Str. Gheorghe Lazar - Nr.17-19 - Biserica Ratestilor - Intrare - Biserica Ortodoxa"Adormirea Maicii Domnului Turda-Veche"- 55Google- A.M.C.-VideoF
- Cladiri vechi cu stalpi de protectie la intrarea pe poarta - 14Google
- Fatade de case - 1Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.
- Porti, garduri si alte elemente decorative - 14Google(bolovani) - 29Google - A.M.C. -
- Porti, garduri si alte elemente decorative - 14Google(bolovani) - 29Google - A.M.C. -
- Insemne bisericesti - Intrare - Biserica Ortodoxa"Adormirea Maicii Domnului Turda-Veche"- 55Google- A.M.C.-VideoF - CatGPT
 |
| Album pe 29Google |
 |
| 2025.03.19 |
- Porti, garduri si alte elemente decorative - 14Google(bolovani) - 29Google - A.M.C. -
- Cladiri vechi cu pietre la intrarea pe poarta - 14Google
- Cladiri vechi cu pietre la intrarea pe poarta - 14Google
- Porti si alte elemente decorative
- Copertine si marchize - 55Google - A.M.C.
- Fatade de case - 1Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.
- Copertine si marchize - 55Google - A.M.C.
- Fatade de case - 1Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.
 |
| 2024.07.11 |
Nr.5 - Fosta Judecatorie - 5Google, 16Google, 18Google, 21Google , 40Google -Youtube - I.L.T. - A.M.C.
 |
| 2025.04.05 |
Nr.54 - BISERICA ROMANI CATOLICA - linkuri - monument istoric
Urbanism - linkuri
Monument istoric
 |
| 2024.11.16 |
- Iederă (Hedera helix si ......) -13Google,16Google, 17Google, 27Google - I.L.T.- A.M.C.- A.M.C.. Pag.391
Gandurile mele pe inteles in imagine si cuvinte O poartă cu trepte, acoperită de iederă, păstrează în ea un mister aparte – o chemare tăcută către trecut și către ceea ce a fost odată vibrant și viu. Este simbolul graniței dintre exterior și interior, dintre cunoscut și necunoscut, iar iedera, ca un văl natural, ascunde și protejează ceea ce se află dincolo de ea. Asemenea unei case vechi, sufletul uman poate deveni inaccesibil, fie din teama de a nu fi rănit, fie din dorința de a păstra intactă intimitatea sa. Treptele, ce par să conducă spre ceva mai înalt, sugerează efortul necesar pentru a pătrunde dincolo de zidurile invizibile. Iedera, cu rădăcinile sale bine înfipte, ar putea fi interpretată ca legătura cu trecutul, cu trăirile și experiențele care ne-au modelat și care, uneori, ne învăluie. Poarta e închisă, dar nu uitată – asemenea inimilor care își păstrează fragilitatea sub straturi de tăcere și timp. În final, cel ce vrea să intre trebuie să aibă răbdare, înțelegere și dorința autentică de a descoperi ceea ce se ascunde în spatele ei. O astfel de fotografie spune mai mult decât o simplă poveste; e o invitație la reflecție despre granițele și deschiderile noastre interioare. - A.M.C.
- Fatade de case - 1Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.
 |
| 2024.07.26 |
- Aleea Obeliscului - 47Google - A.M.C.
- Nr.5 - Manastire Ortodoxa - "Sfintii Arh 'Mihail si Gavril" - 5sGoogle, Biserici.org - I.L.T. - A.M.C. - F.T.
 |
| 2025.01.17 |
- Nr.5 - Bloc B15 - Linkuri
Nr.5 - Bloc B17, B18 - spatiu verde - 12Google 18Google, 23Google, 33Google, 51Google - I.L.T. 1, 2, - A.M.C.
 |
| 2024.11.02 |
Diminețile toamnei – povești din colțuri simple ale vieții Într-o toamnă ce-și pictează zilele cu nuanțe de arămiu, diminețile capătă un farmec aparte. Pe alei acoperite de frunze, un pisic jucăuș își croiește drum, de parcă ar fi un explorator al unui univers de foșnete și culori. Pe lângă blocuri, batătorul de covoare, singuratic în lumina rece a dimineții, devine un martor tăcut al vieți
Un gard de nuiele, pe care l-aș putea numi poetic ‘gard mort’, stă alături de gardul viu, ca un dialog între naturalețe și meșteșug.” Această combinație de viu și „neviu” are un farmec aparte, fiind o mărturie a relației dintre om și natură
Este o perioadă în care natura își lasă poveștile să fie descoperite în detalii simple, iar omul își amintește, printre pași și priviri aruncate în jur, să fie parte din acest spectacol al timpului ce trece. Toamna nu e tristă; ea doar ne învață să privim altfel trecerea – cu liniște și recunoștință. - A.M.C.
 |
| 2025.03.06 |
-Nr.1, Biserica Reformata din Turda Veche -
- Biserici si cimitire - linkuri
 |
| 2024.08.23 |
- Bătătură de ușă sau ciocănitoare de ușă (în engleză, door knocker)
- foto si info
Ușile Muzeului de Istorie, dechise in Noaptea Muzeelor
- Ușile sunt adesea tăcute mărturii ale timpului, granițe între lumi, începuturi de drumuri sau păstrătoare de povești. Este mai mult decât un element arhitectural: este simbolul trecerii, al alegerii, al întâmpinării sau al separării. Ușile vechi, din lemn masiv, păstrează urmele mâinilor care le-au deschis și închis de-a lungul secolelor – o istorie sculptată în fibră și metal. În multe culturi, ușa are o încărcătură spirituală – ea „păzește” spațiul interior, dar și „invită” la intrare. Despre ușile din secolele XV–XVI, specifice clădirilor medievale: În perioada Renașterii târzii și a goticului transilvănean, ușile erau realizate din lemn de esență tare (stejar în special), întărite cu nituri și accesorii din fier forjat. Feroneria decorativă (precum inelul de bătaie sau grilajele de la ferestre) avea nu doar rol practic, ci și estetic și simbolic – adesea în forme florale, vegetale sau cruciforme. Ușile arcuite, (cum este cea de la intrarea in cladirea muzeului,) sunt specifice goticului, iar geamurile mici, înguste și împărțite cu zabrele erau atât măsuri de siguranță, cât și de protecție termică. O trăsătură comună era robustetea – aceste uși trebuiau să reziste timpului, dar și vremurilor: invazii, foc, ierni lungi.. Ganduri impletite cu informatii de pe net. Invitatie la muzeu...
 |
| 2025.03.18 |
- Str. Dacia - linkuri
 |
| 2025.03.19 |
- Nr.2 - Biserica Greco-Catolica - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C.
- Copertine si marchize - 55Google - A.M.C.
 |
| colaj - 2025.06.09 |
📍 Poarta credinței sculptată în lemn – Detalii iconografice
- 1. Maica Domnului cu Pruncul Isus Această sculptură înfățișează o icoană clasică a Maicii Domnului ținându-l în brațe pe Pruncul Isus. Chipurile lor exprimă blândețe și iubire divină, fiind încadrate de un decor vegetal bogat, simbol al vieții veșnice. Lucrarea transmite o profundă emoție spirituală, chemând la rugăciune și meditație. 👁️
- 2. Ochiul Providenței (Ochiul lui Dumnezeu) Un simbol teologic profund, triunghiul cu ochiul radiant reprezintă Dumnezeu Atotvăzătorul, mereu prezent și veghetor asupra lumii. Triunghiul sugerează Sfânta Treime, iar razele de lumină exprimă iluminarea divină. Această imagine este un memento al faptului că totul este cunoscut și îngrijit de Dumnezeu. ✝️
- 3. Sfântul Apostol Pavel (S. PAVLVS) Reprezentat cu un toiag și o carte, Sfântul Pavel este simbolul propovăduirii Evangheliei și al misiunii apostolice. Considerat „Apostolul Neamurilor”, el a avut un rol esențial în răspândirea creștinismului în afara lumii iudaice. Cartea din mâna sa face trimitere la epistolele sale din Noul Testament. 🔑
- 4. Sfântul Apostol Petru (S. PETRVS) Figura sa apare cu o cheie în mână, simbol al puterii de a lega și dezlega, dată de Isus: „Ție îți voi da cheile Împărăției Cerurilor” (Matei 16:19). Este considerat primul Papă și stâlpul Bisericii. Sculptura reflectă autoritatea spirituală și credința neclintită a Sfântului Petru.
 |
| 2025.03.19 |
 |
| 2023.10.16 |
 |
| 2025.01.25 |
 |
| 2025.02.02 |
- Bătătură de ușă sau ciocănitoare de ușă (în engleză, door knocker) -
Acest obiect, bătătură de ușă sau ciocănitoare de ușă (în engleză, door knocker). este un element tradițional de feronerie folosit pentru a anunța sosirea unui vizitator, de înainte de apariția soneriilor. Istoria bătăturii de ușă Bătăturile de ușă au o istorie îndelungată, fiind folosite încă din Antichitate. Se crede că romanii au fost printre primii care le-au popularizat, realizând modele din bronz pentru ușile impunătoare ale vilelor și templelor. În Evul Mediu, acestea au devenit un simbol al statutului social. Nobilii și bisericile își ornamentau ușile cu bătături elaborate din fier forjat, adesea având forme simbolice – capete de lei (putere și protecție), mâini (ospitalitate), sau figuri mitologice. În perioada Renașterii și Barocului, bătătura de ușă a devenit și un element artistic, cu detalii sculptate și combinații de materiale. Este fascinant să vezi cum tradiția fierului forjat și sculptura în lemn se îmbină atât de armonios în această ușă. Inelul ciocănitoare nu este doar un element funcțional, ci și un detaliu cu o estetică aparte, care evocă meșteșugurile vechi a fierarilor ardeleni. Forma sa circulară, prinsă printr-un sistem de balamale, este caracteristică bătăturilor clasice întâlnite la biserici sau clădiri vechi. Ganduri, ganduri si cuvinte... necesare unei culturi generale..de interes individual...
- Poarta
 |
| 2025.05.29 |
Insemne bisericesti - Intrare - Biserica Ortodoxa"Adormirea Maicii Domnului Turda-Veche"-
- Insemne bisericesti - Foto.CatGPT - CatGPT
Usa de la intrarea in biserica - 55Google
- Insemne bisericesti - Foto.CatGPT - CatGPT
Usa de la intrarea in biserica - 55Google
 |
| 2023.10.14 |
 |
| 2025.01.11 |
- Nr.14 - Fosta brutarie in anii 40, 50 - Brutăria Kleinhempel, cu magazine de desfacere in Piata Republicii, Nr.11
se produceau cele mai bune franzele şi cornuri din oraş. info Facebook. R.C
- Porti, garduri si alte elemente decorative - 14Google(bolovani) - 29Google - A.M.C. -
- Porti, garduri si alte elemente decorative - 14Google(bolovani) - 29Google - A.M.C. -
- Sa ne reamintim despre porti, cateva idei de baza..
🔑 Despre porți înalte, fără vedere în curte
Poarta din imagine este simplă, funcțională, cu influențe de „poartă urbană închisă” — fără decorații sculptate, cu două canaturi masive din lemn. Iată câteva paralele:
🪵 1. Porțile din Maramureș
De obicei sunt monumente în sine. Înalte, cu stâlpi ciopliți (motivi vegetali, soarele, funia, rozete etc.). Semnificații profunde: poarta delimitează sacrul (spațiul familial) de profan (drumul). În casele mai înstărite, porțile erau un semn al statutului social.
🌾 2. Porțile din satele de pe Valea Arieșului Mai simple decât cele din Maramureș, dar cu detalii simbolice legate de meserii: o coasă, o sapa, un țap de lemn etc. Lemn masiv, închis, cu batant pietonal separat uneori. De regulă fără „privire” spre curte.
🏰 3. Porțile săsești Ziduri închise, cu porți mari, boltite uneori, acoperite. Din lemn masiv, întărite cu benzi de fier. La curțile săsești, poarta era integrată în zidul gros al gospodăriei. Semn al ordinii, al retragerii private.
|
| 2024.11.02 |
Diminețile toamnei – povești din colțuri simple ale vieții Într-o toamnă ce-și pictează zilele cu nuanțe de arămiu, diminețile capătă un farmec aparte. Pe alei acoperite de frunze, un pisic jucăuș își croiește drum, de parcă ar fi un explorator al unui univers de foșnete și culori. Pe lângă blocuri, batătorul de covoare, singuratic în lumina rece a dimineții, devine un martor tăcut al vieți
Un gard de nuiele, pe care l-aș putea numi poetic ‘gard mort’, stă alături de gardul viu, ca un dialog între naturalețe și meșteșug.” Această combinație de viu și „neviu” are un farmec aparte, fiind o mărturie a relației dintre om și natură
Este o perioadă în care natura își lasă poveștile să fie descoperite în detalii simple, iar omul își amintește, printre pași și priviri aruncate în jur, să fie parte din acest spectacol al timpului ce trece. Toamna nu e tristă; ea doar ne învață să privim altfel trecerea – cu liniște și recunoștință. - A.M.C.
- Piete - linkuri
 |
| 2025.04.11 |
- Parcul Central - linkuri
- Centrul Multifunctional - 10Google, 29Google - A.M.C. - patinuar, fantana arteziana - Str. Razboieni, Nr.2A
 |
| 2025.02.02 |
- Ganduri - Ce spun altii
- "Cine nu cunoaste expresia „a da cu oiștea-n gard”, folosită des de vorbitori. Pe scurt, expresia este sinonimă cu „a spune un lucru nepotrivit”, „a face o gafă”, „a face o prostie”, Unele proverbe populare pleacă de la un lucru care cândva reprezenta o realitate, iar în timp respectivul context s-a schimbat cu totul, devenind mai mult o metaforă sau o expresie care amintește de o practică arhaică. Prin „oiște” se înțelege „o bară lungă de lemn fixată în crucea unui vehicul cu tracțiune animală, de-a dreapta și de-a stânga căreia se înhamă caii”, Practic, „a intra cu oiște-n gard” se referă în sens concret la momentul în care cineva nimerea cu căruța în gard." - A.M.C. - preluat de pe net.dictie.ro
Din alte localitati:
"Porţi ţărăneşti tradiţionale, adevărate „arcuri de triumf rustice”, cum le-au numit unii cercetători, ne oferă cele mai frumoase expresii ale artei populare românești a prelucrării lemnului. Faptul că dimensiunile porţii erau atât de mari şi că omul se dedica atât de mult înfrumuseţării ei arată că ea are pentru ţăran o însemnătate deosebită şi o valoare spirituală profundă. Împreună cu gardul care împrejumuieste casa ea formeaza o adevărată „centură de apărare. Un aspect semnificativ este că, în general, casele țăranilor români nu aveau fațada spre ulița satului, ci spre curte. Ograda formează, împreună cu casa, un microcosmos în care fiecare om, animal, plantă sau lucru se afla la locul lui, iar omul viețuieste în armonie cu tot ceea ce-l înconjoara; ograda este supravegheată cu atenție ca tot ceea ce îi aparținea să fie ferit și să rodească bine. Prin urmare, este esențială semnificația porții ca hotar între curte și ulița....de un loc care putea fi necurat, uliţa satului, „a tuturor şi a nimănui," N.P. Iubesc arhitectura...ea spune totul despre om... ❤
- A.M.C. - sursa info, citat credintatraditie.blogspot.ro , un articol deosebit de interesant!
Poarta unei gospodării. În caz de incendiu, această gospodărie ar fi contribuit la lupta cu focul punând la dispoziție o galeata . Idee preluata din Wikipedia
 |
| 2024.08.10 |
- Rimetea Alba - linkuri
Arta si dexteritate in prelucrarea lemnului
Arta - linkuri
 |
| 2019.10.11 |
Iara, Cluj - linkuri
Poarta de intrare cu traditionalul insemn furca, unealta de lucru a taranului - A.M.C.
Conform comentariului facut pe Facebook de Eugen Tusa: " in caz de calamitate, cand clopotele anunțau așa ceva, fiecare om al comunității participa cu obiectul ce il avea inscriptionat pe poartă, furci, găleți, topoare, scări astfel puteau combate eficient incendiul sau ce era anunțat."
Proprietar Crisan Ioan, ruda cu Monica Oltean cu mama din fam Farcasan
Elemente decorative diverse - linkuri
Conform comentariului facut pe Facebook de Eugen Tusa: " in caz de calamitate, cand clopotele anunțau așa ceva, fiecare om al comunității participa cu obiectul ce il avea inscriptionat pe poartă, furci, găleți, topoare, scări astfel puteau combate eficient incendiul sau ce era anunțat."
Proprietar Crisan Ioan, ruda cu Monica Oltean cu mama din fam Farcasan
Elemente decorative diverse - linkuri
 |
| 2025.06.09 |
Cladire construită între 1795 și 1806 . Acum o cladire ce revine la viata. .
Este emoționant să știi că acest loc – cândva simbol al justiției – va deveni în curând Centrul de Cultură, Artă și Tradiții al orașului.
Intrarea reabilitata a fostei judecatorii - păstreaza detaliile arhitecturale originale. Stilul arhitectural dominant este barocul târziu – recunoscut prin bogăția detaliilor, simetria riguroasă, elementele sculpturale și grandoarea compozițională.
 |
| 2025.06.09 |
- Balconul – echilibru între funcțional și decorativ Situat deasupra intrării monumentale, balconul completează armonios fațada clădirii fostei Judecătorii din Turda, aflată pe finalul unui proces atent de restaurare. El păstrează sobrietatea funcțională a unei clădiri publice, dar integrează în același timp rafinamentul ornamental al stilului baroc târziu cu influențeBalustrada din fier forjat, cu forme geometrice repetitive (cercuri și ovale), este un detaliu specific arhitecturii secolului al XIX-lea, sugerând ordinea și simetria – valori corelate cu ideea de justiție și echilibru. Susținut de console puternice din piatră, ornamentate discret, balconul este încadrat de coloane corintice monumentale, ale căror capiteluri bogat decorate atrag imediat privirea. Sub cornișă, se remarcă o dantelărie metalică discretă, care adaugă o notă elegantă și un joc de lumină-umbră interesant, mai ales în bătaia soarelui
Fiecare element arhitectural contribuie la o lecție de istorie pe care o putem învăța chiar „de la intrare. Dacă vrem să vorbim despre cultură, atunci să începem chiar cu ușa prin care pășim spre ea....
. Balconul este susținut de două tipuri de coloane: – în exterior, coloane libere (monolitice), – în interior, coloane adosate (semiînglobate în zidărie), parte din fațada clădirii. Ambele sunt în stil corintic, păstrând coerența decorativă, dar subliniind diferența structurală.
📸 Blocul de piatră amplasat lateral, la baza intrării, are un dublu rol: decorativ și practic. Cu o volută discret sculptată, el face parte din limbajul clasic al fațadei, dar în același timp funcționează ca protecție împotriva deteriorării colțului clădirii, în special în perioadele când accesul în curte se făcea cu trăsuri sau căruțe. Un detaliu mic, dar semnificativ, ce reflectă eleganța funcțională a arhitecturii de epocă.
In completare - Porti si elemente decorative
acel element de piatră (vizibil în colțul stâng jos al ultimei fotografii) chiar îmbină, simbolic și funcțional, cele două planuri: cel arhitectural-decorativ și cel practic-utilitar. Ce se vede? Este un element din piatră masivă, de formă trapezoidală, cu o spirală discretă (volută) sculptată, amplasat la baza stângă a intrării, în imediata vecinătate a ancadramentului ușii și coloanei adosate. Interpretări posibile: ✅ 1. Element arhitectural clasic – soclu/console cu rol decorativ În arhitectura clasică, astfel de elemente spiralate se pot regăsi în zona soclului sau a bazei unor colonete sau ancadramente. Volutele sunt caracteristice mai ales stilurilor ionic și corintic, așa că nu e exclus ca acest detaliu să fie parte integrată din limbajul estetic al fațadei, un accent ornamental menit să completeze echilibrul compozițional. ✅ 2. Element utilitar – „butuc de protecție” împotriva lovirii colțului clădirii În multe construcții vechi, în special cele din zone comerciale sau urbane cu trafic (inclusiv carăușie), se montau în partea de jos a pereților de colț sau ai porților niște blocuri masive de piatră — așa-numiții „stâlpi de protecție”. Scopul era clar: să prevină deteriorarea zidului când roțile trăsurilor sau a căruțelor intrau ori ieșeau prin poartă, într-un unghi strâns. Uneori, aceștia erau chiar revalorizați artistic, cu un decor subtil, ca în cazul de față. ✅ 3. Îmbinare a celor două funcții Cel mai probabil, aici avem de-a face cu o soluție dublu-funcțională, gândită într-un spirit clasic: estetica se întâlnește cu funcționalitatea. Voluta îl face să pară decorativ, dar poziția lui exactă și robustețea sugerează clar un rol de protecție structurală a colțului clădirii, ceea ce e foarte coerent cu modul de proiectare al secolului al XIX-lea–început de secol XX. În concluzie: Este foarte probabil ca elementul să fi fost gândit simultan ca parte a unei compoziții arhitecturale clasice, dar și cu funcție practică de protecție. O piesă modestă ca dimensiune, dar perfect reprezentativă pentru rafinamentul arhitecturii urbane de epocă, în care forma nu exclude funcția, ci o îmbracă elegant. - CatGPT
 |
| 2024.03.27 |
Piata 1 Decembrie 1918 - Nr.28 - Primaria Municipiului - linkuri
"Pentru a proteja coltul cladirii din vremea carutelor si trasurilor,si la poarta mare la stalpi se gaseau doua astfel de pietre pentru a proteja stalpii portii pe de o parte si rafurile carutelor sau trasurilor pe de alta parte (trasurile si carutele erau ca de altfel si carele cu roti de lemn)." - sursa info Posogan Mihai Facebook, I.L.T., 2017
Publicat pe: 29Google
