Turda - Piata Republicii, Nr: 47-48

Case in stil baroc

2017.03.20 - album pe Google5, Google18

  - inscriptie: - "Casele cu nr.47-48 ale familiei nobiliare Kimpel, datand din epoca baroca, prezinta blazonul nobiliar si anul constructiei (1784) in relief pe frontonul arcuit al portii de trasura"
- Case cu parter comun. Baroc - - Lista monumentelor 

  - Imobilul a fost construit in anul 1784 in stilul Barocului Transilvanean. In spate erau grajdurile, surile si magaziile. - info.U.B.B. - pag.36, 37

2017.12.04

- Blazonul familiei Kimpel - 1784, anul constructiei

2020.02.07

- Panorama in zona

2017.12.04

- Magazin articole pentru copii

2017.12.04

- Amanet

- In 1914 inca exista in aceasta cladire  Libraria poporala a lui Ioan   Pescariu - sursa info. Facebook,  Pilu Marie

- Libraria poporala a lui Ioan   Pescariu - sursa info. Facebook,  Pilu Marie









De pe net:
- Case in stil baroc - Wikipedia
- Casa Kimpel  -.welcometoRomania
- In  zona din spate a curtii, exista pana in anul 2000 data infiintarii societatii Prival, un birou de incasare a facturilor pentru salubrizare  si pompele funebre - sursa Facebook, comentarii

 Vedere panorama in zona,  Google Maps - in anii: 2012,  2014

 Foto pe: Google5, Google18,  Facebook: I.L.T, - A.M.C.
Piata Republicii
Vezi: Turda - Piete
Vezi: Istorie

Extras din Memoria locurilor, doc finantat de Universitatea “Babeş -Bolyai” 

"„Aici să nu bei niciodată ceai!“. Republicii 47 

Imobilul a fost construit în 1784 în stilul barocului transilvănean. Şi această construcţie ne aminteşte de mediul rural, cu acest plan simplu şi cu înşiruirea camerelor pe laturile curţii. În spate erau grajdurile, şurile şi magaziile.Unele familii au rămas şi în perioada interbelică puternic ancorate în viaţa patriarhală, agrară. Este cazul familiei Kimpel, cu un imens patrimoniu imobiliar şi un renume pe măsură. „Casa Kimpel Florian şi Kimpel Antal. Acolo era o fermă în toată regula. Kimpel Antal avea pe puţin 250 deiugăre. Acolo o avut boi, cai, vaci. De exemplu, mama a zis întotdeauna că la tanti Anna, soţia lui Toni, acolo nu-i voie să bei ceai că are gust de lapte. Că numai cratiţe de lapte aveau. Acolo numai cafea să bei sau cafea cu lapte, frişcă, de-astea. Că toate acolo aveau gust de lapte. Dânşii o fost naşi de cununie la părinţii mei. No.Ei locuiau pe dreapta cum intri în curte. Pe partea stângă erau locuinţe de serviciu, ale servitoarelor. În spate, spre Axente Sever,erau animalele. Dar, de exemplu, în 1900 şi nu ştiu cât, o avut bilet să plece în Valenţe, în Veneţia. Şi o venit furtuna de Sfântu Ilie şi o venit omu’ pe cai. Da’ era caleaşca gata pregătită. Şi o venit că, zice Toni. Şi o luat pe camerista şi i-o spus  Şi o dus boii să aducă secerătoarea. Şi o poză este cum o scos maşina. O dat zvon să meargă să aducă şi s-o dus lumea să ajute, acolo spre Crai-Rât. Şi nu s-a dus la Veneţia. Gospodăria era pe primul loc”. Comunismul a reuşit însă să distrugă iremediabil chiar şi aceste familii, astăzi mai păstrându-se doar în memoria câtorva contemporani. „Tanti o murit la Cluj,în azil de bătrâni. Că nu a avut copii, iar rudele erau toate restrânse cu locuinţa, la toate li se luase locuinţa şi erau nevoite să trăiascăcâte şapte-opt într-o cameră sau două. Şi nimeni nu o putut să o ia săo ajute. Asta-i. Peste 90 de ani o avut când o murit” (Filep Estera).„Marea familie de moşieri Kimpel avea vreo 27 de case în Turda.Prin ’44, când s-au retras maghiarii din Turda, au plecat şi ei şi s-au stabilit în Germania” (Alexandru Hossu)"