 |
| album pe: 5Google, 16Google, 21Google |
- "Cladirea se remarca printr-o fatada care , la parter usor dezaxata prin amplasarea gangului incerca sa echilibreze prin introducerea golului comercialde aceleasi dimensiuni, iar la etaj are o serie de elemente decorative precum chenarele eclectice cu urechi si cheie si cele trei lucarne ornamentale . Casa a fost construita pe structura unei case mai vechi de Magyorosy Daniel inepand cu 1890.In perioada interbelica proprietarul inchiriase casa mai multor firme: la parter era Simonfy Karol care avea o fierarie , Auslander avea un atelier de palarii pana in 1945 cand a plecat in Israel, mai era un bijutier pana in 1944,. In spatiile din curte erau magazii spalatorii, etc. - info. U.B.B - pag.30, 31, 32
 |
| 2022.11.30 |
- Terasa Corso
 |
| 2023.06.15 |
 |
| 2023.12.14 |
Imagini din curte
 |
| 2017.03.20 |
 |
| 2017.03.20 |
- posibil in anii 50 fotograf Olteanu cf. stampila
- Csiky Andras - fotograf
De pe net:
 |
| 2020.06.26 |
Nr.32 la 43
Imagini Google Maps - din anii:2012, 2014
Foto pe: 5Google, 16Google, 21Google - Facebook: I.L.T., A.M.C.
Vezi: Piata Republicii
Vezi Turda - Piete
Extras din Memoria locurilor, doc finantat de Universitatea “Babeş -Bolyai”
"Fiica generalului. Republicii 34
Vezi Turda - Piete
Extras din Memoria locurilor, doc finantat de Universitatea “Babeş -Bolyai”
"Fiica generalului. Republicii 34
Clădirea se remarcă printr-o faţadă care, la parter, uşor dezaxată prin amplasarea gangului încearcă să se echilibreze prin introducerea golului comercial de aceleaşi dimensiuni, iar la etaj are o serie de elemente decorative precum chenarele eclectice cu urechi şi cheie şi cele trei lucarne ornamentale.Casa a fost construită, pe structura unei case mai vechi,de Magyorosy Daniel, începând cu 1890 când acesta a luat un mare credit din banca la care lucra. „Casa a fost construită de bunicul cu bani din bancă” (Marta Biro).În perioada interbelică, proprietarul închiriase spaţiulde la parter mai multor firme. „La parter era Simonfy Karol care avea o fierărie, Auslander avea un atelier de pălării până prin 1945,când a plecat în Israel, mai era un bijutier până în 1944, când acesta a plecat din Turda. În spaţiile din curte erau magazii, spălătorii etc.După cedarea Ardealului, în 1944, în fiecare din aceste încăperi era găzduită câte o familie de refugiaţi români. (…) Bunicul a construit, prin 1940, mica vilă din curte” (Marta Biro).Parcă mai mult decât în alte cazuri, al Doilea Război Mondial a creat, în cazul familiei Mogyorosy, o situaţie aproape neverosimilă. Fiica lui Mogyorosy Daniel se căsătorise cu Sigmund Berling, ofiţer polonez şi plecase în Polonia. Cu puţin timp înainte de 1 septembrie 1939,momentul în care Polonia este atacată de Germania, fiica a venit la Turda pentru a-şi vedea părinţii. Războiul a început ş idoamna Berling s-a văzut obligată să rămână la părinţi unde a şi născut. În acelaşi timp, regimurile autoritare şi dictatoriale care s-au succedat în România au început să bruscheze viaţa familiei. Primul act s-a petrecut pe la sfârşitul lui 1940, când în vila din curte s-a mutat Ciortea, mare legionar. Întors de pe front, acesta a divorţat. Doamna Ciortea a rămas în vilă şi s-a adaptat vremurilor, devenind o ferventă comunistă. Prin 1988 a fost mutată de partid într-o garsonieră în zona sensului giratoriu şi în locul ei a fost aşezaţi alţi chiriaşi. În ceea ce priveşte situaţia economică şi socială a familiei după instalarea regimului comunist, aceasta este grav afectată de deciziile autorităţilor. „Prin 1945-1946, familia noastră a fost obligată să se restrângă în trei camere, iar în celelalte trei a fost adus Popescu Gheorghe, prim-secretar comunist al oraşului. După vreo 2-3 ani, din cauza conflictelor din propria familie, Popescu şi-a pierdut înalta funcţie şi a ajuns director la Industria Sârmei Câmpia Turzii. A plecat din oraş. Locul lui Popescu a fost luat de activistul comunist Haiduc Iosif. Acum noi, proprietarii, am fost nevoiţi să ne mulţumim numai cu două camere şi bucătăria. Plus wc comun, pe coridor. Apoi ni s-a luat şi bucătăria,iar în următoarea etapă ni s-a mai luat şi jumătate de cameră. Am despărţit-o cu dulapuri. Jumătate a fost dată unui electrician de la teatru” (Marta Biro).Situaţia aceasta a durat până prin 1957, când proprietarii au primit jumătatea de cameră a electricianului.Aveau două camere. Prin 1970, doamna Berling, recăsătorită,cu doi copii şi cu mama bolnavă, reuşeşte cu mare greutate să obţină şi bucătăria şi permisiunea de a-şi construi o baie. Şi nus-a mai schimbat nimic până după revoluţie când, cu mare greutate, casa de la stradă a fost retrocedată în întregime proprietarilor. Sigmund Berling a ajuns prizonier în lagărele sovieticeşi apoi a făcut parte din armata de eliberare polonezăor ganizată de Stalin pe teritoriul U.R.S.S. A fost comandantul diviziei Tadeusz Kosciuszko. A urcat în ierarhia militară până la gradul de general. După 1945, prin intermediul Ambasadei Poloniei, a reuşit să ia legătura cu soţia şi fiica sa, invitându-le în Polonia. Doamna Berling a refuzat pentru că părinţii ei erau bătrâni şi bolnavi."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu