- Informatii - Pagina Web
- Exterior - 5sGoogle, 5sGoogle, 22Google, 96Google - I.L.T. - A.M.C.
- EXPOZITII si Evenimente - linkuri
- Muzeul de Istorie - Picturi in ulei - 72Google - A.M.C.
- Str. Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nr.2 Muzeul de Istorie , Cladire monument istoric -
- Piata Republicii, sapaturi arheologice
- Horea Dorin Groza
- Horea Dorin Groza -
- Horea Dorin Groza -
- Horatiu Groza - Biserica Reformata Turda-Veche - Arhitectura-religioasa-medievala-Transilvania_VI, Satu Mare, 2020
- Monografia alimentarii cu apa la 100 de ani , Tudor Stefanie, primar - PDF pe. CristiTomplo.Worpress .com
- Exterior - 5sGoogle, 5sGoogle, 22Google, 96Google - I.L.T. - A.M.C.
- Satul preistoric - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C. - sala 2
- Potaissa in epoca romana - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C. - sala 3
- Castrul Leginunii V Macedonica - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C. - sala 4
- Potaissa in epoca romana - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C. - sala 3
- Castrul Leginunii V Macedonica - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C. - sala 4
- Arta Romana la Potaissa - 5sGoogle - I.L.T - A.M.C. - si expo 2015, ceramica Potaissa - sala 5
Etaj
- Sapaturi arheologice pe Dealul Zanelor - Youtube - 2015
- Imagini din interior - 5sGoogle - I.L.T - diverse
- Str. B.P.Hasdeu, Nr.2 - Muzeul de istorie - Uși si alte decoruri de fatada - 55Google - A.M.C.
- Piata 1 Decembrie 1918, Nr.5 - Sectie Etnografica - 6Google, 21Google, - A.M.C.
- Str. B.P.Hasdeu, Nr.2 - Muzeul de istorie - Uși si alte decoruri de fatada - 55Google - A.M.C.
- Piata 1 Decembrie 1918, Nr.5 - Sectie Etnografica - 6Google, 21Google, - A.M.C.
- EXPOZITII si Evenimente - linkuri
- Paraul Racilor si punte - zona Str: Mircea cel Batran, B.P.Hasdeu, Intr.Muzeu - 5sGoogle, 22Google, - I.L.T - A.M.C
- Porti si alte elemente decorative - 14Google(bolovani) - 29Google - A.M.C. -
- Porti si alte elemente decorative - 14Google(bolovani) - 29Google - A.M.C. -
- Zilele Europene ale Arheologiei (13-14-15 iunie 2025) - Castrul Legiunii a V-a Macedonica - 7Google 72Goofle - A.M.C.
- Horea Dorin Groza - Cercetari Areologice la Turda Perioanda Medievala si Premoderna
Extras din Pdf Colegium Tehnic "Mediensis" din Medias de pe Academia Edu - sursa Facebook, Muzeul de Istorie Turda, 2026
Vezi si :
 |
| 2024.07.28 |
- Muzeul de Istorie - Sectie de etnografie
-
- monument istoric Ce face deosebită casa din Piața 1 Decembrie 1918 nr. 5 în cultura generală a Turzii La prima vedere, casa de la nr. 5 din Piața 1 Decembrie 1918 pare una dintre acele construcții modeste pe lângă care trecem grăbiți, fără să le acordăm atenție. Tocmai această discreție o face însă importantă. Clădirea este un exemplu rar păstrat de locuință urbană modestă din secolele XVIII–XIX, care a reușit să-și conserve forma, structura și amplasamentul într-un oraș aflat în continuă transformare. Ea nu aparține arhitecturii reprezentative a elitelor, ci istoriei cotidiene, aceea care vorbește despre viața oamenilor simpli, despre funcționalitate, muncă și adaptare. Din punct de vedere urbanistic, casa se află într-o zonă care, la momentul edificării, nu era centrul de astăzi. Piața de Fân, cum era cunoscută odinioară, se afla la marginea orașului. Faptul că această casă se regăsește azi în centrul istoric al Turzii ilustrează foarte bine expansiunea orașului și modul în care periferia de ieri devine nucleu urban. Arhitectural, construcția este încadrată în stilul baroc popular târziu, recunoscut nu prin ornamentație bogată, ci prin proporții, volumetrie și soluții constructive tradiționale. Este un tip de arhitectură care nu impresionează la prima vedere, dar care este esențial pentru înțelegerea peisajului urban istoric. Valoarea sa este confirmată oficial prin includerea în Ansamblul urban al secolelor XVIII–XIX, fiind clasată ca monument istoric. Mai mult, interesul pentru restaurarea și integrarea sa într-un circuit cultural, ca secție etnografică a Muzeului de Istorie Turda, arată că această casă nu este privită ca o relicvă, ci ca un spațiu viu de memorie. În cultura generală a Turzii, casa de la nr. 5 ne amintește că identitatea orașului nu este construită doar din clădiri monumentale, ci și din aceste fragmente tăcute, care păstrează urmele unei vieți urbane autentice. Ea ne învață să privim dincolo de aparențe și să recunoaștem valoarea lucrurilor care au știut să reziste timpului. Ganduri si precizari culese de pe net..- A.M.C. - Chat GPT - Imagini de altadata, institutii - 11sGoogle - Foto-info
Extras din Pdf Colegium Tehnic "Mediensis" din Medias de pe Academia Edu - sursa Facebook, Muzeul de Istorie Turda, 2026
Piata Republicii, sapaturi , fostul cimitir medieval
- Muzeul de Istorie, la "Cinci secole de la atestarea documentară a cladirii" - 44Google - A.M.C. - 2024
- Lapidariu din parculetul muzeului - linkuri si informatii
- Piese provenite din Castrul Roman Potaissa - 5Google - Str. Dr. Ioan Ratiu, nr.44
- Lespedea de piatra romana - Google6 - Mutata de pe Str. Avram Iancu, Nr.3-5, in curtea Muzeului
- CASTRUL ROMAN - de pe Dealul Viilor-Cetatii - linkuri
- Lapidariu din parculetul muzeului - linkuri si informatii
- Piese provenite din Castrul Roman Potaissa - 5Google - Str. Dr. Ioan Ratiu, nr.44
- Lespedea de piatra romana - Google6 - Mutata de pe Str. Avram Iancu, Nr.3-5, in curtea Muzeului
- CASTRUL ROMAN - de pe Dealul Viilor-Cetatii - linkuri
- welcometoromania - am contribuit
- Piesa din piatra pe str. Traian, nr. 73 - foto: 1 , 2 . 3. A.M.C.
- Piesa din piatra pe str. Traian, nr. 73 - foto: 1 , 2 . 3. A.M.C.
 |
| 2024.08.23 |
- Bătătură de ușă sau ciocănitoare de ușă (în engleză, door knocker)
- foto si info
Ușile Muzeului de Istorie, dechise in Noaptea Muzeelor
- Ușile sunt adesea tăcute mărturii ale timpului, granițe între lumi, începuturi de drumuri sau păstrătoare de povești. Este mai mult decât un element arhitectural: este simbolul trecerii, al alegerii, al întâmpinării sau al separării. Ușile vechi, din lemn masiv, păstrează urmele mâinilor care le-au deschis și închis de-a lungul secolelor – o istorie sculptată în fibră și metal. În multe culturi, ușa are o încărcătură spirituală – ea „păzește” spațiul interior, dar și „invită” la intrare. Despre ușile din secolele XV–XVI, specifice clădirilor medievale: În perioada Renașterii târzii și a goticului transilvănean, ușile erau realizate din lemn de esență tare (stejar în special), întărite cu nituri și accesorii din fier forjat. Feroneria decorativă (precum inelul de bătaie sau grilajele de la ferestre) avea nu doar rol practic, ci și estetic și simbolic – adesea în forme florale, vegetale sau cruciforme. Ușile arcuite, (cum este cea de la intrarea in cladirea muzeului,) sunt specifice goticului, iar geamurile mici, înguste și împărțite cu zabrele erau atât măsuri de siguranță, cât și de protecție termică. O trăsătură comună era robustetea – aceste uși trebuiau să reziste timpului, dar și vremurilor: invazii, foc, ierni lungi.. Ganduri impletite cu informatii de pe net. Invitatie la muzeu...
Bătătura de ușă (ciocănitoarea) – un gest vechi, un detaliu cu memorie Bătătura de ușă, numită și ciocănitoare (door knocker), este un obiect funcțional și decorativ a cărui origine coboară în Antichitate, cu peste două milenii în urmă. Primele forme sunt atestate în Grecia și Roma antică, unde ușile masive din lemn erau prevăzute cu inele sau piese metalice folosite pentru a anunța intrarea. În lumea romană, acest obiect nu avea doar un rol practic. Pragul era un spațiu simbolic, iar gestul de a bate la ușă însemna cerere de acces, respect și recunoaștere a unui hotar. De aceea, ciocănitoarele aveau adesea forme cu valoare protectoare – capete de animale, mâini, inele – menite să păzească trecerea dintre exterior și interior. În acest context istoric se înscrie firesc și Potaissa romană, orașul de pe locul actualei Turda, dezvoltat în secolele II–III d.Hr. Aici, în castrul legionar și în așezarea civilă, porțile și ușile solide făceau parte dintr-o cultură a ordinii, a accesului controlat și a respectului față de spațiul locuit. Chiar dacă nu s-a păstrat o ciocănitoare propriu-zisă, ideea și gestul ei aparțin aceleiași lumi romane. De-a lungul Evului Mediu, bătătura de ușă devine un element comun la biserici, mănăstiri și clădiri importante, unde intrarea capătă și o dimensiune ritualică. În epoca modernă, ea rămâne un semn de tradiție și prestigiu, lucrat cu grijă din fier sau bronz. Astăzi, când întâlnim o ciocănitoare la o clădire monument istoric sau la ușile sculptate ale bisericilor noi, ea nu mai este o necesitate practică, ci un semn de continuitate culturală: un mic obiect care păstrează vie ideea respectului față de prag și față de istorie. 👉 Astfel, de la Potaissa romană până la Turda contemporană, bătătura de ușă rămâne un detaliu discret, dar grăitor, care leagă prezentul de un gest vechi de peste 2.000 de ani.
 |
| 2026.01.24 |
"Dialog intre fatade "
👉Fațada veche – sobrietate utilitară, nu fast Fațada Muzeului de Istorie din Turda nu a fost gândită niciodată ca una reprezentativă în sensul palatelor aristocratice. Originea ei utilitară (Casa Cămării de Sare / Casa Fiscului) se vede clar: zidăria masivă din piatră, cu tencuială rară, lăsată parcă intenționat să arate „osatura” clădirii; ferestrele mici, dreptunghiulare, aproape austere, cu ancadramente simple; lipsa ornamentației bogate – un gotic târziu, funcțional, adaptat unui rol administrativ și economic. Chiar și în perioada Báthory, când apare denumirea de „Palat Voivodal”, clădirea nu devine ostentativă. Se extinde, se adaugă aripi, dar păstrează gravitatea unei instituții care trebuie să inspire ordine, stabilitate, control. Balconul adăugat de Lux Kálmán vine târziu, ca un mic gest de reprezentare, dar rămâne discret, fără să schimbe caracterul general.
👉Fațada de azi – un trecut care acceptă dialogul Intervenția contemporană, cu structura de sticlă, este într-adevăr neobișnuită – dar tocmai aici stă reușita ei. Ce e important: construcția nouă nu imită vechiul (ceea ce ar fi fost o eroare); nu îl acoperă și nu îl „maschează”; sticla funcționează ca un spațiu de tranziție, nu ca o concurență. Din punct de vedere arhitectural, este o soluție corectă de restaurare modernă:
👉 vechiul rămâne masiv, opac, greu;
👉 noul este transparent, ușor, reversibil. Scările de acces, circulația, micile funcțiuni comerciale artizanale sunt mutate în zona nouă, lăsând clădirea istorică să respire și să-și păstreze demnitatea. O combinație reușită? Da, este reușită tocmai pentru că nu încearcă să pară „naturală”. Contrastul e asumat. E o întâlnire între: piatra care a ținut socoteli de sare și putere, și sticla care ține astăzi fluxuri de oameni, priviri, curiozități. Este, dacă vrei, o lecție urbană foarte frumoasă: trecutul nu trebuie conservat în tăcere, ci pus în dialog cu prezentul, fără a fi forțat să se prefacă tânăr. Și poate cel mai frumos lucru: fațada veche nu pare deranjată. Stă acolo, calmă, sigură pe ea, ca și cum ar spune: „Am văzut mult mai mult decât o scară imbracata in sticlă. Pot trăi cu asta.”
 |
| 2026.01.28 |
. " Muzeul de Istorie Turda şi Terra Ultra Silvam Archaeology
În perioada 27 ianuarie – 7 februarie, la Muzeul de Istorie Turda se va desfășura o cercetare antropologică. Aceasta are ca obiectiv analiza preliminară a resturilor osteologice umane, descoperite la Biserica Reformată Turda Veche, în campaniile desfășurate între anii 2006 - 2023. Activitățile de cercetare vor avea loc în 𝐥𝐚𝐩𝐢𝐝𝐚𝐫𝐮𝐥 𝐦𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥𝐮𝐢, spațiu care, pe durata studiului, 𝐯𝐚 𝐟𝐢 𝐭𝐞𝐦𝐩𝐨𝐫𝐚𝐫 𝐢̂𝐧𝐜𝐡𝐢𝐬 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐮𝐥𝐮𝐢......." - sursa Muzeul de Istorie Groza Horatiu Dorin - imagini de altadata, institutii - 11sGoogle, foto-info
- Cimitirul Bisericii Reformate din Turda veche - Facebook Muzeul de Istorie, 2026
In copie:
"Workshopul 𝐂𝐢𝐦𝐢𝐭𝐢𝐫𝐮𝐥 𝐁𝐢𝐬𝐞𝐫𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐑𝐞𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐭𝐞 𝐓𝐮𝐫𝐝𝐚 𝐕𝐞𝐜𝐡𝐞 - 𝐁𝐢𝐨𝐚𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐚 𝐬𝐢𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢, desfășurat la Muzeul de Istorie Turda, adresat atât studenților, cât și specialiștilor, a fost o experiență extrem de valoroasă și binevenită după cercetările arheologice desfășurate în zona Bisericii Reformate. Evenimentul a reușit să aducă mai aproape de participanți o serie de informații și interpretări care nu au putut fi cunoscute în timpul săpăturilor propriu-zise, oferind o perspectivă mult mai clară asupra vieții comunităților din trecut și asupra modului în care bioarheologia completează cercetarea arheologică clasică. Este important să valorificăm rezultatele cercetărilor arheologice prin astfel de întâlniri educative și accesibile, dedicate înțelegerii istoriei prin prisma științelor moderne. Modul în care coordonatorii workshopului au ales să se raporteze la public ca la un prieten a creat o atmosferă deschisă și primitoare, care a încurajat dialogul și curiozitatea. Prezentările au fost captivante, pline de detalii interesante și exemple relevante, iar explicațiile au fost ușor de urmărit chiar și pentru cei care nu au o pregătire de specialitate. Echipa muzeului și coordonatorii workshopului transmit mulțumiri tuturor participanților care au venit de la Târgu Mureș, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Dej, special pentru întâlnire.
𝐴𝑣𝑎̂𝑛𝑑 𝑖̂𝑛 𝑣𝑒𝑑𝑒𝑟𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑒𝑠𝑢𝑙 𝑎𝑐𝑜𝑟𝑑𝑎𝑡 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑖𝑛𝑖𝑡̦𝑖𝑎𝑙𝑒, 𝑣𝑎̆ 𝑝𝑟𝑒𝑧𝑒𝑛𝑡𝑎̆𝑚, 𝑚𝑎𝑖 𝑗𝑜𝑠, 𝑐𝑎̂𝑡𝑒𝑣𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡̦𝑖𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑝𝑎̆𝑟𝑢𝑡𝑒 𝑝𝑎̂𝑛𝑎̆ 𝑖̂𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑠𝑡 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑠̦𝑖 𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑢𝑙𝑡𝑎𝑟𝑒: 𝐻𝑜𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑢 𝐷𝑜𝑟𝑖𝑛 𝐺𝑟𝑜𝑧𝑎, 𝐶𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑟𝑖 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒 𝑙𝑎 𝐵𝑖𝑠𝑒𝑟𝑖𝑐𝑎 𝑟𝑒𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑇𝑢𝑟𝑑𝑎 𝑉𝑒𝑐ℎ𝑒, 𝑖̂𝑛 „𝐴𝑟ℎ𝑖𝑡𝑒𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑟𝑒𝑙𝑖𝑔𝑖𝑜𝑎𝑠𝑎̆ 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒𝑣𝑎𝑙𝑎̆ 𝑑𝑖𝑛 𝑇𝑟𝑎𝑛𝑠𝑖𝑙𝑣𝑎𝑛𝑖𝑎”, 𝑉𝐼, 𝑆𝑎𝑡𝑢 𝑀𝑎𝑟𝑒, 2020, 𝑝. 161-180 (𝑑𝑖s𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑝𝑒 𝐴𝑐𝑎𝑑𝑒𝑚𝑖𝑎 𝐸𝑑𝑢). 𝐻𝑜𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑢 𝐷𝑜𝑟𝑖𝑛 𝐺𝑟𝑜𝑧𝑎, 𝐶𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑟𝑖 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒 𝑙𝑎 𝑇𝑢𝑟𝑑𝑎. 𝐶𝑜𝑛𝑡𝑟𝑖𝑏𝑢𝑡̦𝑖𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑣𝑖𝑛𝑑 𝑐𝑢𝑛𝑜𝑎ș𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑎𝑠̦𝑒𝑧𝑎̆𝑟𝑖𝑖 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑒𝑣𝑎𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑚𝑜𝑑𝑒𝑟𝑛𝑒, 𝑖̂𝑛 „𝐶𝑜𝑙𝑙𝑒𝑔𝑖𝑢𝑚 𝑀𝑒𝑑𝑖𝑒𝑛𝑠𝑒”, 𝑋𝐼, 𝑀𝑒𝑑𝑖𝑎𝑠̦, 2021, 𝑝. 23-34 (𝑑𝑖s𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑝𝑒 𝐴𝑐𝑎𝑑𝑒𝑚𝑖𝑎 𝐸𝑑𝑢). 𝐷𝑎𝑛𝑖𝑒𝑙𝑎 𝑀𝑎𝑟𝑐𝑢 𝐼𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒, 𝑆𝑒𝑏𝑎𝑠𝑡𝑖𝑎𝑛 𝑂𝑣𝑖𝑑𝑖𝑢 𝐷𝑜𝑏𝑟𝑜𝑡𝑎̆, 𝐻𝑜𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑢 𝐷𝑜𝑟𝑖𝑛 𝐺𝑟𝑜𝑧𝑎, 𝐵𝑖𝑠𝑒𝑟𝑖𝑐𝑎 𝑅𝑒𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡𝑎̆ 𝑇𝑢𝑟𝑑𝑎 𝑉𝑒𝑐ℎ𝑒: 𝐶𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑎𝑛𝑖𝑖 2018-2020, 𝑖̂𝑛 „𝑀𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝐶𝑒𝑟𝑐𝑒𝑡𝑎̆𝑟𝑖 𝐴𝑟ℎ𝑒𝑜𝑙𝑜𝑔𝑖𝑐𝑒” (𝑠𝑒𝑟𝑖𝑒 𝑛𝑜𝑢𝑎̆), 𝑋𝑉𝐼𝐼, 𝐵𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒𝑠̦𝑡𝑖, 2021, 𝑝. 201-233 (𝑑𝑖s𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑝𝑒 𝐴𝑐𝑎𝑑𝑒𝑚𝑖𝑎 𝐸𝑑𝑢). 𝐻𝑜𝑟𝑎𝑡̦𝑖𝑢 𝐷𝑜𝑟𝑖𝑛 𝐺𝑟𝑜𝑧𝑎, 𝑀𝑜𝑟𝑚𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑡𝑒 𝑖̂𝑛 𝑓𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑟 𝑎𝑙 𝐵𝑖𝑠𝑒𝑟𝑖𝑐𝑖𝑖 𝑅𝑒𝑓𝑜𝑟𝑚𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑇𝑢𝑟𝑑𝑎 𝑉𝑒𝑐ℎ𝑒, 𝑖̂𝑛 𝐴𝑐𝑡𝑎 𝑇𝑒𝑟𝑟𝑎𝑒 𝐹𝑜𝑔𝑎𝑟𝑎𝑠𝑖𝑒𝑛𝑠𝑖𝑠, 𝑋𝐼𝑉 (𝐸𝑑𝑖𝑡̦𝑖𝑒 𝑜𝑛-𝑙𝑖𝑛𝑒), 2025, 𝑝. 91 -104 (𝑑𝑖s𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙 𝑝𝑒 𝐴𝑐𝑎𝑑𝑒𝑚𝑖𝑎 𝐸𝑑𝑢). 𝐴𝑙𝑡𝑒 𝑑𝑜𝑢𝑎̆ 𝑝𝑢𝑏𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡̦𝑖𝑖 𝑠𝑒 𝑎𝑓𝑙𝑎̆ 𝑠𝑢𝑏 𝑡𝑖𝑝𝑎𝑟 (𝑖̂𝑛 𝑅𝑜𝑚𝑎̂𝑛𝑖𝑎 𝑠̦𝑖 𝑀𝑎𝑟𝑒𝑎 𝐵𝑟𝑖𝑡𝑎𝑛𝑖𝑒) "
- Cercetari Areologice la Turda Perioanda Medievala si Premoderna - 99Google
Extras din Pdf Colegium Tehnic "Mediensis" din Medias de pe Academia Edu - sursa Facebook, Muzeul de Istorie Turda, 2026
Extras din Pdf Colegium Tehnic "Mediensis" din Medias de pe Academia Edu - sursa Facebook, Muzeul de Istorie Turda, 2026
Piata Republicii, sapaturi , fostul cimitir medieval
 |
| 2021 |
- Biserica Reformata Turda Veche: Cercetarile arheologice din anii 2018-2020, in: "Materiale si Cercetarile Arheologice " (serie noua ), XVII, Bucuresti 2021 , p.201-233 ( disponibil pe Academia Edu).
auttor si info Horea Dorin Groza - sursa Facebook ,2026. Muzeulde Ostorie Turda
Piata Republicii, sapaturi , fostul cimitir medieval
 |
| 2025 |
Muzeul Tarii Fagarasului "ValerLitera", 2025 - Morminte identificate in fostul cor al Bisericii Reformate din Turda Veche - Horatiu Dorin Groza
 |
| 2020 |
- Cercetări arheologice la biserica reformată Turda Veche Horaţiu Dorin GROZA - Sursa PDF
Piata Republicii, sapaturi , fostul cimitir medieval
 |
| 2011 |
“Fantana ... despre Palatul Voievodal...
Fântâna avea un acoperiş de șindrilă, iar materialul folosit la construcția acesteia a fost piatra. La nivelul solului, fântâna avea o împrejmuire realizată din același material, deasupra căreia era montată o roată cu mâner. Roata folosită la trasul apei, avea la capătul rolei două inele din fier necesare prinderii funiei care cobora în fântână. Aici se mai găsea o funie și o cuvă din piatră, ultima fiind utilizată pentru stocarea unei anumite cantități de apă necesara diverselor activitati prestate de către personalul auxiliar“. - Pag.14
De pe net:
- Server cartografic pentru Patrimoniu National Cultural - map.comec.ro
Imagini de altadata - linkuri
Str. Bogdan Petriceicu Hasdeu
Turda - Istorie - linkuri
Turda - Strazi
Imagini de altadata - linkuri
Str. Bogdan Petriceicu Hasdeu
Turda - Istorie - linkuri
Turda - Strazi
