- Informatii - Pagina Web
- Exterior - 5sGoogle, 5sGoogle, 22Google, 96Google - I.L.T. - A.M.C.
- EXPOZITII si Evenimente - linkuri
- Muzeul de Istorie - Picturi in ulei - 72Google - A.M.C.
- Str. Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nr.2 Muzeul de Istorie , Cladire monument istoric -
- Piata Republicii, sapaturi arheologice
- Exterior - 5sGoogle, 5sGoogle, 22Google, 96Google - I.L.T. - A.M.C.
- Satul preistoric - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C. - sala 2
- Potaissa in epoca romana - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C. - sala 3
- Castrul Leginunii V Macedonica - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C. - sala 4
- Potaissa in epoca romana - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C. - sala 3
- Castrul Leginunii V Macedonica - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C. - sala 4
- Arta Romana la Potaissa - 5sGoogle - I.L.T - A.M.C. - si expo 2015, ceramica Potaissa - sala 5
Etaj
- Sapaturi arheologice pe Dealul Zanelor - Youtube - 2015
- Imagini din interior - 5sGoogle - I.L.T - diverse
- Str. B.P.Hasdeu, Nr.2 - Muzeul de istorie - Uși si alte decoruri de fatada - 55Google - A.M.C.
- Piata 1 Decembrie 1918, Nr.5 - Sectie Etnografica - 6Google, 21Google, - A.M.C.
- Str. B.P.Hasdeu, Nr.2 - Muzeul de istorie - Uși si alte decoruri de fatada - 55Google - A.M.C.
- Piata 1 Decembrie 1918, Nr.5 - Sectie Etnografica - 6Google, 21Google, - A.M.C.
- EXPOZITII si Evenimente - linkuri
- Paraul Racilor si punte - zona Str: Mircea cel Batran, B.P.Hasdeu, Intr.Muzeu - 5sGoogle, 22Google, - I.L.T - A.M.C
- Porti si alte elemente decorative - 14Google(bolovani) - 29Google - A.M.C. -
- Porti si alte elemente decorative - 14Google(bolovani) - 29Google - A.M.C. -
- Zilele Europene ale Arheologiei (13-14-15 iunie 2025) - Castrul Legiunii a V-a Macedonica - 7Google 72Goofle - A.M.C.
Vezi si :
 |
| 2024.07.28 |
- Muzeul de Istorie - Sectie de etnografie
-
- monument istoric Ce face deosebită casa din Piața 1 Decembrie 1918 nr. 5 în cultura generală a Turzii La prima vedere, casa de la nr. 5 din Piața 1 Decembrie 1918 pare una dintre acele construcții modeste pe lângă care trecem grăbiți, fără să le acordăm atenție. Tocmai această discreție o face însă importantă. Clădirea este un exemplu rar păstrat de locuință urbană modestă din secolele XVIII–XIX, care a reușit să-și conserve forma, structura și amplasamentul într-un oraș aflat în continuă transformare. Ea nu aparține arhitecturii reprezentative a elitelor, ci istoriei cotidiene, aceea care vorbește despre viața oamenilor simpli, despre funcționalitate, muncă și adaptare. Din punct de vedere urbanistic, casa se află într-o zonă care, la momentul edificării, nu era centrul de astăzi. Piața de Fân, cum era cunoscută odinioară, se afla la marginea orașului. Faptul că această casă se regăsește azi în centrul istoric al Turzii ilustrează foarte bine expansiunea orașului și modul în care periferia de ieri devine nucleu urban. Arhitectural, construcția este încadrată în stilul baroc popular târziu, recunoscut nu prin ornamentație bogată, ci prin proporții, volumetrie și soluții constructive tradiționale. Este un tip de arhitectură care nu impresionează la prima vedere, dar care este esențial pentru înțelegerea peisajului urban istoric. Valoarea sa este confirmată oficial prin includerea în Ansamblul urban al secolelor XVIII–XIX, fiind clasată ca monument istoric. Mai mult, interesul pentru restaurarea și integrarea sa într-un circuit cultural, ca secție etnografică a Muzeului de Istorie Turda, arată că această casă nu este privită ca o relicvă, ci ca un spațiu viu de memorie. În cultura generală a Turzii, casa de la nr. 5 ne amintește că identitatea orașului nu este construită doar din clădiri monumentale, ci și din aceste fragmente tăcute, care păstrează urmele unei vieți urbane autentice. Ea ne învață să privim dincolo de aparențe și să recunoaștem valoarea lucrurilor care au știut să reziste timpului. Ganduri si precizari culese de pe net..- A.M.C. - Chat GPT - Imagini de altadata, institutii - 11sGoogle - Foto-info
- Muzeul de Istorie, la "Cinci secole de la atestarea documentară a cladirii" - 44Google - A.M.C. - 2024
- Lapidariu din parculetul muzeului - linkuri si informatii
- Piese provenite din Castrul Roman Potaissa - 5Google - Str. Dr. Ioan Ratiu, nr.44
- Lespedea de piatra romana - Google6 - Mutata de pe Str. Avram Iancu, Nr.3-5, in curtea Muzeului
- CASTRUL ROMAN - de pe Dealul Viilor-Cetatii - linkuri
- Lapidariu din parculetul muzeului - linkuri si informatii
- Piese provenite din Castrul Roman Potaissa - 5Google - Str. Dr. Ioan Ratiu, nr.44
- Lespedea de piatra romana - Google6 - Mutata de pe Str. Avram Iancu, Nr.3-5, in curtea Muzeului
- CASTRUL ROMAN - de pe Dealul Viilor-Cetatii - linkuri
- welcometoromania - am contribuit
- Piesa din piatra pe str. Traian, nr. 73 - foto: 1 , 2 . 3. A.M.C.
- Piesa din piatra pe str. Traian, nr. 73 - foto: 1 , 2 . 3. A.M.C.
 |
| 2024.08.23 |
- Bătătură de ușă sau ciocănitoare de ușă (în engleză, door knocker)
- foto si info
Ușile Muzeului de Istorie, dechise in Noaptea Muzeelor
- Ușile sunt adesea tăcute mărturii ale timpului, granițe între lumi, începuturi de drumuri sau păstrătoare de povești. Este mai mult decât un element arhitectural: este simbolul trecerii, al alegerii, al întâmpinării sau al separării. Ușile vechi, din lemn masiv, păstrează urmele mâinilor care le-au deschis și închis de-a lungul secolelor – o istorie sculptată în fibră și metal. În multe culturi, ușa are o încărcătură spirituală – ea „păzește” spațiul interior, dar și „invită” la intrare. Despre ușile din secolele XV–XVI, specifice clădirilor medievale: În perioada Renașterii târzii și a goticului transilvănean, ușile erau realizate din lemn de esență tare (stejar în special), întărite cu nituri și accesorii din fier forjat. Feroneria decorativă (precum inelul de bătaie sau grilajele de la ferestre) avea nu doar rol practic, ci și estetic și simbolic – adesea în forme florale, vegetale sau cruciforme. Ușile arcuite, (cum este cea de la intrarea in cladirea muzeului,) sunt specifice goticului, iar geamurile mici, înguste și împărțite cu zabrele erau atât măsuri de siguranță, cât și de protecție termică. O trăsătură comună era robustetea – aceste uși trebuiau să reziste timpului, dar și vremurilor: invazii, foc, ierni lungi.. Ganduri impletite cu informatii de pe net. Invitatie la muzeu...
Bătătura de ușă (ciocănitoarea) – un gest vechi, un detaliu cu memorie Bătătura de ușă, numită și ciocănitoare (door knocker), este un obiect funcțional și decorativ a cărui origine coboară în Antichitate, cu peste două milenii în urmă. Primele forme sunt atestate în Grecia și Roma antică, unde ușile masive din lemn erau prevăzute cu inele sau piese metalice folosite pentru a anunța intrarea. În lumea romană, acest obiect nu avea doar un rol practic. Pragul era un spațiu simbolic, iar gestul de a bate la ușă însemna cerere de acces, respect și recunoaștere a unui hotar. De aceea, ciocănitoarele aveau adesea forme cu valoare protectoare – capete de animale, mâini, inele – menite să păzească trecerea dintre exterior și interior. În acest context istoric se înscrie firesc și Potaissa romană, orașul de pe locul actualei Turda, dezvoltat în secolele II–III d.Hr. Aici, în castrul legionar și în așezarea civilă, porțile și ușile solide făceau parte dintr-o cultură a ordinii, a accesului controlat și a respectului față de spațiul locuit. Chiar dacă nu s-a păstrat o ciocănitoare propriu-zisă, ideea și gestul ei aparțin aceleiași lumi romane. De-a lungul Evului Mediu, bătătura de ușă devine un element comun la biserici, mănăstiri și clădiri importante, unde intrarea capătă și o dimensiune ritualică. În epoca modernă, ea rămâne un semn de tradiție și prestigiu, lucrat cu grijă din fier sau bronz. Astăzi, când întâlnim o ciocănitoare la o clădire monument istoric sau la ușile sculptate ale bisericilor noi, ea nu mai este o necesitate practică, ci un semn de continuitate culturală: un mic obiect care păstrează vie ideea respectului față de prag și față de istorie. 👉 Astfel, de la Potaissa romană până la Turda contemporană, bătătura de ușă rămâne un detaliu discret, dar grăitor, care leagă prezentul de un gest vechi de peste 2.000 de ani.
 |
| 2026.01.24 |
"Dialog intre fatade "
👉Fațada veche – sobrietate utilitară, nu fast Fațada Muzeului de Istorie din Turda nu a fost gândită niciodată ca una reprezentativă în sensul palatelor aristocratice. Originea ei utilitară (Casa Cămării de Sare / Casa Fiscului) se vede clar: zidăria masivă din piatră, cu tencuială rară, lăsată parcă intenționat să arate „osatura” clădirii; ferestrele mici, dreptunghiulare, aproape austere, cu ancadramente simple; lipsa ornamentației bogate – un gotic târziu, funcțional, adaptat unui rol administrativ și economic. Chiar și în perioada Báthory, când apare denumirea de „Palat Voivodal”, clădirea nu devine ostentativă. Se extinde, se adaugă aripi, dar păstrează gravitatea unei instituții care trebuie să inspire ordine, stabilitate, control. Balconul adăugat de Lux Kálmán vine târziu, ca un mic gest de reprezentare, dar rămâne discret, fără să schimbe caracterul general.
👉Fațada de azi – un trecut care acceptă dialogul Intervenția contemporană, cu structura de sticlă, este într-adevăr neobișnuită – dar tocmai aici stă reușita ei. Ce e important: construcția nouă nu imită vechiul (ceea ce ar fi fost o eroare); nu îl acoperă și nu îl „maschează”; sticla funcționează ca un spațiu de tranziție, nu ca o concurență. Din punct de vedere arhitectural, este o soluție corectă de restaurare modernă:
👉 vechiul rămâne masiv, opac, greu;
👉 noul este transparent, ușor, reversibil. Scările de acces, circulația, micile funcțiuni comerciale artizanale sunt mutate în zona nouă, lăsând clădirea istorică să respire și să-și păstreze demnitatea. O combinație reușită? Da, este reușită tocmai pentru că nu încearcă să pară „naturală”. Contrastul e asumat. E o întâlnire între: piatra care a ținut socoteli de sare și putere, și sticla care ține astăzi fluxuri de oameni, priviri, curiozități. Este, dacă vrei, o lecție urbană foarte frumoasă: trecutul nu trebuie conservat în tăcere, ci pus în dialog cu prezentul, fără a fi forțat să se prefacă tânăr. Și poate cel mai frumos lucru: fațada veche nu pare deranjată. Stă acolo, calmă, sigură pe ea, ca și cum ar spune: „Am văzut mult mai mult decât o scară imbracata in sticlă. Pot trăi cu asta.”
 |
| 2026.01.28 |
. " Muzeul de Istorie Turda şi Terra Ultra Silvam Archaeology
În perioada 27 ianuarie – 7 februarie, la Muzeul de Istorie Turda se va desfășura o cercetare antropologică. Aceasta are ca obiectiv analiza preliminară a resturilor osteologice umane, descoperite la Biserica Reformată Turda Veche, în campaniile desfășurate între anii 2006 - 2023. Activitățile de cercetare vor avea loc în 𝐥𝐚𝐩𝐢𝐝𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢, spațiu care, pe durata studiului, 𝐯𝐚 𝐟𝐢 𝐭𝐞𝐦𝐩𝐨𝐫𝐚𝐫 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐢𝐬 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢......." - sursa Muzeul de Istorie Groza Horatiu Dorin - imagini de altadata, institutii - 11sGoogle, foto-info
De pe net:
- Server cartografic pentru Patrimoniu National Cultural - map.comec.ro
Imagini de altadata - linkuri
Str. Bogdan Petriceicu Hasdeu
Turda - Istorie - linkuri
Turda - Strazi
Imagini de altadata - linkuri
Str. Bogdan Petriceicu Hasdeu
Turda - Istorie - linkuri
Turda - Strazi
