- Feleacu, Cluj - Manastirea Ortodoxa "Sfânta Troiță" - 11Google , 100Google - A.M.C. - ChatGPT - #MănăstireaSfântaTroițăFeleacu
Feleacu, Cluj - Biserica lui Stefan cel Mare - 11Google - 100Google - A.M.C. - ChatGPT - #BisericaLuiStefanCelMaredinFeleacu #MonumenteIstorice #Feleacu
Ştefan cel Mare... - (n. 1433, Borzești - d. 1504, Suceava), a fost domn al Moldovei între anii 1457 și
1504.
1504.
| 2012.08.14 |
- Planimetric, partea veche este o biserica de tip sala, cu o nava formata din doua travee, boltite in cruce pe ogive si un altar polygonal, specific bisericilor in stil gotic. Arcul de triumph ce departe absida altarului de naos, este cel original, in arc frant din piatra fatuita.
- Boltile navei au nervure gotice, ingrijit lucrate si profilate, lipsite de console sau pilastrii, da avand chei de bolta, una de forma circular, iar cea de a doua reprezentand un scut heraldic fara insemne. Scutul este asemanator ca forma cu cheia de bolta din absida bisericii episcopale “Adormirea Maicii Domnului” din Vad (jud. Cluj) ctitoria transilvana a lui Stefan cel Mare. -
- Arcurile frante ale ferestrelor cu ancadramentele lor evazate cuprind patru lobi si trilobi inscrisi in cercuri. Pe latura de rasarit a absidei s-a pastrat o frumoasa fereastra circular, precum si soclul pe latura de sud a altarului, datand din aceeasi epoca. Pe soclu se afla incizata inscriptia slavona din 1516
- A.M.C.
Rezumat
![]() |
| 2025.11.10 |
Vezi Pisanie - Conform Acad. Dr. Marius Porumb -
- Textul inscripției de pe placa aplicată pe un perete al bisericii după finisarea renovărilor din anul 1925: Renoitu-s-a și lărgitu-s-a acest vechi sfânt locaș cu hramul „Adormirea Născătoarei de Dumnezeu” cu cheltuiala credincioșilor și ajutorul ministrului culturii Al. Lăpedatu și al comisiunei din Cluj în anul Domnului 1925 sub stăpânirea Majestății Sale, regele unirii tuturor românilor. Ferdinand I. Mitropolit al Bisericii Unite cu Roma, părintele Vasile Suciu. Protopop al districtului, Ilie Dăianu, din Cluj. Paroh al satului, Nicolae Nicoară - sursa info Wikipedia
.Versiunea modernizata si corectata
S-a renovat și s-a lărgit acest vechi sfânt lăcaș, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, cu cheltuiala credincioșilor și cu ajutorul Ministerului Cultelor, alături de Comisia Monumentelor Istorice din Cluj, în anul Domnului 1925, sub stăpânirea Majestății Sale, Regele tuturor românilor, Ferdinand I. Înaltul Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma: Iuliu Hossu (presupus, inițialele I.R.S. par să indice această titulatură). Protopop al districtului: Pr. Ilie Daianu, din Cluj. Paroh al satului: Pr. Nicolae Nicoară. Curatori ai bisericii: Gregoriu Marian Gavrilă Nicoară Ștefan Ciopea Teodor Sechelea Gavrilă Gheorghiță Dumitru Vinț Vasile Miclea Nechita R. B. Pr. Nicolae Nicoară Vasile Bojan Gregoriu Simion Ilie Rus Ioan Balea - ChatGPT
Placa comemorează o renovare făcută la scurt timp după Unirea Transilvaniei cu România, într-o perioadă în care statul român susținea bisericile românești, iar comunitatea își afirma identitatea națională și religioasă. Regele Ferdinand I apare ca simbol al noii Românii unite. A,M,C, - ChatGPT
Placa Comemorativa Stefan Cel Mare - A.M.C.
Toaca este un instrument liturgic din lemn (uneori metal) folosit în mănăstiri și biserici pentru chemarea călugărilor la rugăciune. Se lovește ritmic cu un ciocan de lemn, iar sunetul ei are o vibrație caldă, gravă, aproape hipnotică. Este, alături de clopot, unul dintre cele mai vechi semne sonore ale vieții monahale. 🌿 Originea și povestea ei Toaca este mult mai veche decât clopotele. A apărut în monahismul oriental încă din secolele IV–V, în perioada pustnicilor din Orientul Apropiat. Legenda spune că ritmul toacei amintește de sunetul cu care Noe bătea în lemn pentru a-și chema familia la arcă înaintea potopului. De aceea, toaca devine simbolul chemării omului la salvare, la trezire interioară și la rugăciune. Prin sunetul ei aspru, dar cald, transmite mesajul: „Este vremea să lași lumea și să intri în liniște.” 🌿 Unde se folosește? Toaca se folosește în continuare în: ✔️ Biserica Ortodoxă (română, greacă, rusă, sârbă etc.) – în mănăstiri, dar și în unele biserici de parohie; – în Postul Mare; – la marile sărbători; – în ajun de Înviere (în unele locuri). ✔️ Biserica Greco-Catolică – în unele comunități tradiționale din Ardeal, toaca s-a păstrat ca obicei local, nu dogmatic; – este folosită mai rar decât în ortodoxie, dar există în câteva mănăstiri sau sate unde tradiția e puternică. ✔️ Muntele Athos (model pentru multe mănăstiri românești) – toaca se folosește zilnic, uneori și în variante foarte mari („toacă athonită”). ✔️ Bisericile orientale vechi (ex: armenească, siriacă) – și aici există forme ale toacei. 🌿 De ce se folosește și astăzi? Pentru că toaca nu este doar un semnal sonor. Ea are o energie spirituală aparte, considerată mai „curată” și mai „ascetică” decât zgomotul clopotului: Lemnul simbolizează umanitatea (firea lui Hristos). Ritmul bătăilor amintește de bătăile inimii. Chemarea nu este triumfală, ci interioară, invitând la liniște. În mănăstiri, călugării știu interpretarea ritmurilor și pot recunoaște doar după sunet dacă sunt chemați la: utrenie vecernie masa de obște un anunț important în comunitate 🌿 Toaca de la Mănăstirea Nicula Toaca fixată pe fațada bisericuței de lemn trimite direct la tradițiile monahale vechi de peste trei secole din acest loc. Este un semn discret că mănăstirea a fost, mult înainte de zidire și de pelerinaje, un spațiu al rânduielii, al chemării tăcute și al vieții de obște. - A.M.C. - ChatGPT #MnastireaNicula
"Trovantii din Feleacu sunt formațiuni geologice rare, niște concrețiuni sferice care cresc în timp, asemănătoare cu cei de la Costesti, dar mai puțin cunoscuți. Se găsesc în curtea Bisericii lui Ștefan cel Mare din Feleacu, unde formează un șir impresionant. Acești trovanti sunt rezultatul unor procese geologice complexe, care au avut loc de-a lungul milioanelor de ani. comori geologice, formate cu milioane de ani în urmă, în perioadele geologice badenian și sarmațian. Aceste comori, numite trovanți, sunt catalogate drept minuni naturale care intrigă cercetătorii și uimesc vizitatorii. Trovanții, aceste pietre cu o vârstă de 10-15 milioane de ani, au un factor magic, misterios, dat de faptul că forma sferică prezentă drept caracteristică al aceluiași grup concreționar este greu de explicat. " Acestea sunt cunoscute și sub numele de “pietre crescătoare” sau “pietre vii”, deoarece ele cresc în dimensiuni variate și se dezvoltă de-a lungul timpului, într-o manieră asemănătoare cu creșterea unui organism viu. De-a lungul anilor, trovantii au fost subiectul multor legende și mituri locale. Se spune că trovanții sunt pietre sacre, cu puteri magice și vindecătoare, fiind locuiți de spirite străvechi. Atingerea unui trovant poate aduce noroc sau poate vindeca boli și înlătura ghinioane; Un alt mit spune că trovanții sunt, de fapt, ouă de dinozaur." Info de pe net.. - A.M.C. - sursa info VisitCluj.ro
![]() |
| 2025.11.10 |
![]() |
| 2025.11.10 |
![]() |
| 2025.11.10 |
![]() |
| 2025.11.10 |
La sfârșitul secolului al XIX-lea a fost instalat un bust a lui Ștefan cel Mare. Tot la această biserică a fost oficiată și căsătoria poetei Veronica Micle cu profesorul Ștefan Micle a carui bustul se găsește în curtea vestică a bisericii. .- A.M.C. - sursa ifo clujulcultural.ro
N.P. Ctitoriea lui Stefan cel Mare asimilata ca si Biserica Greco-Catolica? Nu am inteles
![]() |
| 2025.11.10 |
Monumentul actual din piatră A fost construit în 1995, inițiativa aparținând Consiliului Local Feleacu și Asociației Veteranilor de Război, cu finanțare din donații publice și sponsorizări. Info de pe net Meta Al - A.M.C.
De pe net:
- Conferinta, Mitropolia Clujului.ro
- Biserica Ortodoxa feleacul - ghidvideoturistic.ro
- De vizitat - Clujulcultural.ro
- Biserica Ortodoxa feleacul - ghidvideoturistic.ro
- De vizitat - Clujulcultural.ro
- Wikipedia
- Biserica monument istoric „Sfânta Cuvioasă Parascheva” este o ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi Arhiepiscopului Daniil. Sfântul Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457-1504, a ctitorit foarte multe biserici și mănăstiri pe care nu doar că le-a construit, ci le-a și dotat și împodobit cu cele necesare. Tradiția menționează 40 de ctitorii ștefaniene, însă atestate documentar există doar 30, printre care se numără și ctitoriile de la Feleac și Vad, ambele din județul Cluj. - Metropolia Clujului. ro
- M-am suit in Dealukl Clujului - ziarulfaclia.ro












