2011-01-14

Turda - Porti, garduri si alte elemente de acces

- Cladiri vechi cu pietre la intrarea pe poarta - 14Google

Str. Gheorghe Lazar -  Nr.17-19 - Biserica Ratestilor  - Intrare - Biserica Ortodoxa"Adormirea Maicii Domnului Turda-Veche"- 55GoogleA.M.C.-VideoF


Album pe 29Google



2024.07.11
- Piata Republicii - linkuri 







Piete - linkuri
2024.02.26

  Monument istoric






2024.03.27
- Cladiri vechi cu pietre la intrarea pe poarta -  14Google - 
 Str. Pavel Dan  -  5sGoogle -  I.L.T. -  A.M.C.

"Pentru a proteja coltul cladirii din vremea carutelor si trasurilor,si la poarta mare la stalpi se gaseau doua astfel de pietre pentru a proteja stalpii portii pe de o parte si rafurile carutelor sau trasurilor pe de alta parte (trasurile si carutele erau ca de altfel si carele cu roti de lemn)." - sursa info Posogan Mihai Facebook, I.L.T., 2017


2024.11.16
Piata 1 Decembrie 1918 - Nr.24-25 - Casa macelarului Toth Samuel construita intre 1877-1889 - sursa info WelcomTu Romania 
Gandurile mele pe inteles in imagine si cuvinte O poartă cu trepte, acoperită de iederă, păstrează în ea un mister aparte – o chemare tăcută către trecut și către ceea ce a fost odată vibrant și viu. Este simbolul graniței dintre exterior și interior, dintre cunoscut și necunoscut, iar iedera, ca un văl natural, ascunde și protejează ceea ce se află dincolo de ea. Asemenea unei case vechi, sufletul uman poate deveni inaccesibil, fie din teama de a nu fi rănit, fie din dorința de a păstra intactă intimitatea sa. Treptele, ce par să conducă spre ceva mai înalt, sugerează efortul necesar pentru a pătrunde dincolo de zidurile invizibile. Iedera, cu rădăcinile sale bine înfipte, ar putea fi interpretată ca legătura cu trecutul, cu trăirile și experiențele care ne-au modelat și care, uneori, ne învăluie. Poarta e închisă, dar nu uitată – asemenea inimilor care își păstrează fragilitatea sub straturi de tăcere și timp. În final, cel ce vrea să intre trebuie să aibă răbdare, înțelegere și dorința autentică de a descoperi ceea ce se ascunde în spatele ei. O astfel de fotografie spune mai mult decât o simplă poveste; e o invitație la reflecție despre granițele și deschiderile noastre interioare. - A.M.C



2025.01.17
 - Calea Victoriei
 - Nr.5 - Bloc B15   -  Linkuri










2025.02.01
 - Calea Victoriei
Nr.5 - Bloc B16  - 12Google, 23Google, 33Google, 51Google  - I.L.T.  1 2 3456,  - A.M.C.

 - 
















2024.11.02
Calea Victoriei
Diminețile toamnei – povești din colțuri simple ale vieții Într-o toamnă ce-și pictează zilele cu nuanțe de arămiu, diminețile capătă un farmec aparte. Pe alei acoperite de frunze, un pisic jucăuș își croiește drum, de parcă ar fi un explorator al unui univers de foșnete și culori. Pe lângă blocuri, batătorul de covoare, singuratic în lumina rece a dimineții, devine un martor tăcut al vieți 
Un gard de nuiele, pe care l-aș putea numi poetic ‘gard mort’, stă alături de gardul viu, ca un dialog între naturalețe și meșteșug.” Această combinație de viu și „neviu” are un farmec aparte, fiind o mărturie a relației dintre om și natură
Este o perioadă în care natura își lasă poveștile să fie descoperite în detalii simple, iar omul își amintește, printre pași și priviri aruncate în jur, să fie parte din acest spectacol al timpului ce trece. Toamna nu e tristă; ea doar ne învață să privim altfel trecerea – cu liniște și recunoștință. - A.M.C




2024.08.23
Bătătură de ușă sau ciocănitoare de ușă (în engleză, door knocker) 
foto si info 





2023.10.16
- Str. Dr. Ioan Ratiu, Nr.93











2025.01.25













Bătătură de ușă sau ciocănitoare de ușă (în engleză, door knocker) -  
Acest obiect, bătătură de ușă sau ciocănitoare de ușă (în engleză, door knocker). este un element tradițional de feronerie folosit pentru a anunța sosirea unui vizitator, de înainte de apariția soneriilor. Istoria bătăturii de ușă Bătăturile de ușă au o istorie îndelungată, fiind folosite încă din Antichitate. Se crede că romanii au fost printre primii care le-au popularizat, realizând modele din bronz pentru ușile impunătoare ale vilelor și templelor. În Evul Mediu, acestea au devenit un simbol al statutului social. Nobilii și bisericile își ornamentau ușile cu bătături elaborate din fier forjat, adesea având forme simbolice – capete de lei (putere și protecție), mâini (ospitalitate), sau figuri mitologice. În perioada Renașterii și Barocului, bătătura de ușă a devenit și un element artistic, cu detalii sculptate și combinații de materiale. Este fascinant să vezi cum tradiția fierului forjat și sculptura în lemn se îmbină atât de armonios în această ușă. Inelul ciocănitoare nu este doar un element funcțional, ci și un detaliu cu o estetică aparte, care evocă meșteșugurile vechi a fierarilor ardeleni. Forma sa circulară, prinsă printr-un sistem de balamale, este caracteristică bătăturilor clasice întâlnite la biserici sau clădiri vechi. Ganduri, ganduri si cuvinte... necesare unei culturi generale..de interes individual...
 "Ganduri transformate in cuvinte"  - 44Google   - A.M.C.  - foto si info 


- Poarta 









2023.10.14
- Str. Mihai Eminescu, Nr.32








2025.01.11
- Str. Rapsodiei,

2024.10.23
Str. Stefan cel Mare, Nr.5  - 10Google, 22Google -  I.L.T. - A.M.C.










2024.11.02
Calea Victoriei
Diminețile toamnei – povești din colțuri simple ale vieții Într-o toamnă ce-și pictează zilele cu nuanțe de arămiu, diminețile capătă un farmec aparte. Pe alei acoperite de frunze, un pisic jucăuș își croiește drum, de parcă ar fi un explorator al unui univers de foșnete și culori. Pe lângă blocuri, batătorul de covoare, singuratic în lumina rece a dimineții, devine un martor tăcut al vieți 
Un gard de nuiele, pe care l-aș putea numi poetic ‘gard mort’, stă alături de gardul viu, ca un dialog între naturalețe și meșteșug.” Această combinație de viu și „neviu” are un farmec aparte, fiind o mărturie a relației dintre om și natură
Este o perioadă în care natura își lasă poveștile să fie descoperite în detalii simple, iar omul își amintește, printre pași și priviri aruncate în jur, să fie parte din acest spectacol al timpului ce trece. Toamna nu e tristă; ea doar ne învață să privim altfel trecerea – cu liniște și recunoștință. - A.M.C



2024.07.28
Parcul Central - comert stradal - 47Google -  A.M.C
Piete - linkuri
Comert stradal - linkuri
 Porti - linkuri





2025.02.02
Parcul Central - linkuri
-  "Cine nu cunoaste expresia „a da cu oiștea-n gard”, folosită des de vorbitori. Pe scurt, expresia este sinonimă cu „a spune un lucru nepotrivit”, „a face o gafă”, „a face o prostie”, Unele proverbe populare pleacă de la un lucru care cândva reprezenta o realitate, iar în timp respectivul context s-a schimbat cu totul, devenind mai mult o metaforă sau o expresie care amintește de o practică arhaică. Prin „oiște” se înțelege „o bară lungă de lemn fixată în crucea unui vehicul cu tracțiune animală, de-a dreapta și de-a stânga căreia se înhamă caii”, Practic, „a intra cu oiște-n gard” se referă în sens concret la momentul în care cineva nimerea cu căruța în gard." - A.M.C. - preluat de pe net.dictie.ro



Din alte localitati:

   A.M.C


"Porţi ţărăneşti tradiţionale, adevărate „arcuri de triumf rustice”, cum le-au numit unii cercetători, ne oferă cele mai frumoase expresii ale artei populare românești a prelucrării lemnului. Faptul că dimensiunile porţii erau atât de mari şi că omul se dedica atât de mult înfrumuseţării ei arată că ea are pentru ţăran o însemnătate deosebită şi o valoare spirituală profundă. Împreună cu gardul care împrejumuieste casa ea formeaza o adevărată „centură de apărare. Un aspect semnificativ este că, în general, casele țăranilor români nu aveau fațada spre ulița satului, ci spre curte. Ograda formează, împreună cu casa, un microcosmos în care fiecare om, animal, plantă sau lucru se afla la locul lui, iar omul viețuieste în armonie cu tot ceea ce-l înconjoara; ograda este supravegheată cu atenție ca tot ceea ce îi aparținea să fie ferit și să rodească bine. Prin urmare, este esențială semnificația porții ca hotar între curte și ulița....de un loc care putea fi necurat, uliţa satului, „a tuturor şi a nimănui," N.P. Iubesc arhitectura...ea spune totul despre om... ❤
A.M.C. - sursa info, citat credintatraditie.blogspot.ro , un articol deosebit de interesant!



2024.08.10
Rimetea, Alba - 48Google  -  A.M.C

Poarta unei gospodării. În caz de incendiu, această gospodărie ar fi contribuit la lupta cu focul punând la dispoziție o galeata . Idee preluata din Wikipedia 






2024.08.10
-  Din Romania - linkuri
Rimetea Alba - linkuri
 Arta si dexteritate in prelucrarea lemnului
 A.M.C
Arta - linkuri



2019.10.11
Iara, Cluj - linkuri

Poarta de intrare cu traditionalul insemn furca, unealta de lucru a taranului - A.M.C.
 Conform comentariului facut pe Facebook de Eugen Tusa: " in caz de calamitate, cand clopotele anunțau așa ceva, fiecare om al comunității participa cu obiectul ce il avea inscriptionat pe poartă, furci, găleți, topoare, scări astfel puteau combate eficient incendiul sau ce era anunțat."

Proprietar Crisan Ioan, ruda cu Monica Oltean cu mama din fam Farcasan

Elemente decorative diverse - linkuri


Publicat pe: 29Google 

Arta - linkuri
Urbanism - linkuri
Imagini - linkuri

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu