- Biserica "Ratestilor"-"Adormirea Maicii Domnului" - Str. Ghe. Lazar, nr.17,19
- Cruci, Crucifixe, Troite - linkuri
- Insemne bisericesti - Intrare - Biserica Ortodoxa"Adormirea Maicii Domnului Turda-Veche"- 55Google- A.M.C.-VideoF - CatGPT - CatGPT
 |
| 55Google |
- Această fotografie aduce în prim-plan un simbol profund și universal în creștinism, crucea cu inscripția „IC XC NIKA”. Este o reprezentare ce sintetizează biruința lui Hristos asupra păcatului și a morții. Interpretare simbolică: Crucea cu inscripția „IC XC NIKA”: „IC XC” este o abreviere a numelui lui Iisus Hristos în limba greacă („Iēsous Christos”). „NIKA” înseamnă „biruiește” sau „victorie”. Astfel, întreaga inscripție se traduce prin „Iisus Hristos biruiește”. Acest simbol este întâlnit frecvent în tradiția ortodoxă, fiind o mărturie vizuală a credinței în puterea salvatoare și biruitoare a lui Hristos. Forma crucii: Crucea este redată într-un stil bizantin clasic, simplu, dar puternic în semnificație. Cele patru brațe sunt proporționate armonios, indicând echilibrul și ordinea divină. Cercul ce înconjoară crucea: Cercul este un simbol al veșniciei, al perfecțiunii și al infinitului, sugerând că biruința lui Hristos transcende timpul și spațiul. Mesajul sculpturii: Acest detaliu amintește de esența credinței creștine: triumful iubirii și al luminii divine asupra întunericului. Amplasat pe o ușă de biserică, simbolul devine o chemare discretă, dar fermă, pentru fiecare trecător sau enoriaș, să își îndrepte gândurile către Cel care biruiește pentru mântuirea noastră. Această sculptură aduce o liniște spirituală și îndeamnă la meditație asupra biruințelor personale pe care fiecare credincios este chemat să le trăiască, prin credință și har. - A.M.C.
 |
| 2026.01.07 |
Str.Stefan cel Mare, Nr.12-14 - Biserica Ortodoxa, parohia Fabrici - 10Google, 22Google, 200Google - I.L.T. - A.M.C #BisericaSfIoanBotezatoru
- O adevărată cateheză sculptată în lemn, în care fiecare simbol are un sens teologic clar, iar împreună alcătuiesc un parcurs spiritual – de la jertfă, la mărturisire, la Împărăție.
. Ornamentele vegetale sugerează viața, renașterea, creșterea.
 |
| 2026.01.07 |
Reprezintă:
Potirul este unul dintre cele mai vechi și mai puternice simboluri creștine. El trimite direct la Sfânta Euharistie, la paharul Cinei celei de Taină și la jertfa Mântuitorului.
Semnificație:
– sângele lui Hristos, „vărsat pentru viața lumii”
– comuniunea dintre Dumnezeu și om;
– chemarea la curățire și împărtășire.
Așezarea potirului pe ușă este grăitoare: înainte de a intra în biserică, credinciosul este chemat să-și amintească de jertfă.
Reprezintă:
– literele Χ (Chi) și Ρ (Rho) sunt inițialele cuvântului Hristos în greacă;
– Α (Alfa) și Ω (Omega) sunt prima și ultima literă a alfabetului grec.
Semnificație:
„Eu sunt Începutul și Sfârșitul” (Apocalipsa 22,13).
Simbolul afirmă:
– veșnicia lui Hristos;
– prezența Sa dincolo de timp;
– temelia întregii creații.
Crucea stilizată din jurul monogramei sugerează că drumul spre veșnicie trece prin Cruce.
– literele Χ (Chi) și Ρ (Rho) sunt inițialele cuvântului Hristos în greacă;
– Α (Alfa) și Ω (Omega) sunt prima și ultima literă a alfabetului grec.
Semnificație:
„Eu sunt Începutul și Sfârșitul” (Apocalipsa 22,13).
Simbolul afirmă:
– veșnicia lui Hristos;
– prezența Sa dincolo de timp;
– temelia întregii creații.
Crucea stilizată din jurul monogramei sugerează că drumul spre veșnicie trece prin Cruce.
 |
| 2026.01.07 |
Reprezintăa:
Vulturul cu două capete este simbolul tradițional al lumii bizantine și al Bisericii imperiale.
Semnificație:
– cele două capete privesc spre Răsărit și Apus: unitatea lumii sub semnul credinței;
– legătura dintre puterea spirituală și responsabilitatea lumească, sub autoritatea lui Hristos;
– protecția și veghea.
Faptul că vulturul poartă în piept monograma lui Hristos arată limpede că puterea adevărată este slujire
- Coroana
Coroana nu este aici una regală în sens strict monarhic, ci o coroană simbolică de autoritate și demnitate.
Semnificații principale:
autoritate legitimă (spirituală sau administrativă);
continuitate și stabilitate;
responsabilitate față de comunitate.
În contextul unei biserici urbane și al unei clădiri legate de începutul secolului XX, coroana poate fi citită ca:
simbol al ocrotirii divine asupra comunității;
trimitere la ordinea, legea și buna rânduială;
asociere cu ideea de coroană a credinței (cf. Noul Testament).
- Obiectele încrucișate sub coroană
Cele două însemne încrucișate (stilizate, cu capete ornamentale) sunt:
simboluri de autoritate și slujire;
trimit la ideea de putere exercitată cu responsabilitate, nu arbitrar.
În iconografia și heraldica europeană:
obiectele încrucișate indică echilibru, vigilență, apărare a valorilor;
sub o coroană, ele sugerează autoritate subordonată unei legi superioare (divine sau morale).
3. Inscripția
Deși parțial stilizată și greu lizibilă, inscripția are rolul de:
- motto;
- formulă de legitimizare;
- expresie a unui principiu moral sau administrativ.
În epocă, astfel de inscripții erau frecvent:
- în limba latină sau cu formulări latinizante;
- legate de ideea de dreptate, ordine, credință, slujire.
Prezența inscripției transformă simbolul într-un mesaj asumat, nu doar decorativ.
 |
| 2026.01.07 |
 |
| 2026.01.07 |
Ușa bisericii nu este un simplu element arhitectural, ci:
– hotarul dintre profan și sacru;
– locul trecerii de la lume la rugăciune;
– un „prag” simbolic.
În tradiția ortodoxă:
– lemnul amintește de Cruce;
– sculptura transformă materia în mesaj;
– fiecare motiv devine o „predică tăcută”.
Ușile sculptate:
– învață fără cuvinte;
– pregătesc sufletul înainte de intrare;
– păstrează meșteșugul ca formă de rugăciune.
Ele fac parte din acel „spațiu sacru” care nu începe la altar, ci încă de la prag.
Zidăria care încadrează ușa este decorată cu motive florale stilizate, simbol al vieții, renașterii și creșterii spirituale, iar deasupra intrării este așezată Monograma lui Hristos, semn al prezenței divine care ocrotește și sfințește pragul.”
-".....Biserica a mai fost renovată în timpul păstoririi vrednicului de pomenire Pr Protopop Alexandru Căian (1955-1974). În anul 1958, a fost realizată pictura în ulei de către pictorul Cenan Cornel din Cluj Napoca. Între anii 1958 – 1960 meșterii sculptori Sămărtinean Aurel și Frăteanu Grigore din Turda, sub îndrumarea maestrului Chișu Alexandru, au confecționat un iconostas, scaune arhierești, tetrapod și amvon, toate din lemn de stejar sculptat, care reprezintă o adevărată operă de artă..."
Sculptori in lemn - info pag.protopopiatulurtodoxturda.ro -
Usa a fost achizitionata la data recenta - sursa info info preot , 2025.01.26
 |
| 2025.02.02 |
Acest obiect, bătătură de ușă sau ciocănitoare de ușă (în engleză, door knocker). este un element tradițional de feronerie folosit pentru a anunța sosirea unui vizitator, de înainte de apariția soneriilor. Istoria bătăturii de ușă Bătăturile de ușă au o istorie îndelungată, fiind folosite încă din Antichitate. Se crede că romanii au fost printre primii care le-au popularizat, realizând modele din bronz pentru ușile impunătoare ale vilelor și templelor. În Evul Mediu, acestea au devenit un simbol al statutului social. Nobilii și bisericile își ornamentau ușile cu bătături elaborate din fier forjat, adesea având forme simbolice – capete de lei (putere și protecție), mâini (ospitalitate), sau figuri mitologice. În perioada Renașterii și Barocului, bătătura de ușă a devenit și un element artistic, cu detalii sculptate și combinații de materiale. Este fascinant să vezi cum tradiția fierului forjat și sculptura în lemn se îmbină atât de armonios în această ușă. Inelul ciocănitoare nu este doar un element funcțional, ci și un detaliu cu o estetică aparte, care evocă meșteșugurile vechi a fierarilor ardeleni. Forma sa circulară, prinsă printr-un sistem de balamale, este caracteristică bătăturilor clasice întâlnite la biserici sau clădiri vechi. Ganduri, ganduri si cuvinte... necesare unei culturi generale..de interes individual...
- 📖 - Adormirea Maicii Domnului – mozaic amplasat deasupra intrării în biserică, realizat în tradiția iconografiei bizantine. Scena îl prezintă pe Hristos ținând sufletul Maicii Domnului, simbol al trecerii pașnice și al nădejdii în Înviere. Alegerea mozaicului, tehnică durabilă și expresivă, subliniază rolul imaginii ca mărturisire vizuală la pragul spațiului sacru.  |
| 2026.01.10 |
📖 - Ansamblul intrării cuprinde uși din lemn sculptat în basorelief (relief jos). Motivele sculptate sunt puțin desprinse de planul de fond; nu sunt tridimensionale complet (nu sunt ronde-bosse) cu luminator deasupra ușii centrale, element ce permite pătrunderea luminii naturale și sugerează simbolic lumina divină.
- 👉 Ce se sculptează: - motive vegetale (viața, continuitatea); - cruci și rozete (ordine cosmică, centru spiritual); - chipuri sfinte (Hristos și Maica Domnului pe ușa centrală). Ușile sculptate în lemn sunt o tradiție veche, în care meșteșugul devine formă de mărturisire.
👉 Luminatorul este partea vitrată semicirculară de deasupra ușii centrale și are: - rol funcțional: permite pătrunderea luminii naturale în pronaos; - rol simbolic: lumina care vine „de sus” sugerează lumina divină, înainte de intrarea propriu-zisă în biserică. Forma semicirculară este frecventă în arhitectura bisericească, sugerând bolta cerului.
👉 Cele trei intrări au rol funcțional distinct, dar și o posibilă semnificație simbolică, legată de ordine și echilibru în spațiul sacru. și ca trimitere la – Sfânta Treime; Această organizare este frecventă la bisericile cu fațadă amplă și accent ceremonial
👉. Basoreliefuri in lemn:
 |
| 2026.01.10 |
- Chipul Maicii Domnului
 |
| 2025.01.10 |
- Chipul lui Iisus Hristos Pantocrator (Atotțiitorul), iar în jurul capului Său este gravată o cruce nimbată cu inscripția grecească: "Ο Ω Ν" (literele: Omicron – Omega – Nu). Semnificația simbolurilor: Ο Ω Ν (Ho ōn) – înseamnă în greacă „Cel ce este”, o referință directă la revelația lui Dumnezeu din Vechiul Testament („Eu sunt Cel ce sunt” ). Este o formulă teologică ce afirmă divinitatea lui Hristos. Crucea nimbată – simbol al suferinței și biruinței Mântuitorului, regăsită în iconografia bizantină. 👉 - motive vegetale (viața, continuitatea)
 |
| 2026.01.10 |
#CredinteTurda - #BisericiOrtodoxeTurda #LacasuriDeCultTurda #BOAdormireaMaiciiDomnuluiTurda #BisericaAdormireaMaiciiDomnului
-
 |
| 2025.11.09 |
 |
| 2025.11.10 |
Toaca este un instrument liturgic din lemn (uneori metal) folosit în mănăstiri și biserici pentru chemarea călugărilor la rugăciune. Se lovește ritmic cu un ciocan de lemn, iar sunetul ei are o vibrație caldă, gravă, aproape hipnotică. Este, alături de clopot, unul dintre cele mai vechi semne sonore ale vieții monahale. 🌿 Originea și povestea ei Toaca este mult mai veche decât clopotele. A apărut în monahismul oriental încă din secolele IV–V, în perioada pustnicilor din Orientul Apropiat. Legenda spune că ritmul toacei amintește de sunetul cu care Noe bătea în lemn pentru a-și chema familia la arcă înaintea potopului. De aceea, toaca devine simbolul chemării omului la salvare, la trezire interioară și la rugăciune. Prin sunetul ei aspru, dar cald, transmite mesajul: „Este vremea să lași lumea și să intri în liniște.” 🌿 Unde se folosește? Toaca se folosește în continuare în: ✔️ Biserica Ortodoxă (română, greacă, rusă, sârbă etc.) – în mănăstiri, dar și în unele biserici de parohie; – în Postul Mare; – la marile sărbători; – în ajun de Înviere (în unele locuri). ✔️ Biserica Greco-Catolică – în unele comunități tradiționale din Ardeal, toaca s-a păstrat ca obicei local, nu dogmatic; – este folosită mai rar decât în ortodoxie, dar există în câteva mănăstiri sau sate unde tradiția e puternică. ✔️ Muntele Athos (model pentru multe mănăstiri românești) – toaca se folosește zilnic, uneori și în variante foarte mari („toacă athonită”). ✔️ Bisericile orientale vechi (ex: armenească, siriacă) – și aici există forme ale toacei. 🌿 De ce se folosește și astăzi? Pentru că toaca nu este doar un semnal sonor. Ea are o energie spirituală aparte, considerată mai „curată” și mai „ascetică” decât zgomotul clopotului: Lemnul simbolizează umanitatea (firea lui Hristos). Ritmul bătăilor amintește de bătăile inimii. Chemarea nu este triumfală, ci interioară, invitând la liniște. În mănăstiri, călugării știu interpretarea ritmurilor și pot recunoaște doar după sunet dacă sunt chemați la: utrenie vecernie masa de obște un anunț important în comunitate 🌿 Toaca de la Mănăstirea Nicula Toaca fixată pe fațada bisericuței de lemn trimite direct la tradițiile monahale vechi de peste trei secole din acest loc. Este un semn discret că mănăstirea a fost, mult înainte de zidire și de pelerinaje, un spațiu al rânduielii, al chemării tăcute și al vieții de obște. - A.M.C. - ChatGPT #MnastireaNicula
 |
| 2026.01.07 |
🔔 Clopotele În tradiția ortodoxă, clopotul este „glasul cerului coborât pe pământ”. Chemă comunitatea la rugăciune, dar și anunță momentele importante: sărbătoare, Vecernie, Liturghie, botez, nuntă, înmormântare. Sunetul clopotului este considerat sfințit; el nu doar cheamă, ci alungă răul, liniștește, ocrotește. În credința populară românească, clopotul „sparge norii”, îndepărtează furtunile și aduce pace. Clopotele sunt botezate simbolic, primesc nume și sunt tratate ca obiecte sacre.
În alte confesiuni creștine (catolică, protestantă), clopotele au un rol similar de chemare, dar nu sunt încărcate la fel de mult cu valoare mistică și apotropaică precum în Ortodoxie.
🪵 Toaca Toaca este mult mai veche decât clopotul și are o sobrietate aparte. Vine din tradiția monahală timpurie și este legată de asceză, trezvie și pocăință. Sunetul ei sec, ritmat, nu caută să încânte, ci să trezească sufletul. În Ortodoxie, toaca este asociată cu: chemarea la rugăciune în Post, pregătirea interioară, amintirea fragilității omului. Spre deosebire de clopot, toaca nu „umple” spațiul, ci îl străbate, îl taie, îl ordonează. În alte confesiuni creștine, toaca aproape că nu există, rămânând un element distinctiv al Ortodoxiei răsăritene.
🌿 Împreună În credința ortodoxă, toaca și clopotul nu se contrazic, ci se completează: toaca cheamă dinlăuntru, clopotul cheamă din afară; una trezește conștiința, celălalt adună comunitatea. Privite așa, clopotnița din imagine nu este doar o construcție practică, ci un loc de întâlnire între timp și veșnicie, între sunetul lemnului și vibrația metalului, între liniștea iernii și rugăciunea nerostită.
si
Biserica "Dintre Români" - linkuri
⛪ Hramul bisericii – identitate, ocrotire, tradiție
La intrarea în fiecare biserică ortodoxă, întâlnim aproape întotdeauna numele sfântului ocrotitor — hramul. Nu este un simplu indicator, ci o mărturisire de credință. Hramul spune cui este închinată biserica, sub a cărui ocrotire spirituală se află comunitatea. El devine nume, rugăciune și reper de identitate pentru credincioși. În tradiția ortodoxă, hramul:se alege la zidirea bisericii, este pictat sau afișat la intrare, adesea însoțit de icoana sfântului, este cinstit anual, prin slujbe speciale și prin adunarea comunității. Ziua hramului nu este doar o sărbătoare religioasă, ci și una a comuniunii: oameni care se întâlnesc, se regăsesc, se roagă împreună și își amintesc de legătura dintre trecut și prezent. În fotografia de față, hramul „Sfântul Ioan Botezătorul” este așezat vizibil la intrare, ca o chemare tăcută și o binecuvântare pentru fiecare pas care trece pragul bisericii.
🌿 Un semn simplu, dar plin de sens, care spune cine suntem, cui ne încredințăm și de unde ne vine lumina. Hramul afișat la intrare, icoana așezată la locul ei, nu sunt doar tradiție, ci memorie vie
📌 Hramul afișat la intrare, icoana așezată la locul ei, nu sunt doar tradiție, ci memorie vie. Când ele dispar sau sunt împinse în plan secund, nu se pierde doar o pictură, ci o legătură — subtilă, dar esențială — dintre sens și util. "Eu numa spun" , ganduri...( la Biserica Dintre Romani) - A.M.C. - ChatGPT
 |
| 2026.01.07 |
⛪ Idei! -Denumirea și explicația practică, -Semnificația creștină, -Acele senzații amestecate, comparația laică
⛪ 1. Cum se numește acest spațiu În limbajul bisericesc curent, spațiul amenajat pentru aprinderea lumânărilor se numește Lumânărar, sau loc pentru lumânări
Nu are întotdeauna o denumire unică oficială, dar funcțional și simbolic este un spațiu de jertfă mică și de rugăciune vizibilă. Numele de pangar, se referă la masa unde se vând lumânări în biserică, vânzarea Separarea: „pentru cei vii” „pentru cei adormiți” este o practică relativ recentă, apărută mai ales din: motive de siguranță (foc, fum), protejarea picturii, dorința de ordine liturgică, dar și dintr-o pedagogie a gestului: omul este ajutat să conștientizeze pentru cine se roagă.
⛪ 2. Lumânarea – semnificația creștină În creștinism, lumânarea nu este decor și nici simplu obicei. Ea înseamnă: Hristos – Lumina lumii („Eu sunt Lumina lumii”); rugăciune în formă vizibilă; jertfă mică și tăcută: ceara se topește, flacăra se consumă. Pentru cei vii, lumânarea este: cerere, mulțumire, nădejde, dorință de luminare a drumului. Pentru cei adormiți, este: aducere-aminte, continuitatea legăturii, credința că moartea nu stinge lumina, ci o mută. De aceea, în mod tradițional, lumânările ardeau în interior, lângă icoane – până când s-a înțeles că materia (fresca, pictura) are și ea nevoie de protecție.
⛪ 3. Despre senzațiile contradictorii – Asocierea pe care o fac cu: mesele festive, torturile, lumânările de aniversare, 👉 Lumina aprinsă este un simbol universal, mai vechi decât creștinismul: marchează un moment important, adună oamenii, creează intimitate, suspendă timpul. Diferența este sensul interior: laic: celebrarea vieții biologice, a bucuriei de moment; sacru: celebrarea vieții ca dar și ca taină, dincolo de timp. Faptul că uneori aceste senzații se amestecă nu înseamnă lipsă de evlavie, ci umanitate. Subconștientul nostru lucrează cu aceleași imagini de bază: lumină, foc, căldură, prezență. Biserica nu anulează aceste straturi, ci le reorientează.
...chiar în inima orasului istoric, printre ruinele fortificației medievale , Biserica Reformată Turda-Veche și Muzeul de Istorie toate monumente , întâlnim o biserică ce pare mai degrabă o casă obișnuită. Ea adaugă un strat vizibil al prezentului în „țesătura” istorică a orașului. un detaliu care ne amintește că istoria nu este doar în ziduri, ci se scrie și astăzi, în locuri mai mici, dar pline de semnificație.
Pe fațada ei, crucea și soarele răsărind atrag privirile. Simbolul este simplu și plin de sens: crucea – jertfa lui Hristos, razele – speranța mântuirii, iar valurile de sub cruce amintesc de botez. Este un mesaj al prezentului, discret dar vizibil: ‘Hristos a murit, a înviat și va reveni.’
” Scurtă explicație despre simbolul de pe peretele clădirii (crucea și razele de soare)
💡 Pe fațada bisericii este un simbol format din cruce și soarele răsărind – un mesaj al speranței și al așteptării revenirii lui Hristos. Este o imagine simplă, dar puternică, ce te invită să ridici privirea.”
Simbolul are o semnificație frumoasă și foarte clară în cadrul Bisericii Nou-Apostolice:
🔹 Crucea – reprezintă jertfa lui Hristos și credința creștină în ansamblu.
🔹 Soarele cu raze – simbolizează speranța și bucuria mântuirii. Răsăritul este văzut ca imagine a revenirii lui Hristos, a „zilei celei noi”.
🔹 Apa / valurile de sub cruce (dacă le observi în simbol) – indică botezul, începutul vieții creștine. Împreună, crucea, soarele și apa transmit mesajul lor principal: „Hristos a murit, a înviat și va reveni. Pregătiți-vă!” Este un simbol foarte modern, simplu și ușor de recunoscut, care înlocuiește icoanele sau decorațiile bogate din bisericile istorice.
Vezi si alte info........
Această clădire bine proporționată, reflectă sobrietatea și eleganța specifică arhitecturii urbane de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX. Prin simetria fațadei și accentele decorative în stil eclectic cu influențe austro-ungare, casa atrage privirea printr-o armonie calmă și solidă.
🕊️ Ioan Botezătorul – în Ortodoxie și la Evanghelici (Luterani) 🔶 În Ortodoxie: Este cel mai mare dintre profeți, „Înaintemergătorul Domnului”. I se acordă șase sărbători anuale, semn al cinstirii deosebite. Este văzut nu doar ca proroc, ci și ca sfânt ascet, model de viață duhovnicească. Are un rol liturgic aparte: în multe icoane, apare în Deisis (alături de Maica Domnului), mijlocind pentru oameni. Ortodocșii cred în puterea moaștelor sale și îl invocă în rugăciuni pentru pocăință și întoarcerea inimii la Dumnezeu.
🔷 La Evanghelici (Luterani): Ioan este considerat ultimul profet al Vechiului Testament și vestitor direct al lui Hristos. Accentul cade pe misiunea sa de a predica pocăința și de a-L arăta pe Isus ca „Mielul lui Dumnezeu” (Ioan 1:29). Nu este venerat în sensul ortodox (nu există cultul sfinților în luteranism), ci este respectat ca figură biblică centrală. Rolul său este didactic, nu mijlocitor – este cel care indică drumul către Hristos, dar nu are funcție de intercesiune. 🔗 Puncte comune: Este văzut ca mesager al pocăinței. Ambii îl consideră profeție împlinită din Isaia: „Glasul celui ce strigă în pustie…” Este pomenit în ambele tradiții în perioada Adventului (la luterani) și în iunie-ianuarie (la ortodocși). Ganduri in si de sarbatoare crestina..- A.M.C. - Foto, CatGPt - CatrGPT
" Cocosul - simbolizeaza curajul si vigilenta, dar si aroganta si ingamfarea, in Grecia antica se spunea despre el ca saluta soarele prin cantarul de dimineata si era sacru pentru Apollo si pentru multi alti zei .
In cele mai multe traditii cantarul cocosului simboliza victoria luminii asupra intunericului si de aici victoria binelui asupra raului.
Era privit ca un simbol al focului prin virtutea crestei sale rosii. Iar culturile celtice si scandinave credeau ca este o pasare din lumea cealalta.
Este un simbol universal de fertilitate siin multe culturi era o pasare de sacrificiu mai ales in perioada recoltelor.
In cultura budista, cocosul rosu simbolizeaza voluptatea in circuitul cotidian al existentei,in timp ce in sintoismul budist cocosul sta pe toba chemand credinciosul la rugaciune.
Fiind o creatura agresiva, cocosul simbolizeaza batalia si curajul in Orientul indepartat.
Datorita obiceiului sau de a merge fudul este privit ca un simbol al ingamfarii la barbati.
In crestinism, datorita faptului ca cocosul a cantat de trei ori dupa ce Petru s-a lepadat de Christos, a devenit un simbol al lui acestuia, dar mai tarziu a devenit simbolul pocaintei unui sfant si vigilenta papala, dar si un simbol al invierii. In combinatie cu starea de vioiciune si alerta este un motiv popular ca morisca de vant,in special pe turnurile bisericilor.
Cocosul este unul din cele 12 semne zodiacale ale Zodiacului chinez unde reprezinta o multime de calitati, incluzand onestitatea, curajul moral si fizic, dar si aroganta si autoritatea. Pentru chinezi este o pasare importanta, simbolizand masculinitatea (yang) siun numar de alte atribute, cum ar fi: razboiul, norocul, fidelitatea, asfintitul, protectia si abilitati literareIn Occident, cocosul negru este un agent al Satanei. Cocosul este emblema nationala a Frantei." - extras din cartim.ro
Era privit ca un simbol al focului prin virtutea crestei sale rosii. Iar culturile celtice si scandinave credeau ca este o pasare din lumea cealalta.
Este un simbol universal de fertilitate siin multe culturi era o pasare de sacrificiu mai ales in perioada recoltelor.
In cultura budista, cocosul rosu simbolizeaza voluptatea in circuitul cotidian al existentei,in timp ce in sintoismul budist cocosul sta pe toba chemand credinciosul la rugaciune.
Fiind o creatura agresiva, cocosul simbolizeaza batalia si curajul in Orientul indepartat.
Datorita obiceiului sau de a merge fudul este privit ca un simbol al ingamfarii la barbati.
In crestinism, datorita faptului ca cocosul a cantat de trei ori dupa ce Petru s-a lepadat de Christos, a devenit un simbol al lui acestuia, dar mai tarziu a devenit simbolul pocaintei unui sfant si vigilenta papala, dar si un simbol al invierii. In combinatie cu starea de vioiciune si alerta este un motiv popular ca morisca de vant,in special pe turnurile bisericilor.
Cocosul este unul din cele 12 semne zodiacale ale Zodiacului chinez unde reprezinta o multime de calitati, incluzand onestitatea, curajul moral si fizic, dar si aroganta si autoritatea. Pentru chinezi este o pasare importanta, simbolizand masculinitatea (yang) siun numar de alte atribute, cum ar fi: razboiul, norocul, fidelitatea, asfintitul, protectia si abilitati literareIn Occident, cocosul negru este un agent al Satanei. Cocosul este emblema nationala a Frantei." - extras din cartim.ro
 |
| 2024.12.18 |
Un pangar (rar) se referă la masa unde se vând lumânări în biserică, vânzarea efectivă a acestora, sau venitul obținut din această activitate, fiind un termen specific religios legat de biserică, conform Wikționa
- Imagini -
- Arta -
