc. Poziția ornamentului – specifica naționalitatea purtătorului. Dacă ornamentul era poziționat în partea dreaptă, atunci purtătorul era de naționalitate română, iar dacă ornamentul era poziționat pe partea stângă, atunci era de naționalitate maghiară. Borul pălăriei – dacă este îndoit în sus, indică faptul că purtătorul pălăriei este mai tânăr și atunci, formula de adresare poate să fie la per tu. Borul pălăriei – dacă era mai mare și se puteau număra rândurile de împletituri de la borul pălăriei, acest lucru indica, cât de bogat era purtătorul pălăriei. Fiecare rând de împletitură reprezenta 1 pogon de pământ." Așadar, secuii erau recunoscuți după port, după mustață și pălărie. Informatii extrase in copie de pe net - A.M.C. - anapedia
"Jos pălăria!" „a-și scoate pălăria” "Și alte popoare folosesc această expresie. Francezii zic: „chapeau bas!”, portughezii spun “tirar o chapeu” italienii “ levarsi il cappello” , Ich ziehe den Hutiar spun nemtii, iar englezii vorbesc de “hat tip”. Este o expresie nascuta dintr-un act reverentios, de buna educatie si eticheta ." Oferte in Piata Centrala Agroalimentara. - A.M.C. - surse info: occidentul.romanesc.com, context.reverso.ro
 |
| 2025.04.14 |
- Arta
Elemente decorative diverse - 1Google, 16Google, 14Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.
Evenimente - linkuri
Decorațiuni ce dau culoare sărbătorilor Pascale - 14Google, 18Google, 43Google - A.M.C.
Sarbatori Pascale
Elemente decorative diverse - 1Google, 16Google, 14Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.
Evenimente - linkuri
Decorațiuni ce dau culoare sărbătorilor Pascale - 14Google, 18Google, 43Google - A.M.C.
Sarbatori Pascale
- .... prezinta o parte din manopera de confectionare a unei roti din lemn, montarea. - Facebook Bistra,Alba - 2016
- Aurarii din Apuseni - Facebook Dana Deac, 2016
- Brandul Turdean, Sticla Turda, 2013. video Youtube
- Melitat - Facebook Augustin Cota, 2023
- Mesteri - Facebook Alex Robciuc, 2023
- Strung manual - Facebook, Facebook Marc Alexandru, 2024
- Taietori de lemne din 1933 - Facebook , Apuseni aprilie 2023
- Indeledniciri traditionale, Facebook Comuna Bistra, 2023
- Zestrea Transilvaniei - Facebook, Casa Colectiilor, Marian Spatariu 2023
- Cusaturi traditionale, ii, detalii - Facebook, Ana-Maria Trandafir 2022
Romania - linkuri
