Lumea văzută din Turda: Turda - Biserica ”Adormirea Maicii Domnului” - Turda Veche

- Biserica "Ratestilor"-"Adormirea Maicii Domnului" - Str. Ghe. Lazar, nr.17,19

- Biserica "Adormirea Maicii Domnului" - Turda Veche (Biserica Ratestilor) - informatii

- Porti si alte elemente de acces - 29Google - A.M.C.

album foto pe: 55Google

- Această fotografie prezintă un simbol central în arta creștină ortodoxă: vulturul bicefal. Este un simbol recunoscut și încărcat de semnificație istorică și spirituală, folosit frecvent în contextul creștinismului bizantin și ortodox. Semnificația simbolului: Vulturul bicefal: Este asociat cu moștenirea bizantină și este un simbol al unității dintre puterea spirituală și cea temporală (Biserica și Statul). Cele două capete ale vulturului simbolizează supravegherea a două lumi: cea pământească și cea cerească, iar inelul dintr-un cioc poate reprezenta autoritatea divină sau armonia. În tradiția creștin-ortodoxă, acest simbol este frecvent întâlnit pe biserici, mai ales pe blazoanele sau sigiliile care evocă tradiția Imperiului Bizantin. Încadrarea în lemn: Lemnul este un material simbolic în tradiția creștină, asociat cu crucea pe care a fost răstignit Iisus. Sculpturile în lemn sunt frecvente în lăcașurile de cult pentru a sublinia legătura dintre natura pământească și credință. Rolul artistic al sculptorului: Deși inspirația poate fi personală, sculptorii ortodocși tind să respecte simboluri consacrate pentru a transmite un mesaj coerent credincioșilor. Este posibil ca acest simbol să fi fost ales intenționat pentru a arăta apartenența bisericii la tradiția bizantină. - Foto - A.M.C.

- Această imagine prezintă o altă variație a simbolisticii vulturului, de data aceasta într-un stil ce amintește mai degrabă de heraldică, având în centrul său stema țării. Interpretare simbolică: Vulturul cu stema: Vulturul este un simbol străvechi al puterii, al suveranității și al protecției divine. Asociat în mod tradițional cu înțelepciunea și cu legătura dintre cer și pământ, el este un mesager al divinității. Stema inclusă în pieptul vulturului adaugă o dimensiune națională, sugerând o conexiune între biserică și identitatea națională, specifică ortodoxiei românești. Detaliile din stemă: Stema pare să includă elemente recunoscute din blazonul oficial al României, cu simbolurile provinciilor istorice, ceea ce indică unitatea spirituală și teritorială a țării. Prezența acestor detalii pe o ușă de biserică subliniază ideea că biserica este un spațiu nu doar al credinței, ci și al identității culturale. Sculptura și mesajul său: Așezarea acestui simbol pe o ușă de biserică reflectă respectul pentru tradițiile naționale și creștine. Este o invitație subtilă la reflecție asupra valorilor eterne – credința, unitatea, identitatea – care trec dincolo de timpul prezent. Conexiunea cu simbolul anterior: Ambele imagini sugerează o continuitate între credință, istorie și cultură. Dacă primul simbol părea mai aproape de tradiția bizantină și ortodoxă universală, acest detaliu introduce o dimensiune locală și națională. - A.M.C.

- Această fotografie aduce în prim-plan un simbol profund și universal în creștinism, crucea cu inscripția „IC XC NIKA”. Este o reprezentare ce sintetizează biruința lui Hristos asupra păcatului și a morții. Interpretare simbolică: Crucea cu inscripția „IC XC NIKA”: „IC XC” este o abreviere a numelui lui Iisus Hristos în limba greacă („Iēsous Christos”). „NIKA” înseamnă „biruiește” sau „victorie”. Astfel, întreaga inscripție se traduce prin „Iisus Hristos biruiește”. Acest simbol este întâlnit frecvent în tradiția ortodoxă, fiind o mărturie vizuală a credinței în puterea salvatoare și biruitoare a lui Hristos. Forma crucii: Crucea este redată într-un stil bizantin clasic, simplu, dar puternic în semnificație. Cele patru brațe sunt proporționate armonios, indicând echilibrul și ordinea divină. Cercul ce înconjoară crucea: Cercul este un simbol al veșniciei, al perfecțiunii și al infinitului, sugerând că biruința lui Hristos transcende timpul și spațiul. Mesajul sculpturii: Acest detaliu amintește de esența credinței creștine: triumful iubirii și al luminii divine asupra întunericului. Amplasat pe o ușă de biserică, simbolul devine o chemare discretă, dar fermă, pentru fiecare trecător sau enoriaș, să își îndrepte gândurile către Cel care biruiește pentru mântuirea noastră. Această sculptură aduce o liniște spirituală și îndeamnă la meditație asupra biruințelor personale pe care fiecare credincios este chemat să le trăiască, prin credință și har. - A.M.C.

- Intrarea in biserica si sunetul clopotelor - 2025.01.26 - A.M.C. Video, Google

-".....Biserica a mai fost renovată în timpul păstoririi vrednicului de pomenire Pr Protopop Alexandru Căian (1955-1974). În anul 1958, a fost realizată pictura în ulei de către pictorul Cenan Cornel din Cluj Napoca. Între anii 1958 – 1960 meșterii sculptori Sămărtinean Aurel și Frăteanu Grigore din Turda, sub îndrumarea maestrului Chișu Alexandru, au confecționat un iconostas, scaune arhierești, tetrapod și amvon, toate din lemn de stejar sculptat, care reprezintă o adevărată operă de artă..."
Sculptori in lemn - info pag.protopopiatulurtodoxturda.ro -
Usa a fost achizitionata la data recenta - sursa info info preot , 2025.01.26

2025.02.02

- Bătătură de ușă sau ciocănitoare de ușă (în engleză, door knocker) -

Acest obiect, bătătură de ușă sau ciocănitoare de ușă (în engleză, door knocker). este un element tradițional de feronerie folosit pentru a anunța sosirea unui vizitator, de înainte de apariția soneriilor. Istoria bătăturii de ușă Bătăturile de ușă au o istorie îndelungată, fiind folosite încă din Antichitate. Se crede că romanii au fost printre primii care le-au popularizat, realizând modele din bronz pentru ușile impunătoare ale vilelor și templelor. În Evul Mediu, acestea au devenit un simbol al statutului social. Nobilii și bisericile își ornamentau ușile cu bătături elaborate din fier forjat, adesea având forme simbolice – capete de lei (putere și protecție), mâini (ospitalitate), sau figuri mitologice. În perioada Renașterii și Barocului, bătătura de ușă a devenit și un element artistic, cu detalii sculptate și combinații de materiale. Este fascinant să vezi cum tradiția fierului forjat și sculptura în lemn se îmbină atât de armonios în această ușă. Inelul ciocănitoare nu este doar un element funcțional, ci și un detaliu cu o estetică aparte, care evocă meșteșugurile vechi a fierarilor ardeleni. Forma sa circulară, prinsă printr-un sistem de balamale, este caracteristică bătăturilor clasice întâlnite la biserici sau clădiri vechi. Ganduri, ganduri si cuvinte... necesare unei culturi generale..de interes individual...