2025-01-24

Turda - Fatade de case si alte cladiri

E
      -  Elemente ale spatiului sacru   - #CredinteTurda  - CatGPT
      -  Urbanism 


2015.10.23 - album pe 1Google, 20Google



2024.07.01
2025.08.27
- Fatade de case si alte cladiri 
❓ Știați că ornamentul de deasupra intrării se numește mascaron? Iată câteva lucruri interesante despre el: 
✔ Originea numelui: vine din italiană (mascherone) și franceză (mascaron), însemnând „mască”. 
✔ Rol inițial: nu era doar decorativ, ci apotropaic – adică menit să alunge spiritele rele și să protejeze casa. 
✔ Unde îl găsim? Deasupra ușilor, ferestrelor, la cheile de boltă sau pe console. 
✔ Forme diverse: chipuri umane (femei, eroi), creaturi mitologice sau fantastice, adesea combinate cu frunze și volute. 
✔ Epoca de glorie: Renaștere, Baroc, Clasicism; în secolul XIX, rămâne un simbol al eleganței urbane. 
✔ În Transilvania: foarte răspândite în orașele cu influență habsburgică – Cluj, Turda, Oradea, Sibiu. 🔹 Mascaronul din Turda (Piața Republicii nr. 1) are trăsături feminine și volute elegante – un detaliu clasicist cu ecouri baroce, care dă personalitate clădirii. Ganduri completate cu informatii de pe net. - A.M.C. - Foto,ChatGPT - ChatGPT


2025.03.19
- Cladiri vechi cu pietre la intrarea pe poarta - 14Google 


2025.08.27
2025.08.27
2025.08.27








2016.11.22
 - Fatade de case  - 1Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.
" .....Detalii arhitecturale , fragment... -partea superioara este dominata de un arc curbat,decorat cu reliefuri florale si vegetale ,sculptate cu finete .Aceste ornamente sugereaza influente Art Nouveau sau neoclasicism tarziu -de o parte si de alta a arcului se afla doua chipuri sculptate ,probabil reprezentari alegorice sau apotropaice ,menite sa protejeze locuinta
...Chipurile feminine devin spirite protectoare ale cladirii ,integrate organic in vegetatia sculptata - Surse-poze-Ana Maria Catalina
Comentariu complet pe  5Google - foto 
- Istorie, legende urbane,.... -  Facebook , 2026
- Istorie si Legensde - Facebook, 2025

2017.03.20
2017.03.20
 -  Fatade de case  - 1Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.
- Piata Republicii, Nr.12 -
Este o compozitie simetrica,cu doua figuri feminine inaripate,in pozitie semi-reclinata,dispuse de o parte si de alta a unui pilastru central cu caneluri verticale si capitel decorativ FIGURILE FEMININE -par a fi muse sau ingeri ,inspirate din mitologia clasica -fiecare tine in mana o cununa de lauri ,simbol al gloriei ,victoriei sau recunoasterii. -pozitia lor-relaxata,dar cu bratul intins -sugereaza o ofranda sau binecuvantare -protectoare impotriva spiritelor rele COLOANA CENTRALA -este un pilastru canelat,cu capitel decorativ ,probabil de inspiratie corintica -are rolul de a marca axul compozitiei si de a separa simetric cele doua figuri CONTEXT ARHITECTURAL -se afla deasupra a doua ferestre arcuite ,ceea ce indica o pozitie centrala pe fatada cladirii -stilul este ecletic,influente neoclasice,tip pentru arhitectura urbana transilvaneana de la sfarsitul secolului XIX-inceputul XX -acest tip de ornament este rar si valoros ,evocand o epoca in care fatadele erau tratate ca spatii de exprimare artistica si simbolica Sursa-poze-Ana Maria Catalina  - sursa info, in copie de pe Facebbok, Istorie, legene urbane, 2026

2017.03.20
 - Piata Republicii, Nr. 13


MASCARONUL-CASA FODOR-PIATA REPUBLICII-TURDA Chipul din imagine este un mascaron ,un element decorativ arhitectural care reprezinta o fata sculptata,adesea fantastica sau groteasca Este un mascaron,folosit frecvent in arhitectura ,in special in stilurile renascentist ,baroc si neoclasic ,pentru a decora ancadramentele ferestrelor si usilor . Sculptura prezinta trasaturi umane stilizate,incadrate de ornamente vegetale (frunze si volute).Expresia chipului pare neutra sau usor melancolica. Mascaronii aveau un rol pur ornamental,desi in trecut li se atribuiau uneori semnificatii simbolice sau de protectie impotriva spiritelor rele Sursa poza:Ana Maria Catalina 
- sursa info Facebook, 2025, Istorie, legende urbane 


Placa comemorativa Dr. Ioan Ratiu 
- Placă comemorativă Ion Rațiu la PNȚCD Turda
  dezvelita duminica 4, iunie,2017
 Eveniment din programul manifestărilor prilejuite cu ocazia Centenarului  Rațiu, organizat de The Rațiu Family Foundation.
nfo turdainfo.ro
  Blazon si placa comemorativa 

Placa comemorativa 

2018.02.07
 - Piata Republicii, Nr.21 
 Ornament sculptural central Chipul uman sculptat -pare o figura feminina ,posibil o alegorie sau o muza ,cu trasaturi clasice si o expresie calma Pozitionarea sa centrala sugereaza un rol simbolic sau protector. -decor lateral simetric-de o parte si de alta a chipului apar doua forme ce amintesc de lira antica sau de frunze stilizate ,indicand influente neoclasice sau baroce -scrollwork si motive florale-sub chip se desfasoara o compozitie ornamentala cu volute si frunze ,tipica pentru arhitectura de sfarsit de secol XIX si inceput de secol XX -functie apotropaica -astfel de chipuri erau adesea folosite pentru a proteja casa de spirite rele FATADA COMPLETA CU TREI FERESTRE Aceasta imagine ofera contextul arhitectural al ornamentului: -ferestrele-trei deschideri verticale ,cu rame maro si ancadramente albe,fiecare avand un decor propriu.Fereastra centrala este accentuata de ornamentul sculptural. -elemente verticale-pe laterale apar forme ce seamana cu coloane sau tuburi decorative,terminate cu cercuri-posibil evocand orga sau un instrument muzical ,sugerand o tema artistica. -culoare si contrast-fatada este vopsita in bej deschis,iar detaliile albe creeaza un contrast elegant ,punand in valoare sculptura Fatada reflecta un stil ecletic cu influente neoclasice si baroce ,frecvent intalnite in arhitectura urbana transilvaneana de la inceputul secolului XX Surse-poze-Ana Maria Catalina - sursa  Istorie, legende urbane Facebook, 2026  

- · ARHITECTURA SI SIMBOLISMUL CLADIRII DIN PIATA REPUBLICII NR 23 -TURDA Cladirea din imagine-situata in Piata Republicii nr 23 din Turda-este un exemplu de arhitectura urbana de inceput de secol XX ,in stil ecletic cu influente neoclasiciste si Art Nouveau Arhitectura casei Fatada: -simetrica,cu doua niveluri ,tipica pentru casele de oras construite intre 1880-1920. -tencuiala alba ,care accentueaza detaliile ornamentale si confera un aer de sobrietate Ferestrele -ferestrele de la etaj-sunt inalte,cu ancadramente profilate si decoratiuni florale discrete -ferestrele de la parter-sunt mai largi,adaptate pentru vitrine comerciale-semn al unei transformari functionale Ornamente -profiluri orizontale intre niveluri-cornise care separa vizual etajul de parter -elemente decorative in jurul ferestrelor -frize florale,cartuse,volute -care trimit la stilul Art Nouveau Balconul din fier forjat este un element -cheie: -stilizat,cu motive vegetale -simbol al elegantei urbane si al statutului Simbolismul arhitectural Ferestrele inalte-simbolizeaza deschidere,transparenta,statut.In epoca constructiei,ferestrele mari erau semn de prosperitate si acces la lumina ,asociate cu modernitatea. Ornamentele florale-reprezinta viata,regenerare,rafinament .In Art Nouveau ,florile si frunzele stilizate erau manifest estetic:frumosul trebuie sa fie parte din viata cotidiana Fierul forjat-balconul nu e doar functional-e un semn de protectie si eleganta .Motivele vegetale din fier forjat trimit la ideea de armonie intre natura si oras. Ce transmite cladirea azi? -Memoria urbana-pastreaza limbajul vizual al unei epoci disparute -Supravietuire estetica-in ciuda reclamelor urbane,ornamentatia ramane vizibila -stratificarea simbolica:balconul(trecutul,ferestrele,decoratiile) coexista cu prezentul(clinica,farmacie,moda) Surse-poze-Ana Maria Catalina - In copie de pe Facebook Istorie, Legende urbane, 2026

2024.02,29
Casa Szenkovitz a fost construită prin 1917 pe temelia unei case anterioare în formă de U. Parterul are un gang carosabil accentuat de un rezalit. Faţada etajului este din cărămidă clincherizată şi este străbătută de un profil sub cota cornişei".- A.M.C. 








2025.03.19
- Fatade de case  - 1Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.- ARHITECTURA,SIMBOLISM ,MASCAROANE-CLADIREA DIN PIATA REPUBLICII NR 34-TURDA Cladirea din Turda,Piata Republicii nr 34 ,este un exemplu remarcabil de arhitectura eclectica de sfarsit de secol XIX ,cu o fatada decorativa ce reflecta atat functionalitatea comerciala ,cat si ambitiile estetice ale epocii. Arhitectura cladirii:Eclectism urban cu accente comerciale -constructia si extindere-cladirea a fost extinsa si refacuta in 1890,pe structura unei case mai vechi apatinand lui Magyorosy Daniel -fatada-prezinta motive ecletice ,cu o compozitie echilibrata intre parterul comercial si etajul rezidential -parterul este usor dezaxat din cauza amplasarii gangului ,compensat prin introducerea unui gol comercial de dimensiuni similare -etajul-este decorat cu chenare ecletice cu urechi si cheie ,elemente tipice stilului urban de sfarsit de secol XIX -lucarne ornamentale-trei lucarne cu decoratii elaborate in zona acoperisului adauga verticalitate si ritm fatadei Mascaroanele de pe cladire -sunt vizibile in zona superioara a fatadei,deasupra ferestrelor de la etaj.Acestea sunt integrate in cheile de bolta ale ancadramentelor si reprezinta fete umane stilizate ,cu trasaturi expresive,specifice ornamentatiei ecletice de sfarsit de secol XIX Descrierea mascaroanelor Localizare-deasupra ferestrelor de la etaj ,in centrul ancadramentelor superioare Stil-eclectic cu influente baroce ,trasaturi exagerate ,par ondulat ,uneori cu elemente vegetale Functie simbolica apotropaica-menite sa protejeze cladirea si locatarii de influente malefice -Estetica-adauga personalitate fatadei si reflecta gustul artistic al epocii SIMBOLISM Fatada este tipica eclectismului urban 1880-1910 ,cu elemente preluate din baroc,neoclasic si romantism tarziu.In Turda ,acest tip de ornamentatie era folosit pentru a marca: -prosperitatea proprietarului -modernizarea orasului -integrarea in estetica urbana central-europeana Cladirea functiona ca spatiu comercial la parter si locuinta burgheza la etaj ,iar ornamentatia transmite respectabilitate si stabilitate Mascaroanele-simbolism-sunt fete umane stilizate ,cu trasaturi calme,simetrice,uneori cu par ondulat sau elemente vegetale -apotropaic-rol de protectie.In traditia europeana ,fetele sculptate vegheaza asupra casei si alunga raul -prestigiu-un proprietar care isi permite sculptura decorativa transmite statut social -umanizare-fatada devine vie ,cu priviri care anima cladirea -legatura cu mitologia-fete de muze,figuri feminine idealizate,spirite protectoare ale casei.La cladirea nr 34,expresiile sunt blande ,nu grotesti,ceea ce indica un mesaj de armonie si prosperitate ,nu de intimidare ORNAMENTELE VEGETALE SI GEOMETRICE Pe langa mascaroane ,fatada are : -console florale -girmezi de volute -chenare cu urechi -lucarne decorate Semnificatia lor -abudenta si fertilitate-motivele florale sunt simboluri ale cresterii si continuitatii -stabilitate-volutele si consolele sugereaza sprijin si echilibru -ordine si rationalitate -geometrizarea ancadramentelor reflecta influenta neoclasica Ferestrele-ochii casei Ferestrele inalte ,cu ancadramente bogate,au rolul de a : -marca statutul rezidential al etajului -crea o fata a cladirii -transmite deschidere si lumina In iconografia urbana,ferestrele decorate sunt considerate simboluri ale vigilentei si transparentei ROLUL SIMBOLIC : Arata dorinta Turzii de a se alinia oraselor moderne din Imperiul Austro-Ungar Marcheaza trecerea de la casele traditionale la arhitectura burgheza urbana Creeaza un dialog vizual cu cladirile vecine ,multe avand mascaroane similare Sursa-poza-Ana Maria Catalina - In copie de pe Facebook, Istorie, legende urbane, 2026


- "ARHITECTURA SI SIMBOLISM-CASA NR 35-PIATA REPUBLICII-TURDA Casa din Piata Republicii nr 35 din Turda este un exemplu rafinat de arhitectura urbana de sfarsit de secol XIX -inceput de secol XX ,cu influente neoclasice si baroce ,dar si cu elemente decorative care reflecta aspiratiile sociale si estetice ale epocii. Fatada principala Simetrie si proportii clasice-fatada este organizata riguros,cu ax central si elemente echilibrate pe verticala si orizontala-tipic arhitecturii neoclasice urbane Culoarea verde pastel-este neobisnuita pentru epoca originala,dar probabil adaugata ulterior,ea confera cladirii un aer proaspat si distinctiv in peisajul pietei Elemente decorative -colonete si pilastri cu caneluri-inspirate din ordinele clasice(probabil ionice sau corintice),ele confera verticalitate si noblete. -friza florala orizontala-de sub cornisa este un motiv baroc stilizat,simbolizand abudenta si rafinamentul -relieful cu amfora si volute vegetale-amfora este un simbol al memoriei ,al pastrarii valorilor ,iar volutele vegetale evoca viata,fertilitatea si continuitatea Ferestrele si ancadramentele -ferestrele mari ,dreptunghiulare ,cu ancadramente albe si decoratii in relief ,sunt tipice arhitecturii urbane de inspiratie vieneza -arcul decorativ de deasupra ferestrei centrale-cu motive florale,indica o influenta baroca tarzie,cu rol de accent vizual si simbolic SIMBOLISMUL DECORULUI 1 AMFORA CENTRALA-simbol al pastrarii memoriei,al valorilor durabile-poate sugera o functie initiala legata de comertul cu bunuri valoroase,sau o casa de familie cu traditie .In iconografia clasica,amfora este asociata cu uleiul,vinul,dar si cu cenusa-deci cu viata si moartea ,cu trecerea timpului. 2 MOTIVELE VEGETALE SI FLORALE Volutele si frunzele stilizate sunt simboluri ale regenerarii ,ale prosperitatii si ale armoniei cu natura.In context urban,ele indica dorinta de a aduce frumusetea naturala in spatiul construit-un ideal burghez al epocii 3 COLOANELE SI FRIZA Coloanele evoca stabilitate,ordine si apartenenta la o cultura clasica europeana .Friza florala este un semn de rafinament ,dar si de statut -o casa care vorbeste despre gustul si pozitia proprietarului Detaliu natural:cuibul de viespi Prezenta cuibului sub capitelul stang este un detaliu interesant: Simbolic ,viespile pot fi asociate cu vigilenta,protectia si comunitatea Intr-un sens mai larg ,contrastul dintre natura vie si decorul clasic sugereaza timpul care trece ,interventia naturii in spatiul uman-o tema poetica si urbana Surse-poze-Ana Maria Catalina" in copie de pe Facebook, Istorie, Legende urbane, 2026

2025.03.19
-  Piata Republicii , Nr.37
-  Fatade de case  - 1Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.





2026.01.24
2026.01.24
-  Piata Republicii, Nr.44 
 Clădirea „Fierul” – Piața Republicii nr. 44 - 
Sunt clădiri care nu sunt doar ziduri, ci martori. Am trecut pe lângă ea de multe ori, iar de data aceasta m-am oprit să o ascult…” La numărul 44 din Piața Republicii se află una dintre ele, cunoscută de generații de turdeni drept „Clădirea Fierul”, după magazinul de profil care a funcționat mult timp la parter. Existența ei este atestată dinainte de 1874. Reconstruită în 1881 și refăcută în 1898 cu două etaje, clădirea poartă urme ale mai multor stiluri arhitecturale, de la clasicism la neo-românesc – o reflecție fidelă a unui oraș aflat mereu între tradiție și modernitate. (Inscripție: Primăria Turda, 2011) În timp, aici au coexistat funcțiuni diverse: magazin de fierărie – inclusiv cel al fraților Tutcsek –, spații comerciale, locuințe, dar și Hotelul „Tunelul Turzii”, despre care se spune că făcea legătura cu străzile din spate. Proprietar al clădirii a fost Andrei Solymosi (E. Gergely – Istorie și contemporaneitate). Fotografiile vechi surprind detalii astăzi aproape uitate: antene de radiotelegrafie pe acoperiș, semn al deschiderii către nou. Dar istoria nu a fost blândă cu această casă. În 1917, o explozie de gaz îi provoacă distrugeri serioase, iar în 1944 este afectată de bombardamente. Există imagini care confirmă aceste momente dramatice – răni adânci, din care clădirea a reușit, totuși, să se ridice. Cartea de telefon din 1938 amintește nume de locatari – Szeman Iosif și Lengyel Samoilă – oameni care dau chip și viață acestui loc. În spatele fațadei, curtea adăpostea locuințe, dar și o popicărie vestită în oraș, iar din Piața Republicii până pe strada Axente Sever se întindea un restaurant mare, al lui Weinberg, loc de întâlnire și voie bună. Astăzi, clădirea există într-un alt ritm, dar continuă să adune în ea straturi de timp: vechiul și noul, reușitele și rănile, memoria și prezentul. Privită atent, încă mai are multe de spus. 
Gânduri inspirate din cele notate de alții în timp - A.M.C. - ChatGPT  - #FatadeDeCase - #IarnaLaTurda

- Piata Republicii - Nr.45 - Casa in stil eclectic   - 5Google, 14Google, 18Google, 21Google, -  I.L.T. -  A.M.C,  A.M.C. 
Cladiri vechi cu pietre la intrarea pe poarta - 14Google
-  Porti si alte elemente decorative - 29Google - A.M.C.
sursa info Posogan Mihai si Facebook, I.L.T. comentarii iun.2017

Sursa, in copie de pe Facebook, Istorie, legende urbane, 2026
Comentariu A.M.C. 






2025.08
- Emblema_berarilor 
-  Piata Republicii, Nr.47-48 case in stil baroc  -  5Google, 18Google, 73Google - I.L.T, - A.M.C
 "Fațada principală emană un aer baroc rural, dând ținută întregului ansamblu. Frontonul poziționat deaspra portalului de intrare păstrează in situ mărturia activității berarilor artizani din Turda printr-o emblemă a berarilor și mălțailor unică în România, reprezentată printr-o cunună ce înglobează un butoi, un spic de orz amplasat central, un căuc de scos berea din cazanul de fierbere (în limbajul berarilor o „cofă”) în partea dreaptă și o lopată de malț în partea stângă. Asupra emblemei s-a intervenit cu introducerea inițialelor „T” și „K” care provin de la Antal (diminutiv Tóni) Kimpel și anul 1784, ca an al dobândirii clădirii de către familia Kimpel."  - sursa info.in copie de pe A.M.C. -  daibau.ro


2025.08.27
2025.08.27
 -  Piata Republicii, Nr.47-48 case in stil baroc  -  5Google, 18Google, 73Google - I.L.T, - A.M.C
 











2025.01.13






-
- monument istoric Ce face deosebită casa din Piața 1 Decembrie 1918 nr. 5 în cultura generală a Turzii La prima vedere, casa de la nr. 5 din Piața 1 Decembrie 1918 pare una dintre acele construcții modeste pe lângă care trecem grăbiți, fără să le acordăm atenție. Tocmai această discreție o face însă importantă. Clădirea este un exemplu rar păstrat de locuință urbană modestă din secolele XVIII–XIX, care a reușit să-și conserve forma, structura și amplasamentul într-un oraș aflat în continuă transformare. Ea nu aparține arhitecturii reprezentative a elitelor, ci istoriei cotidiene, aceea care vorbește despre viața oamenilor simpli, despre funcționalitate, muncă și adaptare. Din punct de vedere urbanistic, casa se află într-o zonă care, la momentul edificării, nu era centrul de astăzi. Piața de Fân, cum era cunoscută odinioară, se afla la marginea orașului. Faptul că această casă se regăsește azi în centrul istoric al Turzii ilustrează foarte bine expansiunea orașului și modul în care periferia de ieri devine nucleu urban. Arhitectural, construcția este încadrată în stilul baroc popular târziu, recunoscut nu prin ornamentație bogată, ci prin proporții, volumetrie și soluții constructive tradiționale. Este un tip de arhitectură care nu impresionează la prima vedere, dar care este esențial pentru înțelegerea peisajului urban istoric. Valoarea sa este confirmată oficial prin includerea în Ansamblul urban al secolelor XVIII–XIX, fiind clasată ca monument istoric. Mai mult, interesul pentru restaurarea și integrarea sa într-un circuit cultural, ca secție etnografică a Muzeului de Istorie Turda, arată că această casă nu este privită ca o relicvă, ci ca un spațiu viu de memorie. În cultura generală a Turzii, casa de la nr. 5 ne amintește că identitatea orașului nu este construită doar din clădiri monumentale, ci și din aceste fragmente tăcute, care păstrează urmele unei vieți urbane autentice. Ea ne învață să privim dincolo de aparențe și să recunoaștem valoarea lucrurilor care au știut să reziste timpului. Ganduri si precizari culese de pe net..- A.M.C. - Chat GPT - Imagini de altadata, institutii -  11sGoogle - Foto-info


📍 Casa cu detalii neorenascentiste din inima orasului O casă discretă, dar încărcată de farmec, care parcă își poartă cu demnitate vârsta, în mijlocul unui centru ce se schimbă din temelii.
 Cu fațada ei caldă, detaliile sculptate în piatră și ferestrele încadrate de coloane subțiri, e un exemplu frumos de arhitectură eclectică cu influențe neorenascentiste, tipică orașelor ardelene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Frontoanele arcuite de deasupra ferestrelor, cornișa bogat decorată, dantelăria de piatră și lemnăria veche ne vorbesc în tăcere despre o vreme când detaliul conta, iar fiecare casă era gândită cu personalitate. 
Într-o zi, poate va fi restaurată și redată orașului cu respectul cuvenit. Până atunci, merită privită și fotografiată. Este, poate, una dintre ultimele amintiri vii ale unei epoci trecute. 🧱 O bijuterie tăcută, care cere doar să fie ascultată. Pentru un zambet indulgent, cu parcare in zona. 
Ganduri optimiste, in felul lor. - A.M.C.- Foto,ChatGPT - Chat GPT 


2024.02.01
- Piata 1 Decembrie 1918, - Nr.11 - Casa cu ornament - Zeul Pan  -  6Google - 







-GREEN MAN -MASCARON PROTECTOR Imaginea arata un detaliu arhitectural sculptat pe fatada cladirii istorice a Primariei din Turda ,situata pe Piata 1 Decembrie 1918 nr 28.Este vorba despre o masca decorativa sculptata ,integrata intr-un element ornamental de pe fatada ,in stil ecletic cu influente neoclasice si baroce. FIGURA SCULPTATA -este o fata umana stilizata ,cu trasaturi clasice:frunte lata ,ochi adanciti ,nas drept ,gura mica -parul si barba sunt formate din frunze si linii curbe,ceea ce sugereaza ca figura este un Green Man -un simbol mitologic al naturii,regenerarii si fertilitatii. -sculptura este vopsita in alb ,ceea ce accentueaza detaliile si o face vizibila pe fondul arhitectural SIMBOLISM In traditia europeana ,Green Man apare frecvent pe cladiri medievale ,biserici si edificii publice. Green Man -este o reprezentare a unei fete umane inconjurata sau formata din frunze,ramuri ,vita sau alte elemente vegetale.Apare frecvent in sculptura arhitecturala medievala ,pe biserici ,cladiri publice si fantani. Semnificatii Natura eterna-simbolizeaza puterea naturii de a renaste,de a invinge timpul si distrugerea Ciclul vietii-frunzele care cresc din fata sugereaza primavara,renasterea ,continuitatea Protectie-in arhitectura,Green Man era considerat un gardian spiritual al cladirii Legatura omului cu pamantul-chipul uman in simbioza cu vegetatia exprima unitatea dintre om si natura Astfel de figuri erau folosite pentru: -Decor simbolic-nu doar estetic ,ci si spiritual -Mesaj civic-natura ca parte din viata urbana ,chiar si intr-un spatiu construit -memorie culturala-evoca traditii pagane si medievale intr-un context modern. INTERPRETARE LOCALA -Puterea regeneratoare a comunitatii -protectia orasului Turda prin armonie cu natura -Memoria istorica a Turdei ca spatiu viu,in continua transformare SURSA-POZA-Ana Maria Catalina" 
- Info. in copie de pe Facebook, Istorie, legende urbane, 2026


2015.06.12
2016.02.05
- Piata 1 Decembrie 1918, Nr.29 - BCR 
- . CLADIREA BCR-PIATA 1 DECEMBRIE 1918 NR 29 -TURDA Imaginea surprinde un fronton triunghiular ornamentat,din cladirea istorica BCR.Este o compozitie sculpturala densa ,cu un limbaj vizual specific stilului baroc tarziu si ecletic urban,folosit pentru a transmite prestigiu,stabilitate si autoritate. Compozitia arhitecturala Frontonul triunghiular -este un element clasic ,inspirat din templele grecesti,folosit in arhitectura oficiala pentru a sugera ordine,putere si echilibru.In epoca austro-ungara ,frontonul era adesea folosit pentru cladiri bancare,administrative sau comerciale de rang inalt. Ornamentatia vegetala frunze de acant,volute,flori stilizate-toate sunt sculptate in relief,cu o simetrie riguroasa Acestea sunt simboluri ale: -prosperitatii(frunze de acant) -continuitatii si regenerarii(motive florale) -elegantei si rafinamentului-stilul baroc Emblema centrala (scutul) -in centru se afla un scut oval sau cartus,uzat de timp -acesta era destinat unei-steme imperiale -Ungaria,Austro-Ungaria .Faptul ca azi este erodat sau gol sugereaza o stergere simbolica-poate dupa 1918,cand regimul s-a schimbat.Regimul odios comunist a sters. SIMBOLISMUL Frunza de acant-simbol antic al durabilitatii si rezistentei .In arhitectura bancara ,transmite ideea de stabilitate economica si continuitate institutionala Volutele-spiralele ornamentale sunt simboluri ale echilibrului,ratiunii,ordinii cosmice .In contextul unei banci ,ele sugereaza controlul asupra haosului financiar. Florile stilizate -reprezinta viata,prosperitate,armonie.In epoca Belle Epoque ,florile erau folosite pentru a umaniza fatadele si a transmite un mesaj de incredere si optimism. Scutul central-este un simbol de protectie si autoritate.In arhitectura bancara ,scutul transmite ideea ca institutia apara bunastarea cetatenilor. Ce transmite azi? -Memoria vizuala-ornamentatia pastreaza limbajul unei epoci in care arhitectura era un instrument de prestigiu -stratificare simbolica-scutul gol devine un semn al schimbarii regimurilor-de la imperiu la stat national. -rezistenta estetica-in ciuda uzurii ,sculptura ramane expresiva,vie,incarcata de sens Surse-poze-Ana Maria Catalina  - sursa in copie de pe Facebook Isorie, legende urbane, 2026

2024.10.12
 Nr.40 








colaj
2025.08.12
- Str. Augustin Bunea
- Fatade de case - ornamente - 1Google, 20Google -  I.L.T. - A.M.C.
-  Turda ascunde, dincolo de agitația zilelor noastre, comori arhitecturale care vorbesc despre o epocă a rafinamentului, a simbolurilor și a identității culturale. Una dintre aceste comori se află pe Strada Augustin Bunea, la numărul 7 – o casă care, prin proporții, ornamentație și mesaj, iese din tiparele obișnuite.
 - „Casa Teofil – o poveste sculptată în piatră” O casă care nu lasă privirea să treacă grăbită. În vârful ei, un indicator de vânt poartă un nume Teofil omul care, în vremuri nesigure, a avut puterea și dorința de a construi ceva durabil, frumos, plin de sens. și un an: 1944. 
- Ridicată în 1944, casa marchează sfârșitul unei epoci – aceea a clădirilor burgheze rafinate, construite cu grijă la detaliu, înainte ca arhitectura să devină strict utilitară, în anii postbelici. 
- Balconul central, cu arcade și coloane, ascunde în parapet intre două panouri florale, un basorelief surprinzător: o lupoaică hrănindu-și puii – simbol al Romei al latinității noastre al continuitatii daco-romană.. Într-o vreme tulbure, Teofil alege să transmită prin casa sa un mesaj de origine și rezistență culturală. o poveste despre gustul frumosului. 
- Astăzi, rămâne ca una dintre clădirile din Turda care îmbină neoromânescul târziu cu accente Art Deco, păstrându-și eleganța și taina. Casa Teofil nu este doar o locuință, ci o poveste în piatră. Rozeta cu anul 1944, numele gravat, basorelieful cu lupoaica, de pe cele doua logii elegante – toate sunt martori ai unei identități culturale care trebuie păstrată și înțeleasă. 
Ganduri, sperante - A.M.C. - FotoChatGPT - ChatGPT 
-  "Ganduri transformate in cuvinte"  - 44Google  78Google 





2017.06.28
- Str. Avram Iancu, Nr.63
- Cladiri vechi cu pietre la intrarea pe poarta - 14Google
-  Porti si alte elemente decorative - 29Google - A.M.C.
sursa info Posogan Mihai si Facebook, I.L.T. comentarii iun.2017







2017.07.18
- Str.Ana Ipatescu   - Nr.22 - 
Fatade de case - ornamente - 1Google, 20Google -  I.L.T. - A.M.C.
"O fatada istorica de pe strada Ana Ipatescu,Turda ,care pastreaza un decor sculptural de mare rafinament.Este un exemplu de ornamentatie ecletica urbana,cu influente neoclasice ,baroce si rococo ,tipice pentru casele burgheze din Transilvania in perioada 1890-1910 Compozitia fatadei : Friza superioara: -alternanta intre figuri umane sculptate (cherubini,genii protectoare)si motive florale -panouri casetate ,cu reliefuri in adancime -o tehnica folosita pentru a crea ritm vizual si simbolic -fetele sunt idealizate ,cu trasaturi copilaresti -semn al puritatii,protectiei si prosperitatii Ancadramentele ferestrelor -decorate cu volute,frunze de acant,ghirlande,rozete -stilul aminteste de barocul tarziu,reintrepretat in cheia urbana -ferestrele sunt inalte,cu proportii elegante-semn al unei cladirii cu statut Stilul arhitectural -ecletism transilvanean Fatada apartine stilului ecletic urban ,cu influente ,din: -Neoclasicism-simetrie,proportii echilibrate ,figuri idealizate -Baroc-volute,ghirlande,dinamism decorativ -Rococo -delicatetea fetelor ,motivul cherubinilor,ornamentatie vegetala Acest stil era foarte popular in orasele transilvanene din epoca austro-ungara FUNCTIA SIMBOLICA A ORNAMENTELOR FIGURILE SCULPTATE -pot reprezenta genii protectoare (spiritul casei),cherubini(simbol al puritatii),sau copiii idealizati (prosperitate,continuitate familiala) -in traditia urbana ,aceste figuri aveau rol:apotropaic-protejau casa de rele MOTIVE VEGETALE frunze de acant-simbol al rezistentei si nobletei -ghirlandele-semn de abudenta si festivitate -rozetele-simbol solar,legat de viata si ciclicitate Surse poze-Ana Maria Catalina " -  sursa  in copie de pe Facebook, 2026 Istorie, legende urbane...

2015.03.16
2015.03.16
maginea este un mascaron sculptat -o fata umana integrata in arhitectura unei fatade ,amplasata deasupra unei ferestre .Acest tip de ornament are o lunga traditie in arhitectura europeana ,cu functii estetice ,simbolice si uneori apotropaice(de protectie).Este de gen feminin mascaronul din imagine. Pozitionare si compozitie -mascaronul este centrat deasupra ferestrei ,intr-un spatiu delimitat de panouri rectangulare -ceea ce ii confera statut de element focal -este realizat in relief,din acelasi material ca fatada ,ceea ce ii confera o integrare armonioasa in compozitia decorativa Stilul fetei -expresia este serena ,cu trasaturi idealizate -nu caricaturale ,ci aproape angelice -parul sau elementele laterale pot fi interpretate ca volute,aripi sau frunzis stilizat,ceea ce indica o influenta baroca sau neoclasica Simetria decorului Flancarea cu elemente simetrice accentueaza echilibrul vizual si confera ornamentului o functie de sigiliu protector. SIMBOLISMUL MASCARONULUI 1 Functia apotropaica -de protectie-in traditia arhitecturala ,fetele sculptate erau menite sa alunge spiritele rele,sa protejeze casa si locatarii .Pozitionarea deasupra ferestrei -un punct de trecere intre interior si exterior -este strategica:simbolic vegheaza asupra spatiului 2 Reprezentare generalizata -trasaturile calme si simetrice pot sugera un genius loci-spiritul locului-sau o figura alegorica(Pax,Harmonia etc).In unele cazuri ,astfel fete reprezentau proprietarul,arhitectul sau o figura mitologica protectoare 3 Legatura cu natura si spiritualitatea -elementele laterale(stilizari vegetale sau aripi)pot indica o conexiune cu natura ,cu aerul,libertatea -daca sunt aripi ,pot sugera un inger pazitor ,daca sunt frunze ,o nimfa sau o zeita a vegetatiei Astfel de mascaroane sunt frecvente in arhitectura urbana din Turda,Cluj,Oradea-mai ales pe cladirile construite intre 1880-1930.Ele reflecta gustul epocii pentru detaliu ,simbolism si personalizare -fiecare fatada devenind o poveste sculptata Sursa-poza-Ana Maria Catalina - sursa info Facbook, Istorie, legende urbane, 2026

2020.07.26
- Str. Basarabiei, Nr.8








2023.10.10
- Str. Bicazului
- Vila Iti   -  5sGoogle - I L. T. - A.M.C.







...chiar în inima orasului istoric, printre ruinele  fortificației medievale , Biserica Reformată Turda-Veche  și Muzeul de Istorie toate monumente , întâlnim o biserică ce pare mai degrabă o casă obișnuită. Ea adaugă un strat vizibil al prezentului în „țesătura” istorică a orașului.  un detaliu care ne amintește că istoria  nu este doar în ziduri, ci se scrie și astăzi, în locuri mai mici, dar pline de semnificație.

 Pe fațada ei, crucea și soarele răsărind atrag privirile. Simbolul este simplu și plin de sens: crucea – jertfa lui Hristos, razele – speranța mântuirii, iar valurile de sub cruce amintesc de botez. Este un mesaj al prezentului, discret dar vizibil: ‘Hristos a murit, a înviat și va reveni.’
 
” Scurtă explicație despre simbolul de pe peretele clădirii (crucea și razele de soare)

 💡 Pe fațada bisericii este un simbol format din cruce și soarele răsărind – un mesaj al speranței și al așteptării revenirii lui Hristos. Este o imagine simplă, dar puternică, ce te invită să ridici privirea.” 
 Simbolul  are o semnificație frumoasă și foarte clară în cadrul Bisericii Nou-Apostolice: 
 🔹 Crucea – reprezintă jertfa lui Hristos și credința creștină în ansamblu. 
🔹 Soarele cu raze – simbolizează speranța și bucuria mântuirii. Răsăritul este văzut ca imagine a revenirii lui Hristos, a „zilei celei noi”. 
🔹 Apa / valurile de sub cruce (dacă le observi în simbol) – indică botezul, începutul vieții creștine. Împreună, crucea, soarele și apa transmit mesajul lor principal: „Hristos a murit, a înviat și va reveni. Pregătiți-vă!” Este un simbol foarte modern, simplu și ușor de recunoscut, care înlocuiește icoanele sau decorațiile bogate din bisericile istorice.
Vezi si alte info........
 🌟 Ganduri ce fac sa te intrebi cât de multe chipuri are credința și cum își găsește locul în peisajul orașului ?   - A.M.C. - FotoChatGPT - ChatGPT 



2026.01.24
- Str. Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nr.2 Muzeul de Istorie , Cladire monument istoric - 
 "Dialog intre fatade " 
👉Fațada veche – sobrietate utilitară, nu fast Fațada Muzeului de Istorie din Turda nu a fost gândită niciodată ca una reprezentativă în sensul palatelor aristocratice. Originea ei utilitară (Casa Cămării de Sare / Casa Fiscului) se vede clar: zidăria masivă din piatră, cu tencuială rară, lăsată parcă intenționat să arate „osatura” clădirii; ferestrele mici, dreptunghiulare, aproape austere, cu ancadramente simple; lipsa ornamentației bogate – un gotic târziu, funcțional, adaptat unui rol administrativ și economic. Chiar și în perioada Báthory, când apare denumirea de „Palat Voivodal”, clădirea nu devine ostentativă. Se extinde, se adaugă aripi, dar păstrează gravitatea unei instituții care trebuie să inspire ordine, stabilitate, control. Balconul adăugat de Lux Kálmán vine târziu, ca un mic gest de reprezentare, dar rămâne discret, fără să schimbe caracterul general. 
👉Fațada de azi – un trecut care acceptă dialogul Intervenția contemporană, cu structura de sticlă, este într-adevăr neobișnuită – dar tocmai aici stă reușita ei. Ce e important: construcția nouă nu imită vechiul (ceea ce ar fi fost o eroare); nu îl acoperă și nu îl „maschează”; sticla funcționează ca un spațiu de tranziție, nu ca o concurență. Din punct de vedere arhitectural, este o soluție corectă de restaurare modernă: 
👉 vechiul rămâne masiv, opac, greu; 
👉 noul este transparent, ușor, reversibil. Scările de acces, circulația, micile funcțiuni comerciale artizanale sunt mutate în zona nouă, lăsând clădirea istorică să respire și să-și păstreze demnitatea. O combinație reușită? Da, este reușită tocmai pentru că nu încearcă să pară „naturală”. Contrastul e asumat. E o întâlnire între: piatra care a ținut socoteli de sare și putere, și sticla care ține astăzi fluxuri de oameni, priviri, curiozități. Este, dacă vrei, o lecție urbană foarte frumoasă: trecutul nu trebuie conservat în tăcere, ci pus în dialog cu prezentul, fără a fi forțat să se prefacă tânăr. Și poate cel mai frumos lucru: fațada veche nu pare deranjată. Stă acolo, calmă, sigură pe ea, ca și cum ar spune: „Am văzut mult mai mult decât o scară imbracata in sticlă. Pot trăi cu asta.” 
„Gânduri la trecut, informații din prezent de pe internet.” - A.M.C. - ChatGPT


2024.12.-6
-   Str. Campiei, Nr.1 
The Barberist Barbershop - Cut Lounge & Coffee Turda  - info de pe net
-  Casa avand ca element decorativ cocosul.. "Simbolul protecției și al bogăției, vestitor al începutului de zi, al răsăritului..În mod universal simbol solar. Este totemul celor care nu renunta niciodata..... Apariţia cocoşului în ornamentica populară, dar şi în arhitectura tradiţională, amplasat pe coama acoperişului, este pusă în legătură cu conotaţiile lui simbolice, el fiind socotit un orologiu popular.." - A.M.C. - Sursa info. dilemaveche.ro, jadflamande.ro, cimec.ro, esoterica
mai multe info pe diane.ro
Urbanism - linkuri

2016.11.27
-   Str. Campiei, Nr.1 
" Cocosul - simbolizeaza curajul si vigilenta, dar si aroganta si ingamfarea, in Grecia antica se spunea despre el ca saluta soarele prin cantarul de dimineata si era sacru pentru Apollo si pentru multi alti zei .
In cele mai multe traditii cantarul cocosului simboliza victoria luminii asupra intunericului si de aici victoria binelui asupra raului.

Era privit ca un simbol al focului prin virtutea crestei sale rosii. Iar culturile celtice si scandinave credeau ca este o pasare din lumea cealalta.
Este un simbol universal de fertilitate siin multe culturi era o pasare de sacrificiu mai ales in perioada recoltelor.
In cultura budista, cocosul rosu simbolizeaza voluptatea in circuitul cotidian al existentei,in timp ce in sintoismul budist cocosul sta pe toba chemand credinciosul la rugaciune.
Fiind o creatura agresiva, cocosul simbolizeaza batalia si curajul in Orientul indepartat.
Datorita obiceiului sau de a merge fudul este privit ca un simbol al ingamfarii la barbati.
In crestinism, datorita faptului ca cocosul a cantat de trei ori dupa ce Petru s-a lepadat de Christos, a devenit un simbol al lui acestuia, dar mai tarziu a devenit simbolul pocaintei unui sfant si vigilenta papala, dar si un simbol al invierii. In combinatie cu starea de vioiciune si alerta este un motiv popular ca morisca de vant,in special pe turnurile bisericilor.
Cocosul este unul din cele 12 semne zodiacale ale Zodiacului chinez unde reprezinta o multime de calitati, incluzand onestitatea, curajul moral si fizic, dar si aroganta si autoritatea. Pentru chinezi este o pasare importanta, simbolizand masculinitatea (yang) siun numar de alte atribute, cum ar fi: razboiul, norocul, fidelitatea, asfintitul, protectia si abilitati literareIn Occident, cocosul negru este un agent al Satanei. Cocosul este emblema nationala a Frantei." - extras din cartim.ro

-  Str. Dr. Ioan Ratiu - linkuri
- Nr.69, Casa stil neoclasic din sec XIX 
- Nr.75, Casa stil secesion tarziu, din prima jumatate a sec XX - Nr.81, Casa, stil eclectic tarziu, prima jum. a sec XX 
- Nr.93, Casa in stil baroc rural, sec. XIX.-  A.M.C. -  lista monumente 2

 - Inscriptie
"Imobilul din Str. Dr. Ioan Ratiu nr.69 construita in sec. XIX in stil neoclasic este fostul sediu al Corporatiei Industriilor, aici a functionat si Cercul de Lectura a meseriasilor Maghiari la inceputul sec. XX. - Primaria Turda. 2011
In reabilitare - 2025.06.09 
O clădire valoroasă din punct de vedere arhitectural și istoric, stilul neoclasic, completat cu detalii de influență eclectică cu accente baroce: • Consolele și decorul ferestrelor sunt tipice pentru sfârșitul secolului al XIX-lea, când arhitectura de inspirație clasică era adesea îmbogățită cu elemente ornamentale puternic stilizate. • Mascaronul (chipul uman sculptat deasupra ferestrei) este un element decorativ frecvent întâlnit în barocul târziu și în eclectism, simbolizând adesea protecția spirituală a locuinței sau un element alegoric (muză, înger protector, artizan etc.). 
• Frontoanele frânte și motivele vegetale în relief amplifică expresivitatea fațadei și sugerează că imobilul a fost gândit nu doar funcțional, ci și cu o anumită prestanță estetică. 
Conform unei plăcuțe amplasate de Primăria Turda în 2011, imobilul a fost construit în secolul al XIX-lea A găzduit sediul Corporatiei Industriilor, o organizație profesională a meșteșugarilor. La începutul secolului XX, si aici a funcționat și Cercul de lectură al meseriașilor maghiari, un spațiu cultural activ, în care se citeau ziare, se discutau idei și se formau micile elite muncitorești ale vremii. Această funcțiune dublă – economică și educativă – reflectă rolul important pe care clădirile comunitare îl aveau în viața orașului. Nu erau doar locuri de muncă sau de întâlnire, ci adevărate nuclee de coeziune socială. Ganduri pentru trecut si prezent cu informatii de pe net. - A.M.C.  - FotoCatGPT -  CatGPT

2025.06.09
-  Fatade de case si alte cladiri - 1Google, 20Google -  I.L.T. - A.M.C.
-  "Ce reprezinta figura? Este un cap sculptat al unui tanar cu trasaturi idealizate ,incadrat de un decor vegetal .Acest tip de ornament se numeste in arhitectura: MASCARON Un element decorativ folosit pe fatade ,de obicei sub cornise,deasupra ferestrelor sau pe console Mascaroanele pot reprezenta : -figuri umane idealizate -zeitati -spirite protectoare -personaje alegorice -figuri de breasla Figura apartine categoriei mascaroanelor neoclasice,inspirate din Antichitate STILUL :NEOCLASIC TARZIU -SECOLUL XIX Caracteristicile stilului: -trasaturi simetrice ,idealizate -par ondulat,tratat sculptural -frunze stilizante (acant,laur) -expresie calma,echilibrata Aceste elemente sunt tipice pentru arhitectura urbana transilvaneana din perioada Imperiului Austro-Ungar. Ce simbolizeaza? Exista doua interpretari posibile 1)GENIUS LOCI -spiritul protector al casei In traditia romana si apoi in arhitectura neoclasica ,un genius loci era un spirit binevoitor care proteja locul .Trasaturile tineresti si exprexia calma sustin aceasta interpretare 2)CUPIDO/EROS-simbol al prosperitatii si al vietii Multe case din secolul XIX foloseau figuri de tineri cu par ondulat ca simbol al: -vitalitatii -frumusetii -norocului -continuitatii familiei Mascaroanele erau un mod accesibil de a infrumuseta casa si de a o integra in estetica imperiala Surse-poze-Ana Maria Catalina"  Info in copie de pe Facebook Istorie, legende urbane , 2026 

2024.01.05
-  Str. Dr. Ioan Ratiu 
- Nr.75, Casa stil secesion tarziu, din prima jumatate a sec XX - Nr.81, Casa, stil eclectic tarziu, prima jum. a sec XX 
- Nr.93, Casa in stil baroc rural, sec. XIX.-  A.M.C. -  lista monumente 2

 
2023.08.24
 Nr.106 - de pe - Str. Dr. Ioan Ratiu,


2025.06.09
2025.06.09
-   Case care vorbesc  - 77Google  -  A.M.C. - CatGPT - CatGPT
-  Nr.7 - Stil arhitectural: Eclectic cu influențe Secession (Art Nouveau vienez) și neoromânesc 
 - Nr.86 - Stil arhitectural: Eclectic cu influențe neoclasice barochizante
 - Nr.88 -  Stil predominant: Eclectic cu influențe locale austro-ungare (sfârșit de secol XIX – început de secol XX)

Motto-ul artiștilor secesioniști: „Fiecărei epoci arta sa, fiecărei arte libertatea sa”. 
🔹 Particularitatea casei de pe Str. George Coșbuc nr. 13 - cladire monument istoric - 
 Construită la începutul sec. XX, ea poartă amprenta Secessionului vienez, adaptat în Transilvania. Ornamentația (valurile de pe fațadă, chipul de pe fronton) se încadrează perfect în acest curent care îmbina modernitatea începutului de secol cu nostalgia pentru natură și mit. Elementul detaliu fotografiat reprezintă un ornament antropomorf, o figură umană modelată în relief, tipic arhitecturii de început de secol XX. În stilul Secession (varianta vieneză a Art Nouveau-ului), astfel de chipuri, măști sau busturi stilizate aveau rol decorativ și simbolic: evocau fie forța protectoare a casei, fie idealuri umane precum demnitatea, cunoașterea sau arta. Uneori erau doar un exercițiu estetic, menit să confere clădirii personalitate și rafinament. 
🔹 Ce este stilul Secession (Arta 1900) A apărut la Viena în 1897, ca o mișcare artistică ce rupea de academismul tradițional. Motto-ul artiștilor secesioniști: „Fiecărei epoci arta sa, fiecărei arte libertatea sa”. În arhitectură se recunoaște prin: – ornamente curbilinii, inspirate din natură (flori, frunze, valuri) – simetrie echilibrată și fațade decorate cu figuri umane sau mitologice – feronerie elegantă și vitralii colorate. 
🔹 De ce merită privit acest detaliu? Pentru că ne amintește că fiecare clădire are o poveste: nu doar pereți, ci și un chip. Privirea acestui personaj sculptat pare să vegheze discret asupra casei, peste timp, aducând o parte din atmosfera culturală a anilor 1900 în prezentul nostru. Am aflat si de unde, ce... 🙂 
🌟 Clădirea Secession din Viena (1897), proiectată de arhitectul Joseph Maria Olbrich, nu este doar o sală de expoziții, ci un manifest al unei epoci. Deasupra intrării strălucește motto-ul devenit simbol: „Fiecărei epoci arta sa, fiecărei arte libertatea sa.” (în germană Der Zeit ihre Kunst. Der Kunst ihre Freiheit). Această idee a deschis drumuri noi în artă și arhitectură, eliberându-le de academism și dând libertate creației. Ecoul mișcării vieneze a ajuns și în Transilvania, iar case precum cele din Turda păstrează și astăzi ornamente, figuri și detalii inspirate de spiritul Artei 1900. ✨ Privind aceste clădiri, descoperim că zidurile nu sunt doar ziduri. Ele păstrează povești și, uneori, ne privesc înapoi. Poate că nu noi privim pereții, ci ei ne privesc pe noi… 
Gânduri, de vorbă cu pereții…” informatii obtinute de pe net... - A.M.C. - Foto,ChatGPT - ChatGPT 

Clădirea Secesiunii (Viena, 1897) Motto-ul mișcării secesioniste este scris deasupra intrării în pavilion: "Fiecărei epoci arta ei, artei libertatea ei" (în germană Der Zeit ihre Kunst. Der Kunst ihre Freiheit). Mai jos este o sculptură a celor trei gorgone reprezentând pictura, sculptura și arhitectura - sursa info Wikipedia  - A.M.C. 
🌿 Iată câteva formulări alternative și adaptări libere ale motto-ului, pe care le puteți folosi în diferite contexte. Am păstrat esența, dar am îmbrăcat-o în nuanțe potrivite pentru cultură, natură, educație sau viață: 
🔹 Variante culturale / artistice 
„Fiecărui oraș frumusețea sa, fiecărei frumuseți libertatea ei.”
 „Fiecărui timp expresia sa, fiecărei expresii libertatea sa.”
 „Fiecărei clădiri povestea sa, fiecărei povești libertatea de a fi auzită.” 
«Fiecărei epoci orașul său, fiecărui oraș libertatea de a-și schimba fața.» - A.M.C. -  ChatGPT
🔹 Variante pentru natură
 „Fiecărui anotimp culoarea sa, fiecărei culori libertatea de a înflori.” - A.M.C. 
„Fiecărui copac rădăcina sa, fiecărei rădăcini libertatea de a prinde viață.” 
„Fiecărei flori mireasma sa, fiecărei mireasme libertatea de a rămâne în memorie.”
 🔹 Variante pentru educație / viață umană 
„Fiecărui om drumul său, fiecărui drum libertatea sa.” 
„Fiecărui copil zborul său, fiecărui zbor libertatea de a urca spre lumină.”
 „Fiecărei generații visul său, fiecărui vis libertatea de a deveni realitate.”
 🔹 Variante poetice / general-reflexive 
„Fiecărui timp sufletul său, fiecărui suflet libertatea de a se exprima.” 
„Fiecărui om clipa sa, fiecărei clipe libertatea de a străluci.” 
„Fiecărui gând aripa sa, fiecărei aripi libertatea de a zbura.” - ChatGPT

2022.08.14
- Str. Ion Sion, Nr.20
















2020.08.16
- Nr.1, 3, 5 - vedere panorama

2020.01.18
2016.02.21
   - Str. Mihai Eminescu  - Nr.32
- Porti si alte elemente decorative - 29Google - A.M.C.
1) CAPITEL CU CHIP DE COPIL (CHERUB) -Un capitel ornamentat ,probabil de tip corintic,cu frunze de acant si volute ,avand in centru un chip angelic de copil(cherub) -chipul de copil poate avea rol apotropaic ,menit sa protejeze cladirea de influente malefice -in traditia baroca si neoclasica ,astfel de figuri evoca puritatea,grija divina sau chiar memoria familiala. Stilul indica influenta central-europeana ,din perioada austro-ungara 2 CAPITEL CORINTIC CLASIC -un capitel corintic cu frunze de acant si volute bine definite ,fara figuri antropomorfe -reprezinta eleganta si rafinamentul arhitecturii clasice ,folosit adesea pentru cladiri publice sau resedinte burgheze -frunza de acant simbolizeaza regenerarea si continuitatea ,fiind un motiv preluat din Renastere si Baroc 3 FRONTON DECORATIV DEASUPRA UNEI FERESTRE -un fronton triunghiular cu ornamente florale ,volute si frunze de acant ,amplasat deasupra unei ferestre sau usi -frontonul marcheaza importanta intrarii ,fiind un semn de prestigiu si statut social -ornamentele pot reflecta identitatea mesterului sau gustul proprietarului fiind parte dintr-un limbaj vizual urban Aceste imagini nu sunt doar frumoase ,ci si incarcate de istorie ,simbolism si identitate locala.Ele pot fi interpretate ca martori tacuti ai unei Turzi care a fost candva un centru mestesugaresc si cultural vibrant ,iar acum cere sa fie redescoperita si onorata Surse-poze-Ana Maria Catalina
Info pe 6Google - Foto  - sursa  ibfo : Istorie, legende urbane... Facebook ,2026, 
 

2024.06.16
- Str. Nicolae Iorga - Nr.8
Arta - linkuri 
Fatade de case - ornamente - 1Google, 20Google -  I.L.T. - A.M.C.








2018.07.19
- Str. Pavel Dan








2018.07.19
- Str. Pavel Dan, casa








2024.10.21
- Str. Sterca Sulutiu   -  5SGoogle  -   I.L.T.  -  A.M.C 

Urbanism - linkuri
 -  
2025.06.09
Str. Traian  - Case ce inca viseaza  - FotoCatGPT

- Vila de la Nr. 1
-  Cuprinsa in zona extinsa  protejata - info. Primaria,  
– Un secesion cu suflet vechi 
Casa de la numărul 1 este poate cea mai spectaculoasă apariție de pe stradă. O vilă impozantă, cu accente ale stilului Secession istoricist, construită spre sfârșitul secolului al XIX-lea. 
Amplasarea ei pe colțul de deal, retragerea de la stradă, grădina în pantă și silueta neogotică sunt elemente care respectă un model urbanistic preluat din regulamentele de construcție de la începutul secolului XX. 
Informațiile disponibile prin Primăria Municipiului Turda confirmă că această clădire face parte din zona extinsă protejată și este inclusă pe lista clădirilor de patrimoniu.
 Recenta intervenție asupra acoperișului (2025) a readus în lumină o parte din splendoarea ei originală: țigla nouă, roșu-aprins, se așază cu eleganță peste ancadramentele de piatră și decorațiile de lemn, semn că vila încă trăiește și își cere dreptul la respect. 
Un element arhitectural aparte este rotunda de la etaj, cu acoperișul conic și cu o priveliște amplă, posibil legată de o mansardă sau spațiu de belvedere. O notă de noblețe discretă și un detaliu care o face inconfundabilă.  - A.M.C. - FotoCatGPT - CatGPT
-  "Ganduri transformate in cuvinte"  - 44Google  

2025.06.09
 -  Str. Traian 
.- O stradă care, poate fi considerată un mic muzeu în aer liber al arhitecturii urbane locale. 
– Un muzeu discret al orașului vechi 
- O  bijuterie urbană. 
Dacă ești iubitor de arhitectură, o plimbare pe această stradă e ca o vizită într-un muzeu tematic: fiecare casă e o piesă aleasă, păstrătoare de povești și stiluri. 
Pe o latură, în urcuș domol, vilele elegante — unele cu aer aristocrat — privesc spre soare; pe cealaltă, casele mai modeste ale Turzii Vechi, înșirate pe vale, în oglindă cu trecutul lor simplu.
 Ce face această stradă cu totul specială? Poate faptul că aici se păstrează tăcută o urmă adâncă a istoriei locale. În apropiere a existat Castrul Roman al Legiunii a V-a Macedonica, centrul militar al anticei Potaissa. Cu timpul, zidurile castrului s-au destrămat, dar pietrele lui nu s-au risipit: au fost refolosite cu iscusință în construcțiile de pe această stradă. Astfel, Strada Traian devine o punte între două lumi – antichitatea romană și modernitatea timpurie a Turzii.
 . Moștenirea tăcută a Castrului Roman – piatră peste timp Puțini trecători își dau seama că sub pașii lor, pe Strada Traian, pulsează încă ecoul vechii Potaissa. Castrul Roman al Legiunii a V-a Macedonica, aflat în imediata apropiere, a fost vreme de două secole o fortăreață militară de importanță strategică. Dar după retragerea romană, zidurile sale — impunătoare, trainice, ridicate din piatră fasonată — nu au fost abandonate, ci repuse în circuitul viu al orașului medieval și modern. De-a lungul secolelor, blocurile masive de piatră romană au fost folosite ca material de construcție pentru numeroase clădiri din Turda. Case, pivnițe, biserici, fundații — toate poartă, nevăzut, firimituri din Roma antică. Astfel, Turda de astăzi nu doar că stă pe ruinele unui castru, ci își clădește identitatea literalmente pe temelia istoriei. Strada Traian este una dintre aceste punți între lumi: loc în care, fără să știm, putem atinge cu mâna o piatră cioplită acum două milenii. -
-  Nr.1 si Nr.15 
Două vile, două rotonde, două fire de poveste. 
Cele două case sunt unite vizual prin prezența acestor terase rotunde la etaj – una deschisă, cealaltă închisă; una integrată într-un turn, cealaltă susținută de coloane. Ambele exprimă ideea de „privire de sus”, de contemplație. Ca niște puncte de observație peste oraș, dar și simboluri ale unui stil de viață care prețuia lumina, aerul și perspectiva. - A.M.C.  - FotoCatGPT  - CatGPT 
-

2020.07.05
2025.06.09
- Str. Traian, Nr 15 -   Fatade de case  
– echilibru și eleganță discretă Despre această casă nu există multe informații oficiale disponibile, însă arhitectura vorbește de la sine. 
O construcție solidă, probabil din primele decenii ale secolului XX, care păstrează sobrietatea unei locuințe de familie burgheză, dar are și un element surprinzător: Terasa rotundă de la etaj, cu stâlpi subțiri, capiteluri simple și acoperiș piramidal, oferă clădirii un aer de pavilion de vară, ușor romantic. Fațada principală este clar compartimentată: corpul central, cu ferestre mari și acoperiș înalt, este flancat de această rotondă elegantă. Elemente stilistice: Ancadramente discrete, acoperiș cu țiglă veche, simplitate proporțională. Chiar dacă pare mai modestă decât vila de la nr. 1, casa de la nr. 15 are un farmec calm, echilibrat, și păstrează proporții bine gândite. În imaginea din 2025, natura aproape o îmbrățișează: gardul viu, iarba înaltă și tufele înflorite amplifică senzația de tihnă, de retragere din tumult. - A.M.C. - FotoCatGPT - CatGPT

2025.06.09
 Str. Traian, Nr.17 - Fatade de case  - 
este un exemplu fermecător de arhitectură tradițională urbană românească din prima jumătate a secolului XX, cu influențe neo-brâncovenești simplificate. 🔸 Elemente arhitecturale deosebite: Logia centrală cu trei arce în plin cintru sprijinite pe coloane zvelte este piesa de rezistență a fațadei — o trimitere discretă la stilul brâncovenesc, adaptată la scara unei case de oraș. Stâlpii din lemn ai logiei și parapetul jos cu jardiniere indică preocuparea pentru estetică și vegetație încă de la construcție. Detaliile de stucatură în jurul ferestrelor laterale, chiar dacă modeste, oferă personalitate și textură fațadei. Acoperișul în patru ape, cu streașină generoasă, protejează bine zidăria — specific unei arhitecturi durabile, adaptate climatului. 
🔸 Valoare istorică și de suflet: Deși nu există informații documentate despre evenimente istorice marcante legate de această casă, ea pare să fi fost mereu o locuință de familie. Grădina plină de verdeață, trandafiri și viță-de-vie, leagănul suspendat, scările învăluite de flori — toate transmit o poveste tihnită de viață, de copilărie, de continuitate. 
🔸 Încadrare în contextul străzii: Casa se înscrie armonios în spiritul arhitectural al străzii Traian, care păstrează o varietate de stiluri – de la eclectism și neoromânesc la art deco sau influențe austro-ungare. Această casă modestă, dar cu detalii elegante, devine o verigă vie în lanțul acestei „străzi-muzeu”. FotoCatGPT - CatGPT


2025.06.09
- Str. Traian Nr.23 -  Fatade de case  
 – Vila Filip (Fost sanatoriu TBC / în prezent proprietate privată) Această vilă impunătoare, ridicată în perioada interbelică, poartă numele inginerului Filip, despre care se știe că a fost șeful serviciului tehnic al orașului în acea vreme. Arhitectura sa de inspirație neoromânească sau chiar eclectic-romantică, cu detalii bizantine și medievale reinterpretate, o transformă într-un veritabil monument al epocii. 
🔸 Arhitectura: – Fațada bogat ornamentată cu arcade trilobate, ferestre încadrate de decorațiuni geometrice și o intrare monumentală, marcată de o scară în formă de evantai. – Foișorul rotund, cu aspect de turnuleț, poate fi interpretat ca un donjon reinterpretat – element arhitectural cu valențe simbolice și defensive în construcțiile medievale, aici preluat decorativ. – Acoperișurile în pantă și turnulețele asimetrice amintesc de stilul neobrâncovenesc și de vilele cu influențe franțuzești de început de secol XX. 
📌 2020–2025 – Imaginile din colaj arată o schimbare discretă, dar esențială: refacerea împrejmuirii și începutul unei revalorizări vizuale. Potrivit unor surse locale, noul proprietar, Victor Morar, a inițiat aceste lucrări de restaurare parțială. 
🕰️ Povești încă nespuse Fost sanatoriu TBC într-o perioadă în care Turda avea un profil balnear și medical activ, vila ar putea avea legături cu istoria sănătății publice a orașului. E o clădire care „șoptește” despre trecut, dar așteaptă să fie ascultată pe deplin. 
📷 Albumul fotografic „Strada Traian – muzeu în aer liber” va include această bijuterie urbană alături de alte imobile reprezentative, pentru a reda spiritul unei epoci în care arhitectura era expresia unei aspirații civice și culturale. - A.M.C. - Foto, CatGPT  - CatGPT
Ganduri completate cu informatii de pe net.


2025.06.09
-  Str. Traian Nr.27-  Fatade de case  
Str. Traian , detaliu ornament de fatada, „traforaj decorativ” sau „săgeată de fronton " - șezată între construcții mai noi și poate mai impunătoare, pare timidă, dar totuși mândră de detaliul ei aparte — acel fronton cu decupaj delicat, sculptat în lemn, ce îmbracă fereastra de la pod ca o broderie din altă epocă. Acest tip de decor se încadrează în ceea ce se numește „traforaj decorativ” sau „săgeată de fronton”, caracteristic arhitecturii vernaculare transilvănene de la final de secol XIX – început de secol XX. Lemnul era, la acea vreme, un material accesibil și versatil, iar meșterii locali își lăsau adesea amprenta prin ornamente traforate, influențate de stiluri populare, dar și de ecouri secession ori neoromânești. Înconjurată de construcții moderne, această casă pare că se retrage ușor din lumina scenei. Și totuși, nu renunță. Un detaliu de lemn, migălos traforat, apără o mică fereastră de pod ca o dantelă veche de familie. E gestul prin care casa își cere locul între suratele ei mai mari. Poate n-a avut parte de renovări, dar are parte de memorie și privire atentă. Iar uneori, e de-ajuns.” Acest detaliu e ca o semnătură discretă, o declarație de gust și demnitate. Ganduri. atenta la detalii. - A.M.C - FotoCatGPT - CatGPT 


-   Str. Traian Nr.29  -   Fatade de case  
O vilă care m-a atras prin echilibrul dintre simplitate și detaliu.
 Panta abruptă a acoperișului duce gândul la casele tradiționale moțești de pe Valea Arieșului ori la cele maramureșene — locuri unde iarna grea a inspirat forme înalte și acoperișuri repezi, menite să reziste. 
Fațada păstrează un decor discret, dar elegant, cu motive vegetale stilizate și linii curbe ce amintesc de stilul secession, într-o interpretare locală romantică. Aceste ornamente par a fi o semnătură de meșter, acel gest final care transformă o simplă construcție într-o creație. Judecând după detalii arhitecturale și finisaje, vila pare să dateze din primele decenii ale secolului XX, o perioadă în care Turda își contura identitatea urbană prin astfel de construcții armonioase și expresive. Nu e o casă somptuoasă, dar are demnitate și o anumită noblețe tăcută, cum au casele ridicate cu suflet și pricepere. - A.M.C. - FotoCatGPT - CatGPT


2025.06.09
-   Nr.37 - 
-  Ioan Gheorghe Ratiu - Cartea de aur a fam Ratiu - vol 2 - 30Google
Facebook, 2023 - Facebook - PDF
Pag.101 - Str. Traian Nr.37 - orfelinat si capela 


-  Str. Traian Nr.37-  Fatade de case  - 2025.06.09
Cu mult înainte ca străzile să fie umbrite de clădiri moderne, această casă vorbea în tăcere despre grija față de cei mici. Între 1945 și 1948, aici funcționa Orfelinatul „Providența”, sub oblăduirea Bisericii Greco-Catolice, administrat de călugării Ordinului Sfântului Vasile cel Mare. 
În interior se afla și o capelă publică, deschisă și credincioșilor din oraș. 
Dar ce mi-a atras ochii – dincolo de poveste – este înălțimea clădirii, care pare să își caute echilibrul între solemnitate și poezie. 
Fațada este articulată cu piloane verticali proeminenți, în relief, care urcă ritmat de-a lungul colțurilor – aducând aminte, subtil, de „Coloana fără sfârșit” a lui Brâncuși. O metaforă vizuală a continuității, a rugăciunii și a dăruirii neîntrerupte. 
n centrul compoziției arhitecturale, se înalță rotonda octogonală, cu un acoperiș metalic tuguiat, care se deschide într-un turn-pavilion elegant. Ferestrele ovale de sub cornișă, atent decupate, sugerează un stil eclectic cu influențe Art Nouveau, dar și accente de arhitectură mitteleuropeană (specifică Ardealului de început de secol XX). 
 Îmi place să cred că astfel de case nu doar adăpostesc amintiri, ci le păstrează în ziduri, în forme, în umbrele care cad pe fațadă
 la ceas de amiază. Ganduri in trecere..Info din -  PDF -  A.M.C. - Foto,CatGPT - Cat GPT -



- Str. Traian, Nr.65








2025.06.09
- Nr.12 - FotoCatGPT - CatGPT, CatGPT
Casă cu valoare arhitecturală pe Str. Vasile Alecsandri nr. 12 – Turda (Biserica Evanghelică C.A.) 
Această clădire bine proporționată,  reflectă sobrietatea și eleganța specifică arhitecturii urbane de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX. Prin simetria fațadei și accentele decorative în stil eclectic cu influențe austro-ungare,  - A.M.C. 
casa atrage privirea printr-o armonie calmă și solidă. Elemente distinctive ale arhitecturii: Fațada este împărțită ritmic de patru ferestre înalte, dispuse simetric, încadrate cu ancadramente proeminente și ornamentate discret cu pilaștri și frontoane geometrice. Aceste detalii dau impresia de ordine și rafinament discret. Culoarea caldă a fațadei (galben ocru cu accente teracotă) oferă o notă primitoare, contrastând cu soclul brun-roșiatic și acoperișul de țiglă roșie, tipic zonei. Ferestrele înalte cu tâmplărie albă păstrează proporțiile verticale elegante, specifice stilului istoricist urban. 
Acoperișul în două ape cu coamă joasă este tipic caselor parohiale sau administrative de la începutul secolului XX, punând accent pe funcționalitate și rezistență în timp.
 Plăcuțele informative de pe clădire atestă funcția actuală – este sediul parohiei Bisericii Evanghelice C.A. din Turda – ceea ce adaugă valoare comunitară și istorică locului. Această casă este un exemplu de patrimoniu construit care, deși aparent modest, vorbește despre o epocă în care detaliile, proporțiile și durabilitatea erau parte integrantă a vieții urbane. Ar putea fi ușor trecută cu vederea, dar merită să fie privită ca un simbol al continuității culturale într-un oraș cu o istorie diversă și bogată, precum Turda.
FotoCatG{T - CatGPT




 Această clădire bine proporționată, reflectă sobrietatea și eleganța specifică arhitecturii urbane de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX. Prin simetria fațadei și accentele decorative în stil eclectic cu influențe austro-ungare, casa atrage privirea printr-o armonie calmă și solidă. 
🕊️ Ioan Botezătorul – în Ortodoxie și la Evanghelici (Luterani) 🔶 În Ortodoxie: Este cel mai mare dintre profeți, „Înaintemergătorul Domnului”. I se acordă șase sărbători anuale, semn al cinstirii deosebite. Este văzut nu doar ca proroc, ci și ca sfânt ascet, model de viață duhovnicească. Are un rol liturgic aparte: în multe icoane, apare în Deisis (alături de Maica Domnului), mijlocind pentru oameni. Ortodocșii cred în puterea moaștelor sale și îl invocă în rugăciuni pentru pocăință și întoarcerea inimii la Dumnezeu.
 🔷 La Evanghelici (Luterani): Ioan este considerat ultimul profet al Vechiului Testament și vestitor direct al lui Hristos. Accentul cade pe misiunea sa de a predica pocăința și de a-L arăta pe Isus ca „Mielul lui Dumnezeu” (Ioan 1:29). Nu este venerat în sensul ortodox (nu există cultul sfinților în luteranism), ci este respectat ca figură biblică centrală. Rolul său este didactic, nu mijlocitor – este cel care indică drumul către Hristos, dar nu are funcție de intercesiune. 🔗 Puncte comune: Este văzut ca mesager al pocăinței. Ambii îl consideră profeție împlinită din Isaia: „Glasul celui ce strigă în pustie…” Este pomenit în ambele tradiții în perioada Adventului (la luterani) și în iunie-ianuarie (la ortodocși). Ganduri in si de sarbatoare crestina..- A.M.C. - Foto, CatGPt - CatrGPT


2025.06.09 
 
2025.06.09








-    Panorame - 
Notă! ..... fotografia în modul panoramă creează o iluzie optică de curbură, în special la clădirile lungi și drepte, care în realitate urmează un aliniament rectiliniu (sau, în unele cazuri, doar ușor adaptat traseului străzii).
 Această deformare e frecventă: la fațade lungi și joase (cum e cazul acestei case de pe Vasile Alecsandri nr. 14), când se face o panoramă de aproape, fără destul recul, iar uneori se produce o ușoară „încovoiere” a liniilor orizontale și verticale (efect cunoscut sub numele de barrel distortion sau efect de butoi). Ganduri de tinut minte... - A.M.C.  - Foto,CatGPT - CatGPT

Despre strada... - O fereastră deschisă spre o epocă trecută, păstrând — încă — multe elemente ce merită privite nu doar cu ochii trecătorului, ci și cu înțelegerea celui care caută sensuri mai profunde în felul în care oamenii au construit, au locuit și s-au raportat la comunitate. 
🏘️ 1. Străzile laterale ale orașelor vechi păstrează adesea "țesutul urban" autentic Strada Vasile Alecsandri e o astfel de arteră secundară, dar importantă prin construcțiile sale aliniate, case de tip „mahalale urbane” cu fațade decorate, ferestre înalte, ancadramente stucco. Sunt de obicei case de clasă mijlocie de la sfârșitul secolului XIX – început de XX, în stil eclectic cu influențe vieneze și locale. 
🪟 2. Ferestrele și decorațiunile spun o poveste despre gustul estetic și statutul proprietarului Detaliile din jurul ferestrelor (brâuri, cornișe, frontoane) erau adesea alese de arhitecți locali sau meșteri pricepuți, semn al unei epoci în care casele se construiau personalizat, nu în serie. Prezența elementelor albe pe fond ocru sau galben e tipică Transilvaniei urbane interbelice. Ganduri de tinut minte...
Ganduri de tinut minte... - A.M.C.  - Foto,CatGPT - CatGPT


2025.06.09
-   Fatade de case  -  pe:  Str. Vasile Alecsandri -
- Detaliu de fațadă cu ancadramente „stucco” (tencuială decorativă) 
🔸 1. Ancadramente stucco – Sunt vizibile în jurul celor două ferestre, atât în partea superioară, cât și lateral. Tencuiala decorativă este modelată să creeze impresia unor rame de piatră, cu accente geometrice și un mic motiv vegetal discret (vezi decorația dintre ferestre, sub cornișă). 
🔸 2. Cornișa curbată decorativă – Deasupra celor două ferestre apare un element foarte expresiv: o cornișă dublă, ușor curbată și profilată. Aceasta e un semn distinctiv al influenței arhitecturii eclectice sau poate chiar început de secession (stil inspirat de Art Nouveau). Îi oferă întregului ansamblu o personalitate aparte. 
🔸 3. Motive geometrice și simbolice – Observăm deasupra ferestrelor două elemente în formă de „pastilă” sau semicerc (poate stilizări de frunză, boboc, sau pur decor geometric), precum și un cerc între ferestre – posibil un spațiu destinat unui medalion pictat sau inscripționat care s-a pierdut în timp. 
🔸 4. Decor „cu dinți” sub ancadrament – În partea inferioară a ancadramentului superior sunt niște mici reliefuri în linie, numite adesea denticuli (sau zimți), o trimitere simbolică spre ordinea clasică a arhitecturii greco-romane. 
🔸 5. Ornamentația de sub pervaz – Sub ferestre și sub întreaga porțiune mediană apare o bandă orizontală cu decupaje și mici console. Acestea contribuie la coerența decorativă a fațadei. Pe scurt, ceea ce ai surprins este un exemplu de arhitectură urbană de sfârșit de secol XIX – început de secol XX, cu influențe eclectice și o prelucrare decorativă de foarte bun gust. Ancadramentele stucco sunt, aici, nu doar funcționale, ci parte esențială dintr-o fațadă cu intenție estetică. „ancadramente stucco” — o expresie întâlnită adesea în descrieri de arhitectură istorică, mai ales în legătură cu fațadele clădirilor vechi. Pt. cultura generala: 🔹 „Ancadramente” sunt elementele care încadrează ferestrele, ușile sau alte deschideri într-un zid. Ele pot avea și rol decorativ, nu doar funcțional. Pot fi făcute din piatră, cărămidă aparentă, lemn sau tencuială decorativă. 
🔹 „Stucco” este un termen italian (preluat și în franceză), care desemnează un tip de tencuială ornamentală (uneori și modelată artistic), aplicată pe fațade sau în interior. Este adesea compusă dintr-un amestec de var, nisip fin, ghips sau ciment, și se modelează manual sau cu șabloane. 🔸 Prin urmare, „ancadramente stucco” înseamnă: rame decorative ale ferestrelor sau ușilor, realizate din tencuială modelată (stucco). Ele pot imita piatra cioplită, pot avea volute, frunze, rozete sau alte detalii ornamentale. Acestea erau foarte populare în arhitectura secolelor XIX–început de XX, mai ales la casele urbane cu influențe neoclasice, eclectice sau secession. 
Informatii de pe ne - A.M.C. - Foto,CatGPT -  CatGPT


Biserici si cimitire - linkuri
Bile de metal (numite Zeitkapsel sau „capsule ale timpului”
🔘 Vârful turnulețului – încoronat cu o „bilă” sferică și un element vertical Asemănările pe care le-ai intuit cu sferele de pe turnurile bisericilor reformate sunt remarcabil de potrivite. În tradiția central-europeană, astfel de bile de metal (numite Zeitkapsel sau „capsule ale timpului”) se foloseau în special pe: turle de biserici (bile din cupru, în care se introduceau documente – acte, monede, ziare); sau pe clădiri oficiale și uneori pe case de colț cu funcție publică (poștă, prăvălie, han). În cazul casei din imagine: Bila este posibil să fie doar un element decorativ, dar e posibil să fi fost inspirat din simbolismul acelei tradiții. Se făceau uneori asemenea imitații și la case mai modeste, ca semn de modernitate și aspirație către modelele nobiliare.  - CatGPT

🐓 Despre „cocoșul purtător de noroc” Cocoșul de pe acoperiș este un simbol prezent în arhitectura populară și religioasă, în special în: Transilvania (unde luteranii și reformații îl puneau pe turla bisericii, ca simbol al vegherii, după Evanghelia lui Petru); arhitectura vernaculară românească și maghiară – unde simboliza protecție, veghere și legătura cu sacralitatea răsăritului. - CatGPT


detaliu fatada 
-  Deasupra intrării în bisericile ortodoxe întâlnim adesea o frescă, un detaliu de o profunzime aparte, care nu este doar decor, ci poartă un mesaj teologic și simbolic. De regulă, scena Învierii, a Deisis-ului (Hristos înconjurat de Maica Domnului și Sf. Ioan Botezătorul) sau icoana hramului bisericii veghează asupra credincioșilor. Această imagine binecuvântătoare este prima întâlnire vizuală cu lăcașul și are rolul de a pregăti sufletul pentru trecerea din spațiul cotidian în cel sacru. Valoarea frescei stă atât în forța ei spirituală, cât și în frumusețea artistică: cromatica luminoasă, expresivitatea chipurilor, armonia compoziției. Ea adaugă un strat de identitate arhitecturii bisericești, punând în legătură zidul de piatră cu icoana pictată, materia cu spiritul. În același timp, fresca este semn de continuitate – mărturisește tradiția iconografică ortodoxă și păstrează vie legătura dintre comunitate și credința strămoșească. Astfel, fresca de deasupra intrării nu este un simplu ornament, ci o „ușă pictată” care introduce tăcut, prin imagine, în atmosfera liturgică a bisericii.
 🌿. Câteva exemple concrete de fresce întâlnite deasupra intrării în bisericile ortodoxe și semnificația lor: Hristos Pantocrator sau Deisis 
– Hristos apare binecuvântând, iar de o parte și de alta sunt Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul. 
– Mesajul: biserica este locul unde credinciosul intră sub ocrotirea și mijlocirea directă către Dumnezeu. Adormirea Maicii Domnului (la bisericile cu acest hram) – Fresca reia icoana hramului, pentru ca fiecare credincios să știe sub ce ocrotire pășește. 
– Mesajul: legătura dintre comunitate și sfântul ocrotitor. Învierea Domnului (Pogorârea la iad) – Hristos ridică pe Adam și Eva din legăturile morții. 
– Mesajul: intrarea în biserică înseamnă intrarea într-un spațiu al vieții noi, al biruinței asupra morții. Judecata de Apoi 
– Mai rară, dar prezentă la unele biserici, pentru a aminti credincioșilor de responsabilitatea vieții trăite. 
– Mesajul: pragul bisericii este și prag al conștiinței. Icoana hramului – Fiecare biserică poate avea pictată scena sărbătorii după care a fost numită (Sf. Nicolae, Sf. Arhangheli, Schimbarea la Față etc.). – Mesajul: comunitatea se adună sub un protector ceresc concret. 
🔹 Valoare în arhitectura bisericească: – marchează vizual și simbolic intrarea, transformând ușa într-un spațiu sacru; – funcționează ca o „icoană de întâmpinare”, ușor de observat chiar și de către cei care nu intră în biserică; – completează arhitectura prin culoare și expresivitate, adăugând un strat spiritual zidurilor de piatră sau cărămidă. 
Ganduri... „Fresca de deasupra intrării nu este doar ornament, ci icoana care veghează și întâmpină fiecare suflet.” si informatii de pe net. 
- A.M.C. - FotoChatGPT -  ChatGPT -  #LacasurideCultTurda  #BisericaAdormireaMaiciiDomnului  - #FatadeTurda











  - Insemne bisericesti - Intrare - Biserica Ortodoxa"Adormirea Maicii Domnului Turda-Veche"-                                                                                        55Google- A.M.C.-VideoF - CatGPT - CatGPT
- Turnurile bisericilor au semnificație simbolică, iar forma, prezența sau absența lor poate oferi indicii generale despre confesiune.
 Nu sunt reguli absolute, dar ca element de cultură generală pot fi înțelese prin câteva idei-cheie. 
1. Sens general al turnului în spațiul sacru 
 În aproape toate religiile: turnul exprimă legătura dintre pământ și cer; este un semn de orientare – spirituală și fizică; marchează prezența sacrului în comunitate. Verticalitatea este esențială: omul privește în sus, către transcendent. 
2. Creștinismul – diferențe esențiale 
🔔 Biserica Ortodoxă Turnurile sunt adesea: mai scunde, armonizate cu volumul bisericii; unul sau mai multe, în funcție de plan; terminate cu cruce, uneori cu bulb (ceapă) în influența bizantină sau slavă. Accentul nu cade pe turn, ci pe: altar, cupolă (cerul simbolic), interiorul liturgic. 
 👉 Turnul cheamă, dar nu domină. Este o prezență smerită.
 ⛪ Biserica Romano-Catolică Turnul (clopotnița) este adesea: înalt, zvelt, foarte vizibil; uneori separat de corpul bisericii; verticalitatea este accentuată (mai ales în gotic). Semnifică: aspirația spre cer, puterea instituției, prezența Bisericii în oraș. 
 👉 Turnul se impune vizual. 
 ⛪ Biserica Protestantă (luterană, reformată) Turnurile sunt: simple, sobre; uneori singurul element vertical. Decorul este redus. Accent pe: Cuvânt, nu pe imagine. 
 👉 Turnul este funcțional și simbolic, fără ornament. 
 3. Absența turnului –
Lipsa turnului nu neagă caracterul sacru: bisericile foarte vechi; bisericile de sat; perioade de restricții istorice; comunități mici.
 În Ortodoxie, o biserică fără turn rămâne deplin validă liturgic.
 4. Alte religii – repere rapide 
🕌 Islam Minaretul: nu este templul însuși; este locul chemării la rugăciune. Clar distinct de biserici prin formă și funcție. 
 🛕 Alte credințe Turnuri-templu (pagode, ziggurate): axa cosmică, muntele sacru.
 5. Poate fi recunoscută credința după turn? ✔ Uneori, da, orientativ: formă, proporție, relația cu restul clădirii. 
 ❌ Niciodată sigur, fără context: istoric, geografic, cultural. 6. Idee-cheie de reținut Turnul nu definește credința, ci felul în care comunitatea se raportează la cer. 
 În Ortodoxie, mai ales, spațiul sacru nu „strigă” prin înălțime, ci respiră prin echilibru. - 

Precizare: „Turnul bisericii este alcătuit din corpul turnului (tambur) și turla care îl încoronează.” 
👉 Corpul turnului - partea inferioară, verticală, adăpostește adesea clopotele. Poate fi masiv, sobru, rectangular sau cilindric. 
👉 Turla - partea superioară, vizibilă de la distanță; poate fi: conică, piramidală, în formă de bulb; este încoronată de regulă cu cruce (în creștinism).
Ganduri, cultura generala, informatii de pe internet -  A.M.C. -  ChatGPT 

2026.01.10
-    Porti si alte elemente de acces - 29Google - A.M.C. 








Urbanism - linkuri 
- Cladiri vechi cu pietre la intrarea pe poarta -  14Google - I.L.T. 

2024.07.03
- alte intrari pe 14Google
"Pentru a proteja coltul cladirii din vremea carutelor si trasurilor,si la poarta mare la stalpi se gaseau doua astfel de pietre pentru a proteja stalpii portii pe de o parte si rafurile carutelor sau trasurilor pe de alta parte (trasurile si carutele erau ca de altfel si carele cu roti de lemn)." - sursa info Posogan Mihai Facebook, I.L.T., 2017





Termeni din arhitectura:
-  Str. Traian Nr.27-   „traforaj decorativ” sau „săgeată de fronton " - 
- Biserici si cimitire - linkuri -  Bile de metal (numite Zeitkapsel sau „capsule ale timpului”

Ganduri - linkuri
Charles Dickens (1868-1870) a fost un scriitor.... englez.
- Cel care îndrăznește să piardă o oră din timpul lui înseamnă că nu a descoperit valoarea vieții. – A.M.C - sursa citat postmodern,23


Publicat pe 1Google, 20Google, Facebook. I.L.T. - A.M.C.
Turda - Imagini





Labels:
Location: Turda, Romania