Prima clădire de la intrare m-a întâmpinat cu un basorelief al Maicii Domnului și cu o monogramă sculptată în piatră, semne ale tradiției care te cuprinde încă de la primul pas. Chiar aici se află magazinul cu obiecte religioase și spațiile de primire ale mănăstirii. Deși cerul era mohorât, locul avea o lumină a lui — una care vine din rânduială, istorie și multă credință.Ganduri de inceput si informatii culese peparcurs de pe net...- A.M.C. - ChatGPT "Conform tradiției, viața monahală ar fi apărut aici ca urmare a viețuirii în zonă, în secolul al XIV-lea, a unui călugăr pustnic, Nicolae, al cărui nume este purtat azi de satul apropiat - A.M.C. - surse info manastireanicula.ro - wikiwand.com
 |
| 2025.11.09 |
 |
| 2025.11.09 |
Icoana Maicii Domnului icoana Maicii Domnului, zugrăvită în 1681 de către preotul ortodox Luca din Iclod,
- Un prim pas, o prima privire in curtea Manastirii si o prima informatie...
Mănăstirea Nicula este cunoscută nu doar ca loc de pelerinaj, ci și ca unul dintre leagănele picturii pe sticlă din Transilvania. În secolele XVIII–XIX, în jurul acestei mănăstiri s-a format o adevărată „școală țărănească” de iconari. Țărani simpli, dar cu talent și credință, au început să picteze icoane pe sticlă inspirate de icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Nicula. Există câteva particularități esențiale și foarte interesante ale picturii pe sticlă de la Nicula,
🔹 1. Pictura pe sticlă este „în oglindă” — tehnica care o diferențiază Una dintre cele mai impresionante trăsături ale acestei arte este că imaginea este pictată invers, pe partea din spate a sticlei. Iconarul începe cu detaliile cele mai fine — ochi, mâini, aureolă — și abia la final adaugă fundalul. Când întoarce sticla, icoana apare „corect”, luminoasă și netedă, protejată de sticlă însăși. Această tehnică cere multă încredere în mână și în minte, pentru că meșterul lucrează fără să vadă rezultatul final decât la sfârșit.
🔹 2. Originalitatea zonei: un stil popular transilvănean, născut la Nicula Deși pictura pe sticlă exista în Europa Centrală, Nicula a devenit locul în care această tehnică a fost adoptată de țărani și transformată într-un stil propriu, diferit de cel vienez, german sau polonez.
Ce este specific niculenilor?
culori calde,
vii contururi negre
ferme chipuri blânde, rotunde
motive florale abundente
simplitate poetică,
emoție populară
🔹 3. De ce a apărut tocmai la Nicula? Pentru că icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului (1699) a atras mii de pelerini. Oamenii își doreau „o icoană de luat acasă”. Așa s-a născut o producție locală de icoane accesibile, pictate pe sticlă, nu pe lemn — o adaptare genială la nevoia oamenilor.
Este una din forme de artă în care satul românesc a creat ceva autentic și recunoscut internațional, Culorile vii, chipurile blânde și contururile ferme au devenit un stil inconfundabil, răspândit apoi în toate satele din zonă. Multe dintre aceste icoane se păstrează astăzi în muzee, colecții și în casele oamenilor ca mărturie a unei arte populare care a crescut din credință și nevoia de frumos. -
A.M.C. -
ChatGPT - sursa info
Wikipedia -
#MnastireaNicula
 |
| 2025.11.09 |
- Manastirea Nicula - colaj.. Pe pereții de lemn ai vechii bisericuțe de la Nicula sunt așezate
icoane pe sticlă – un omagiu discret adus artei care a înflorit tocmai aici, în inima satelor din jurul mănăstirii. Culorile vii, chipurile blânde și ștergarele tradiționale cu care sunt încadrate amintesc de iconarii țărani care, în secolele trecute, pictau în oglindă, pe spatele sticlei, imaginile care le luminau casele și sufletele. Astăzi, icoanele expuse pe pereți sunt ca un ecou al tradiției: o punte între credința de odinioară și pașii celor care trec și acum pragul acestui sanctuar de lemn.-
A.M.C. -
ChatGPT
Toaca este un instrument liturgic din lemn (uneori metal) folosit în mănăstiri și biserici pentru chemarea călugărilor la rugăciune. Se lovește ritmic cu un ciocan de lemn, iar sunetul ei are o vibrație caldă, gravă, aproape hipnotică. Este, alături de clopot, unul dintre cele mai vechi semne sonore ale vieții monahale. 🌿 Originea și povestea ei Toaca este mult mai veche decât clopotele. A apărut în monahismul oriental încă din secolele IV–V, în perioada pustnicilor din Orientul Apropiat. Legenda spune că ritmul toacei amintește de sunetul cu care Noe bătea în lemn pentru a-și chema familia la arcă înaintea potopului. De aceea, toaca devine simbolul chemării omului la salvare, la trezire interioară și la rugăciune. Prin sunetul ei aspru, dar cald, transmite mesajul: „Este vremea să lași lumea și să intri în liniște.” 🌿 Unde se folosește? Toaca se folosește în continuare în: ✔️ Biserica Ortodoxă (română, greacă, rusă, sârbă etc.) – în mănăstiri, dar și în unele biserici de parohie; – în Postul Mare; – la marile sărbători; – în ajun de Înviere (în unele locuri). ✔️ Biserica Greco-Catolică – în unele comunități tradiționale din Ardeal, toaca s-a păstrat ca obicei local, nu dogmatic; – este folosită mai rar decât în ortodoxie, dar există în câteva mănăstiri sau sate unde tradiția e puternică. ✔️ Muntele Athos (model pentru multe mănăstiri românești) – toaca se folosește zilnic, uneori și în variante foarte mari („toacă athonită”). ✔️ Bisericile orientale vechi (ex: armenească, siriacă) – și aici există forme ale toacei. 🌿 De ce se folosește și astăzi? Pentru că toaca nu este doar un semnal sonor. Ea are o energie spirituală aparte, considerată mai „curată” și mai „ascetică” decât zgomotul clopotului: Lemnul simbolizează umanitatea (firea lui Hristos). Ritmul bătăilor amintește de bătăile inimii. Chemarea nu este triumfală, ci interioară, invitând la liniște. În mănăstiri, călugării știu interpretarea ritmurilor și pot recunoaște doar după sunet dacă sunt chemați la: utrenie vecernie masa de obște un anunț important în comunitate 🌿 Toaca de la Mănăstirea Nicula Toaca fixată pe fațada bisericuței de lemn trimite direct la tradițiile monahale vechi de peste trei secole din acest loc. Este un semn discret că mănăstirea a fost, mult înainte de zidire și de pelerinaje, un spațiu al rânduielii, al chemării tăcute și al vieții de obște. -
A.M.C. -
ChatGPT #MnastireaNiculaVezi si:
 |
| 2025.11.09 |
 |
| 2025.11.09 |
 |
| 2025.11.30 |
-
Manastirea Nicula, monument istoric 📜 Transcriere completă a textului afisat ca informatie la Mănăstirea Nicula "Mănăstirea Nicula este cunoscută ca unul dintre cele mai vechi așezăminte monahale din spațiul românesc – 1552; școală pentru "grija sufletelor și învățătura pruncilor" – 1659; centru de spiritualitate și cultură prin icoana făcătoare de minuni, pelerinaj și pictura pe sticlă – 1699. În anul 1326, Nicula era o pădure, în care s-a nevoit pustnicul ortodox Nicolae, cel care împrumută numele său pădurii, satului și mănăstirii. Prima mărturie istorică, ce atestă așezarea monahală, este legată de prezența unei biserici de lemn, stil maramureșean, cu hramul "Sfânta Treime", datată 1552. Între 1712 – 1714 biserica se renoiește dar va cădea pradă unui incendiu în 1973, fiind înlocuită cu o biserică de lemn, datând din secolul XVII, strămutată aici din cătunul Năsal – Fânațe. La 1659 este nu numai chinovie monahală, ci și "școală împărătească" unde învățau copiii din satele dimprejurul mănăstirii, călugărilor revenindu-le sarcina de a fi dascăli. Începând cu 15 februarie 1699, Nicula devine, în mod anonim, devenind unul dintre celebrele locuri ale icoanei Maicii Domnului. Icoana ei, pictată de preotul ortodox Luca din Iclod în anul 1681, avea să plângă timp de 26 de zile, ca o prevestire a triștelor evenimente ce urmau să aibă loc în jurul anului 1700, atât pentru viața monahală cât și, mai ales, pentru întreaga Ortodoxie românească din Transilvania. Din acest moment, Maica Domnului va deveni "nădejdea izbăvirii din: robie, boi și nevoi", credincioșii obișnuindu-se a veni in pelerinaj, an de an, cu cârje, cu prapuri, cântând: "Am venit Măicuță să ne mai vedem, să-ți spunem necazul care-l mai avem!" Plângerea icoanei va da naștere picturii pe sticlă, meșteșug călugăresc învățat și de săteni, Nicula devenind astfel prima școală, de acest fel, din țara noastră. Această tradiție este păstrată și astăzi cu sfințenie de care mănăstirea, adăugând și pe cea a picturii bizantine pe lemn. Biserica de zid s-a construit în perioada 1875 – 1905, iar pictura interioară s-a realizat în 1961 de către prof. Vasile Pascu în 1961. Iconostasul, ce adăpostește, este sculptat în lemn de tei în anul 1938, de preotul Samuil Keresteșiu din Tășnad. La 1938 îi se dă în formă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa, solară, iconostasul este unic și de o rară frumusețe. Stăreția a fost construită între anii 1978 – 1989. Ea adăpostește un paraclis cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” și o importantă colecție de icoane vechi, pictate pe sticlă și pe lemn, precum și o colecție de cărți vechi de cult, printre care și "Cazania" mitropolitului Varlaam, tipărită la 1643. Anul 2001 marchează istoric Mănăstirea Nicula prin intervenția Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului, care rectitorește așezământul monahal, reorganizându-l obșticește, împreună cu obștea călugărilor, ridicând noua construcție de noi edificii: Biserica, Casa de creație, Centru de studii patristice și ecumenice, Corpul administrativ, Casa de Oaspeți și spital. Se reface, prin refacerea porților, edificarea Casei de creație, ce adăpostește colecția de învățământ a arhiepiscopului, și biserica paraclis. Obștea de monahi, treizeci la număr, cu timp de rugăciune și timp de muncă, împlinește menirea mănăstirii: „Doamne, cine va locui în cortul Tău? Cel ce umblă fără prihană, cel ce face voia Ta?...” (Psalmul 14). În această vatră monahală, Hristos ne cheamă: „Voiește să vii după Mine să te lepezi de tine, să-ți iei Crucea și să-Mi urmezi!” "
— un loc unde tăcerea vorbește Un scurt popas la Nicula devine mereu mai mult decât o vizită
. Curtea liniștită, cimitirul vechi al mănăstirii și locul pregătit pentru a aprinde lumânări pentru cei vii și pentru cei trecuți dintre noi aduc o pace greu de găsit în altă parte. Aici, gândurile se așază singure. Numele de pe cruci, pașii ușori pe alei și flacăra unei lumânări care luminează pentru cineva drag fac parte din aceeași rugăciune tăcută. Unde altundeva un moment de reculegere ar avea o încărcătură mai profundă decât într-un loc în care credința a rămas neîntreruptă, de generații? Acest mic album surprinde doar câteva fragmente din atmosfera Niculei — un loc care nu se lasă povestit ușor, dar se lasă simțit -
A.M.C. -
ChatGPT .
#MnastireaNicula #Nicula
 |
| 2025.11.09 |
- Biserica noua
 |
| 2025.11.09 |
-
Biserica de zid a fost construită în perioada anilor 1875-1879-1905, iar pictura interioară a fost făcută în tehnica tempera de prof. Vasile Pascu, în anul 1961. Iconostasul care o împodobeşte este sculptat în lemn de tei de Samuil Keresteşiu din Tăşnad în anul 1938 şi are în centru Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Prin forma sa solară, iconostasul este unicat şi de o rară frumuseţe, fiind o adevărată emblemă a Niculei.
- Atestată documentar din 1552, Mânăstirea Nicula şi-a petrecut primul secol şi jumătate în ipostaza de aşezare monahală modestă, un fel de sihăstrie a câtorva călugări retraşi în pustietatea codrului, păstrând urma discreției la fel ca în cazul altor vetre monahale ardelene. Numele ei a ieşit la lumină de abia
în primăvara anului 1699, prin icoana Maicii Domnului, zugrăvită în 1681 de către preotul ortodox Luca din Iclod, cumpărată de la acesta de către nobilul român Ioan Cupşa şi donată de către acesta Mânăstirii Nicula, dovedită mai apoi ca fiind făcătoare de minuni şi, prin aceasta, obiectiv de pelerinaj.
A.M.C. - sursa info
metropolia-clujului ro
 |
| 2025.11.09 |
 |
| 2025.11.09 |
- Clădirea stăreţiei a fost construită între 1978-1989 și ea adăposteşte un paraclis cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” şi o importantă colecţie de icoane vechi, pictate pe sticlă şi pe lemn, precum şi o colecţie de cărţi vechi de cult printre care şi „Cazania” mitropolitului Varlaam, tipărită în anul 1643. -
A.M.C. - sursa info
metropolia-clujului ro
 | | 2025.05.09 |
 |
|
- Biserica nouă a Mănăstirii Nicula - 2025.11.09 🌿 Biserica nouă a Mănăstirii Nicula este unul dintre cele mai mari și mai importante lăcașuri de cult construite în România în ultimele decenii. Lucrările au fost începute după anul 2001, în vremea Înaltpreasfințitului Bartolomeu Anania, pentru a răspunde numărului tot mai mare de pelerini care vin anual la icoana făcătoare de minuni. Tot ansamblul este gândit ca un centru de pelerinaj, nu ca o biserică parohială, motiv pentru care spațiile sunt largi, fluxurile de vizitare sunt separate, iar paraclisul icoanei este mereu accesibil.
🕍 De ce are două încăperi?
Biserica nouă a Mănăstirii Nicula este construită pentru marile pelerinaje ale Transilvaniei: un spațiu mare de slujbă și un paraclis lateral, separat, dedicat icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Un lăcaș modern, dar cu rădăcini adânci, în care credința și arhitectura se întâlnesc într-un mod impresionant. Biserica este organizată în două spații distincte, fiecare cu o funcție clară: 1. Spațiul principal al bisericii (naosul și altarul) – este partea mare, centrală, pentru slujbe; – aici are loc Sfânta Liturghie și toate rânduielile principale ale mănăstirii; – este amenajat amplu, luminos, gândit pentru mii de credincioși. 2. Paraclisul lateral cu icoana Maicii Domnului (camera specială) – accesul se face din exterior, pe una dintre lateralele bisericii, așa cum ai observat; – a fost creat pentru ca pelerinii să se poată închina icoanei făcătoare de minuni fără să perturbe slujbele din biserica mare; – este un spațiu separat, intim, unde se află expusă icoana Maicii Domnului pictată în 1681, cea care a plâns în 1699 timp de 26 de zile. Această organizare este întâlnită și în alte mari sanctuare de pelerinaj din lume: un spațiu principal liturgic și un spațiu de închinare continuă. 🌿 Arhitectura și atmosfera Biserica este construită în stil bizantin, cu elemente contemporane. Impresionează prin: dimensiuni monumentale, turlele înalte, sculpturile în piatră, lumina caldă din interor, iconostasul amplu, lucrat în lemn, frescele moderne, inspirate din tradiția clasică bizantină. Biserica nouă a Mănăstirii Nicula este construită pentru marile pelerinaje ale Transilvaniei: un spațiu mare de slujbă și un paraclis lateral, separat, dedicat icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Un lăcaș modern, dar cu rădăcini adânci, în care credința și arhitectura se întâlnesc într-un mod impresionant. Ganduri...interesate...
A.M.C. -
ChatGPT
 |
| 2025.11.09 |
 |
| 2025.11.09 |
- Mănăstirea Nicula - Călătoria la Mănăstirea Nicula s-a încheiat în prezența soarelui – ca o promisiune, ca o mână ridicată spre cer care îți spune: „mergi înainte”. După ore de liniște, de gânduri, de trecere prin trecut și credință, am lăsat în urmă curtea mănăstirii plină de soare și flori, ca pe un început, nu ca pe un sfârșit. Omul este făcut să creadă, să spere, să caute drumul bun și să acționeze în numele acestei speranțe. Fără credință, lumea s-ar risipi ca ceața dimineții; fără speranță, nu am mai îndrăzni să pornim nicăieri. De aceea, plecăm cu inima mai liniștită decât am venit. Cu sentimentul că, oricât de noroasă ar fi ziua, există mereu un colț de cer care așteaptă să se deschidă.
Ganduri la lumina de la Nicula o bucurie care rămâne. 💛 -
A.M.C. -
ChatGPT
- Este o combinație de: o floare sălbatică galbenă din familia Asteraceae (probabil Inula sau ceva foarte apropiat), o plantă uscată separată, cu capitule pufoase. Uneori, așa e cu plantele întâlnite în treacăt: nu își spun numele, nu se lasă încadrate într-o categorie, nu cer să fie recunoscute. Doar apar, își trăiesc clipa în lumină și rămân în memorie ca o culoare, un gest, un zâmbet vegetal al naturii. Și poate că nici nu-i nevoie să le „știi” altfel. Rămân în album ca fragmente de frumusețe anonimă, ca mici întâmplări botanice care mi-au însoțit drumul la Nicula. simple cunoștințe trecătoare, dar care au adus cu ele o clipă de lumină. Ganduri si plante.. -
A.M.C. -
ChatGPT
- 🌿 Ce este toaca? - Insemne bisericesti 
