- Elemente decorative diverse - linkuri
- Urbanism
 |
| 2025.03.19 |
Nr.5 - Fosta Judecatorie - 5Google, 16Google, 18Google, 21Google , 40Google -Youtube - I.L.T. - A.M.C.
- Cladiri vechi cu pietre la intrarea pe poarta - 14Google
- Porti si alte elemente decorative
- Copertine si marchize - 55Google - A.M.C.
- Fatade de case - 1Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.
- Copertine si marchize - 55Google - A.M.C.
- Fatade de case - 1Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.
Nr.15 - Fosta Casa Postei si Finantelor - 5Google,16Google, 21Google, 40Google - I.L.T , A.M.C.- monument istoric
Placa comemorativa Dr. Ioan Ratiu
- Placă comemorativă Ion Rațiu la PNȚCD Turda
dezvelita duminica 4, iunie,2017
Eveniment din programul manifestărilor prilejuite cu ocazia Centenarului Rațiu, organizat de The Rațiu Family Foundation.
info turdainfo.ro
dezvelita duminica 4, iunie,2017
Eveniment din programul manifestărilor prilejuite cu ocazia Centenarului Rațiu, organizat de The Rațiu Family Foundation.
info turdainfo.ro
Blazon si placa comemorativa
Placa comemorativa
 |
| 2025.01.13 |
- Arta
 |
| 2024.02.01 |
Casa Szenkovitz a fost construită prin 1917 pe temelia unei case anterioare în formă de U. Parterul are un gang carosabil accentuat de un rezalit. Faţada etajului este din cărămidă clincherizată şi este străbătută de un profil sub cota cornişei".- A.M.C.
Piata Republicii - Nr.45 - Casa in stil eclectic - 5Google, 14Google, 18Google, 21Google, - I.L.T. - A.M.C, A.M.C. Cladiri vechi cu pietre la intrarea pe poarta - 14Google
- Str. Avram Iancu, Nr.63
- Porti si alte elemente decorative - 29Google - A.M.C.
sursa info Posogan Mihai si Facebook, I.L.T. comentarii iun.2017
sursa info Posogan Mihai si Facebook, I.L.T. comentarii iun.2017
 |
| 2017.06.28 |
- Cladiri vechi cu pietre la intrarea pe poarta - 14Google
- Porti si alte elemente decorative - 29Google - A.M.C.
sursa info Posogan Mihai si Facebook, I.L.T. comentarii iun.2017
- Str. Basarabiei, Nr.8
- Str. Bicazului
sursa info Posogan Mihai si Facebook, I.L.T. comentarii iun.2017
 |
| 2020.07.26 |
 |
| 2023.10.10 |
 |
| 2024.01.05 |
- Nr.69, Casa stil neoclasic din sec XIX
- Nr.75, Casa stil secesion tarziu, din prima jumatate a sec XX - Nr.81, Casa, stil eclectic tarziu, prima jum. a sec XX
- Nr.93, Casa in stil baroc rural, sec. XIX.- A.M.C. - lista monumente 2
- "Inspiratie" Cornel Vana, inspiratie dupa decor fatada
Colaj foto
 |
| 2025.06.09 |
 |
| 2025.06.09 |
- Nr.7 - Stil arhitectural: Eclectic cu influențe Secession (Art Nouveau vienez) și neoromânesc
- Nr.86 - Stil arhitectural: Eclectic cu influențe neoclasice barochizante
- Nr.88 - Stil predominant: Eclectic cu influențe locale austro-ungare (sfârșit de secol XIX – început de secol XX)
-
 |
| 2020.08.16 |
 |
| 2024.06.16 |
Arta - linkuri
Fatade de case - ornamente - 1Google, 20Google - I.L.T. - A.M.C.
 |
| 2018.07.19 |
 |
| 2018.07.19 |
 |
| 2025.06.09 |
- Cuprinsa in zona extinsa protejata - info. Primaria, 
– Un secesion cu suflet vechi
Casa de la numărul 1 este poate cea mai spectaculoasă apariție de pe stradă. O vilă impozantă, cu accente ale stilului Secession istoricist, construită spre sfârșitul secolului al XIX-lea.
Amplasarea ei pe colțul de deal, retragerea de la stradă, grădina în pantă și silueta neogotică sunt elemente care respectă un model urbanistic preluat din regulamentele de construcție de la începutul secolului XX.
Informațiile disponibile prin Primăria Municipiului Turda confirmă că această clădire face parte din zona extinsă protejată și este inclusă pe lista clădirilor de patrimoniu.
Recenta intervenție asupra acoperișului (2025) a readus în lumină o parte din splendoarea ei originală: țigla nouă, roșu-aprins, se așază cu eleganță peste ancadramentele de piatră și decorațiile de lemn, semn că vila încă trăiește și își cere dreptul la respect.
Un element arhitectural aparte este rotunda de la etaj, cu acoperișul conic și cu o priveliște amplă, posibil legată de o mansardă sau spațiu de belvedere. O notă de noblețe discretă și un detaliu care o face inconfundabilă. - A.M.C. - FotoCatGPT - CatGPT
- "Ganduri transformate in cuvinte" - 44Google
- Str. Traian
 |
| 2025.06.09 |
.- O stradă care, poate fi considerată un mic muzeu în aer liber al arhitecturii urbane locale.
– Un muzeu discret al orașului vechi
- O bijuterie urbană.
Dacă ești iubitor de arhitectură, o plimbare pe această stradă e ca o vizită într-un muzeu tematic: fiecare casă e o piesă aleasă, păstrătoare de povești și stiluri.
Pe o latură, în urcuș domol, vilele elegante — unele cu aer aristocrat — privesc spre soare; pe cealaltă, casele mai modeste ale Turzii Vechi, înșirate pe vale, în oglindă cu trecutul lor simplu.
Ce face această stradă cu totul specială? Poate faptul că aici se păstrează tăcută o urmă adâncă a istoriei locale. În apropiere a existat Castrul Roman al Legiunii a V-a Macedonica, centrul militar al anticei Potaissa. Cu timpul, zidurile castrului s-au destrămat, dar pietrele lui nu s-au risipit: au fost refolosite cu iscusință în construcțiile de pe această stradă. Astfel, Strada Traian devine o punte între două lumi – antichitatea romană și modernitatea timpurie a Turzii.
. Moștenirea tăcută a Castrului Roman – piatră peste timp Puțini trecători își dau seama că sub pașii lor, pe Strada Traian, pulsează încă ecoul vechii Potaissa. Castrul Roman al Legiunii a V-a Macedonica, aflat în imediata apropiere, a fost vreme de două secole o fortăreață militară de importanță strategică. Dar după retragerea romană, zidurile sale — impunătoare, trainice, ridicate din piatră fasonată — nu au fost abandonate, ci repuse în circuitul viu al orașului medieval și modern. De-a lungul secolelor, blocurile masive de piatră romană au fost folosite ca material de construcție pentru numeroase clădiri din Turda. Case, pivnițe, biserici, fundații — toate poartă, nevăzut, firimituri din Roma antică. Astfel, Turda de astăzi nu doar că stă pe ruinele unui castru, ci își clădește identitatea literalmente pe temelia istoriei. Strada Traian este una dintre aceste punți între lumi: loc în care, fără să știm, putem atinge cu mâna o piatră cioplită acum două milenii. -
- Nr.1 si Nr.15
Două vile, două rotonde, două fire de poveste.
Cele două case sunt unite vizual prin prezența acestor terase rotunde la etaj – una deschisă, cealaltă închisă; una integrată într-un turn, cealaltă susținută de coloane. Ambele exprimă ideea de „privire de sus”, de contemplație. Ca niște puncte de observație peste oraș, dar și simboluri ale unui stil de viață care prețuia lumina, aerul și perspectiva. - A.M.C. - FotoCatGPT - CatGPT
-
- Str. Traian, Nr 15 - Fatade de case
– echilibru și eleganță discretă Despre această casă nu există multe informații oficiale disponibile, însă arhitectura vorbește de la sine.
 |
| 2020.07.05 |
 |
| 2025.06.09 |
– echilibru și eleganță discretă Despre această casă nu există multe informații oficiale disponibile, însă arhitectura vorbește de la sine.
O construcție solidă, probabil din primele decenii ale secolului XX, care păstrează sobrietatea unei locuințe de familie burgheză, dar are și un element surprinzător: Terasa rotundă de la etaj, cu stâlpi subțiri, capiteluri simple și acoperiș piramidal, oferă clădirii un aer de pavilion de vară, ușor romantic. Fațada principală este clar compartimentată: corpul central, cu ferestre mari și acoperiș înalt, este flancat de această rotondă elegantă. Elemente stilistice: Ancadramente discrete, acoperiș cu țiglă veche, simplitate proporțională. Chiar dacă pare mai modestă decât vila de la nr. 1, casa de la nr. 15 are un farmec calm, echilibrat, și păstrează proporții bine gândite. În imaginea din 2025, natura aproape o îmbrățișează: gardul viu, iarba înaltă și tufele înflorite amplifică senzația de tihnă, de retragere din tumult. - A.M.C. - FotoCatGPT - CatGPT
 |
| 2025.06.09 |
este un exemplu fermecător de arhitectură tradițională urbană românească din prima jumătate a secolului XX, cu influențe neo-brâncovenești simplificate. 🔸 Elemente arhitecturale deosebite: Logia centrală cu trei arce în plin cintru sprijinite pe coloane zvelte este piesa de rezistență a fațadei — o trimitere discretă la stilul brâncovenesc, adaptată la scara unei case de oraș. Stâlpii din lemn ai logiei și parapetul jos cu jardiniere indică preocuparea pentru estetică și vegetație încă de la construcție. Detaliile de stucatură în jurul ferestrelor laterale, chiar dacă modeste, oferă personalitate și textură fațadei. Acoperișul în patru ape, cu streașină generoasă, protejează bine zidăria — specific unei arhitecturi durabile, adaptate climatului.
🔸 Valoare istorică și de suflet: Deși nu există informații documentate despre evenimente istorice marcante legate de această casă, ea pare să fi fost mereu o locuință de familie. Grădina plină de verdeață, trandafiri și viță-de-vie, leagănul suspendat, scările învăluite de flori — toate transmit o poveste tihnită de viață, de copilărie, de continuitate.
🔸 Încadrare în contextul străzii: Casa se înscrie armonios în spiritul arhitectural al străzii Traian, care păstrează o varietate de stiluri – de la eclectism și neoromânesc la art deco sau influențe austro-ungare. Această casă modestă, dar cu detalii elegante, devine o verigă vie în lanțul acestei „străzi-muzeu”. FotoCatGPT - CatGPT
– Vila Filip (Fost sanatoriu TBC / în prezent proprietate privată) Această vilă impunătoare, ridicată în perioada interbelică, poartă numele inginerului Filip, despre care se știe că a fost șeful serviciului tehnic al orașului în acea vreme. Arhitectura sa de inspirație neoromânească sau chiar eclectic-romantică, cu detalii bizantine și medievale reinterpretate, o transformă într-un veritabil monument al epocii.
🔸 Arhitectura: – Fațada bogat ornamentată cu arcade trilobate, ferestre încadrate de decorațiuni geometrice și o intrare monumentală, marcată de o scară în formă de evantai. – Foișorul rotund, cu aspect de turnuleț, poate fi interpretat ca un donjon reinterpretat – element arhitectural cu valențe simbolice și defensive în construcțiile medievale, aici preluat decorativ. – Acoperișurile în pantă și turnulețele asimetrice amintesc de stilul neobrâncovenesc și de vilele cu influențe franțuzești de început de secol XX.
📌 2020–2025 – Imaginile din colaj arată o schimbare discretă, dar esențială: refacerea împrejmuirii și începutul unei revalorizări vizuale. Potrivit unor surse locale, noul proprietar, Victor Morar, a inițiat aceste lucrări de restaurare parțială.
🕰️ Povești încă nespuse Fost sanatoriu TBC într-o perioadă în care Turda avea un profil balnear și medical activ, vila ar putea avea legături cu istoria sănătății publice a orașului. E o clădire care „șoptește” despre trecut, dar așteaptă să fie ascultată pe deplin.
📷 Albumul fotografic „Strada Traian – muzeu în aer liber” va include această bijuterie urbană alături de alte imobile reprezentative, pentru a reda spiritul unei epoci în care arhitectura era expresia unei aspirații civice și culturale. - A.M.C. - Foto, CatGPT - CatGPT
Ganduri completate cu informatii de pe net.
Str. Traian , detaliu ornament de fatada, „traforaj decorativ” sau „săgeată de fronton " - șezată între construcții mai noi și poate mai impunătoare, pare timidă, dar totuși mândră de detaliul ei aparte — acel fronton cu decupaj delicat, sculptat în lemn, ce îmbracă fereastra de la pod ca o broderie din altă epocă. Acest tip de decor se încadrează în ceea ce se numește „traforaj decorativ” sau „săgeată de fronton”, caracteristic arhitecturii vernaculare transilvănene de la final de secol XIX – început de secol XX. Lemnul era, la acea vreme, un material accesibil și versatil, iar meșterii locali își lăsau adesea amprenta prin ornamente traforate, influențate de stiluri populare, dar și de ecouri secession ori neoromânești. Înconjurată de construcții moderne, această casă pare că se retrage ușor din lumina scenei. Și totuși, nu renunță. Un detaliu de lemn, migălos traforat, apără o mică fereastră de pod ca o dantelă veche de familie. E gestul prin care casa își cere locul între suratele ei mai mari. Poate n-a avut parte de renovări, dar are parte de memorie și privire atentă. Iar uneori, e de-ajuns.” Acest detaliu e ca o semnătură discretă, o declarație de gust și demnitate. Ganduri. atenta la detalii. - A.M.C - FotoCatGPT - CatGPT
O vilă care m-a atras prin echilibrul dintre simplitate și detaliu.
Panta abruptă a acoperișului duce gândul la casele tradiționale moțești de pe Valea Arieșului ori la cele maramureșene — locuri unde iarna grea a inspirat forme înalte și acoperișuri repezi, menite să reziste.
Fațada păstrează un decor discret, dar elegant, cu motive vegetale stilizate și linii curbe ce amintesc de stilul secession, într-o interpretare locală romantică. Aceste ornamente par a fi o semnătură de meșter, acel gest final care transformă o simplă construcție într-o creație. Judecând după detalii arhitecturale și finisaje, vila pare să dateze din primele decenii ale secolului XX, o perioadă în care Turda își contura identitatea urbană prin astfel de construcții armonioase și expresive. Nu e o casă somptuoasă, dar are demnitate și o anumită noblețe tăcută, cum au casele ridicate cu suflet și pricepere. - A.M.C. - FotoCatGPT - CatGPT
 |
| 2025.06.09 |
- Ioan Gheorghe Ratiu - Cartea de aur a fam Ratiu - vol 2 - 30Google
Pag.101 - Str. Traian Nr.37 - orfelinat si capela
- Str. Traian Nr.37- Fatade de case - 2025.06.09
Cu mult înainte ca străzile să fie umbrite de clădiri moderne, această casă vorbea în tăcere despre grija față de cei mici. Între 1945 și 1948, aici funcționa Orfelinatul „Providența”, sub oblăduirea Bisericii Greco-Catolice, administrat de călugării Ordinului Sfântului Vasile cel Mare.
În interior se afla și o capelă publică, deschisă și credincioșilor din oraș.
Dar ce mi-a atras ochii – dincolo de poveste – este înălțimea clădirii, care pare să își caute echilibrul între solemnitate și poezie.
Fațada este articulată cu piloane verticali proeminenți, în relief, care urcă ritmat de-a lungul colțurilor – aducând aminte, subtil, de „Coloana fără sfârșit” a lui Brâncuși. O metaforă vizuală a continuității, a rugăciunii și a dăruirii neîntrerupte.
n centrul compoziției arhitecturale, se înalță rotonda octogonală, cu un acoperiș metalic tuguiat, care se deschide într-un turn-pavilion elegant. Ferestrele ovale de sub cornișă, atent decupate, sugerează un stil eclectic cu influențe Art Nouveau, dar și accente de arhitectură mitteleuropeană (specifică Ardealului de început de secol XX).
Îmi place să cred că astfel de case nu doar adăpostesc amintiri, ci le păstrează în ziduri, în forme, în umbrele care cad pe fațadă
- Str. Traian, Nr.65 |
| 2025.06.09 |
Casă cu valoare arhitecturală pe Str. Vasile Alecsandri nr. 12 – Turda (Biserica Evanghelică C.A.)
Această clădire bine proporționată, reflectă sobrietatea și eleganța specifică arhitecturii urbane de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX. Prin simetria fațadei și accentele decorative în stil eclectic cu influențe austro-ungare, - A.M.C.
casa atrage privirea printr-o armonie calmă și solidă. Elemente distinctive ale arhitecturii: Fațada este împărțită ritmic de patru ferestre înalte, dispuse simetric, încadrate cu ancadramente proeminente și ornamentate discret cu pilaștri și frontoane geometrice. Aceste detalii dau impresia de ordine și rafinament discret. Culoarea caldă a fațadei (galben ocru cu accente teracotă) oferă o notă primitoare, contrastând cu soclul brun-roșiatic și acoperișul de țiglă roșie, tipic zonei. Ferestrele înalte cu tâmplărie albă păstrează proporțiile verticale elegante, specifice stilului istoricist urban.
Acoperișul în două ape cu coamă joasă este tipic caselor parohiale sau administrative de la începutul secolului XX, punând accent pe funcționalitate și rezistență în timp.
Plăcuțele informative de pe clădire atestă funcția actuală – este sediul parohiei Bisericii Evanghelice C.A. din Turda – ceea ce adaugă valoare comunitară și istorică locului. Această casă este un exemplu de patrimoniu construit care, deși aparent modest, vorbește despre o epocă în care detaliile, proporțiile și durabilitatea erau parte integrantă a vieții urbane. Ar putea fi ușor trecută cu vederea, dar merită să fie privită ca un simbol al continuității culturale într-un oraș cu o istorie diversă și bogată, precum Turda.
Această clădire bine proporționată, reflectă sobrietatea și eleganța specifică arhitecturii urbane de la sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului XX. Prin simetria fațadei și accentele decorative în stil eclectic cu influențe austro-ungare, casa atrage privirea printr-o armonie calmă și solidă.
🕊️ Ioan Botezătorul – în Ortodoxie și la Evanghelici (Luterani) 🔶 În Ortodoxie: Este cel mai mare dintre profeți, „Înaintemergătorul Domnului”. I se acordă șase sărbători anuale, semn al cinstirii deosebite. Este văzut nu doar ca proroc, ci și ca sfânt ascet, model de viață duhovnicească. Are un rol liturgic aparte: în multe icoane, apare în Deisis (alături de Maica Domnului), mijlocind pentru oameni. Ortodocșii cred în puterea moaștelor sale și îl invocă în rugăciuni pentru pocăință și întoarcerea inimii la Dumnezeu.
🔷 La Evanghelici (Luterani): Ioan este considerat ultimul profet al Vechiului Testament și vestitor direct al lui Hristos. Accentul cade pe misiunea sa de a predica pocăința și de a-L arăta pe Isus ca „Mielul lui Dumnezeu” (Ioan 1:29). Nu este venerat în sensul ortodox (nu există cultul sfinților în luteranism), ci este respectat ca figură biblică centrală. Rolul său este didactic, nu mijlocitor – este cel care indică drumul către Hristos, dar nu are funcție de intercesiune. 🔗 Puncte comune: Este văzut ca mesager al pocăinței. Ambii îl consideră profeție împlinită din Isaia: „Glasul celui ce strigă în pustie…” Este pomenit în ambele tradiții în perioada Adventului (la luterani) și în iunie-ianuarie (la ortodocși). Ganduri in si de sarbatoare crestina..- A.M.C. - Foto, CatGPt - CatrGPT
 |
| 2025.06.09 |
 |
| 2025.06.09 |
- Panorame -
Notă! ..... fotografia în modul panoramă creează o iluzie optică de curbură, în special la clădirile lungi și drepte, care în realitate urmează un aliniament rectiliniu (sau, în unele cazuri, doar ușor adaptat traseului străzii).
Această deformare e frecventă: la fațade lungi și joase (cum e cazul acestei case de pe Vasile Alecsandri nr. 14), când se face o panoramă de aproape, fără destul recul, iar uneori se produce o ușoară „încovoiere” a liniilor orizontale și verticale (efect cunoscut sub numele de barrel distortion sau efect de butoi). Ganduri de tinut minte... - A.M.C. - Foto,CatGPT - CatGPT
Despre strada... - O fereastră deschisă spre o epocă trecută, păstrând — încă — multe elemente ce merită privite nu doar cu ochii trecătorului, ci și cu înțelegerea celui care caută sensuri mai profunde în felul în care oamenii au construit, au locuit și s-au raportat la comunitate.
🏘️ 1. Străzile laterale ale orașelor vechi păstrează adesea "țesutul urban" autentic Strada Vasile Alecsandri e o astfel de arteră secundară, dar importantă prin construcțiile sale aliniate, case de tip „mahalale urbane” cu fațade decorate, ferestre înalte, ancadramente stucco. Sunt de obicei case de clasă mijlocie de la sfârșitul secolului XIX – început de XX, în stil eclectic cu influențe vieneze și locale.
🪟 2. Ferestrele și decorațiunile spun o poveste despre gustul estetic și statutul proprietarului Detaliile din jurul ferestrelor (brâuri, cornișe, frontoane) erau adesea alese de arhitecți locali sau meșteri pricepuți, semn al unei epoci în care casele se construiau personalizat, nu în serie. Prezența elementelor albe pe fond ocru sau galben e tipică Transilvaniei urbane interbelice. Ganduri de tinut minte...
 |
| 2025.06.09 |
- Detaliu de fațadă cu ancadramente „stucco” (tencuială decorativă)
🔸 1. Ancadramente stucco – Sunt vizibile în jurul celor două ferestre, atât în partea superioară, cât și lateral. Tencuiala decorativă este modelată să creeze impresia unor rame de piatră, cu accente geometrice și un mic motiv vegetal discret (vezi decorația dintre ferestre, sub cornișă).
🔸 2. Cornișa curbată decorativă – Deasupra celor două ferestre apare un element foarte expresiv: o cornișă dublă, ușor curbată și profilată. Aceasta e un semn distinctiv al influenței arhitecturii eclectice sau poate chiar început de secession (stil inspirat de Art Nouveau). Îi oferă întregului ansamblu o personalitate aparte.
🔸 3. Motive geometrice și simbolice – Observăm deasupra ferestrelor două elemente în formă de „pastilă” sau semicerc (poate stilizări de frunză, boboc, sau pur decor geometric), precum și un cerc între ferestre – posibil un spațiu destinat unui medalion pictat sau inscripționat care s-a pierdut în timp.
🔸 4. Decor „cu dinți” sub ancadrament – În partea inferioară a ancadramentului superior sunt niște mici reliefuri în linie, numite adesea denticuli (sau zimți), o trimitere simbolică spre ordinea clasică a arhitecturii greco-romane.
🔸 5. Ornamentația de sub pervaz – Sub ferestre și sub întreaga porțiune mediană apare o bandă orizontală cu decupaje și mici console. Acestea contribuie la coerența decorativă a fațadei. Pe scurt, ceea ce ai surprins este un exemplu de arhitectură urbană de sfârșit de secol XIX – început de secol XX, cu influențe eclectice și o prelucrare decorativă de foarte bun gust. Ancadramentele stucco sunt, aici, nu doar funcționale, ci parte esențială dintr-o fațadă cu intenție estetică. „ancadramente stucco” — o expresie întâlnită adesea în descrieri de arhitectură istorică, mai ales în legătură cu fațadele clădirilor vechi. Pt. cultura generala: 🔹 „Ancadramente” sunt elementele care încadrează ferestrele, ușile sau alte deschideri într-un zid. Ele pot avea și rol decorativ, nu doar funcțional. Pot fi făcute din piatră, cărămidă aparentă, lemn sau tencuială decorativă.
🔹 „Stucco” este un termen italian (preluat și în franceză), care desemnează un tip de tencuială ornamentală (uneori și modelată artistic), aplicată pe fațade sau în interior. Este adesea compusă dintr-un amestec de var, nisip fin, ghips sau ciment, și se modelează manual sau cu șabloane. 🔸 Prin urmare, „ancadramente stucco” înseamnă: rame decorative ale ferestrelor sau ușilor, realizate din tencuială modelată (stucco). Ele pot imita piatra cioplită, pot avea volute, frunze, rozete sau alte detalii ornamentale. Acestea erau foarte populare în arhitectura secolelor XIX–început de XX, mai ales la casele urbane cu influențe neoclasice, eclectice sau secession.
🔘 Vârful turnulețului – încoronat cu o „bilă” sferică și un element vertical Asemănările pe care le-ai intuit cu sferele de pe turnurile bisericilor reformate sunt remarcabil de potrivite. În tradiția central-europeană, astfel de bile de metal (numite Zeitkapsel sau „capsule ale timpului”) se foloseau în special pe: turle de biserici (bile din cupru, în care se introduceau documente – acte, monede, ziare); sau pe clădiri oficiale și uneori pe case de colț cu funcție publică (poștă, prăvălie, han). În cazul casei din imagine: Bila este posibil să fie doar un element decorativ, dar e posibil să fi fost inspirat din simbolismul acelei tradiții. Se făceau uneori asemenea imitații și la case mai modeste, ca semn de modernitate și aspirație către modelele nobiliare. - CatGPT
🐓 Despre „cocoșul purtător de noroc” Cocoșul de pe acoperiș este un simbol prezent în arhitectura populară și religioasă, în special în: Transilvania (unde luteranii și reformații îl puneau pe turla bisericii, ca simbol al vegherii, după Evanghelia lui Petru); arhitectura vernaculară românească și maghiară – unde simboliza protecție, veghere și legătura cu sacralitatea răsăritului. - CatGPT
Urbanism - linkuri
 |
| 2024.07.03 |
"Pentru a proteja coltul cladirii din vremea carutelor si trasurilor,si la poarta mare la stalpi se gaseau doua astfel de pietre pentru a proteja stalpii portii pe de o parte si rafurile carutelor sau trasurilor pe de alta parte (trasurile si carutele erau ca de altfel si carele cu roti de lemn)." - sursa info Posogan Mihai Facebook, I.L.T., 2017
foto din Piata Republiciim Nr.9
Termeni din arhitectura:
- Str. Traian Nr.27- „traforaj decorativ” sau „săgeată de fronton " -
- Biserici si cimitire - linkuri - Bile de metal (numite Zeitkapsel sau „capsule ale timpului”
Charles Dickens (1868-1870) a fost un scriitor.... englez.
- Cel care îndrăznește să piardă o oră din timpul lui înseamnă că nu a descoperit valoarea vieții. – A.M.C - sursa citat postmodern,23
Publicat pe 1Google, 20Google, Facebook. I.L.T. - A.M.C.
Turda - Imagini
