E-
- Parcul Central - linkuri
- Natura
 |
| album pe 5sGoogle, 22Google, 38Google |
 |
| 2026.04.13 |
 |
| 2022.09.24 |
 |
| 2016.10.21 |
 |
| 2022.12.09 |
- Nr.5 - fost atelier Foto - Tömlö - info. foto stampila, Google 1- Street View, 2014
 |
| 2022.12.09 |
 |
| 2022.12.09 |
- Nr.3 ?
- Nr.8
asistenta medicala la domiciliu
 |
| 2012.12.16 |
- Nr.33 si Nr. 33A - Street View, 2023
Disputa pe Facebook 2024 , Kinga Konia si Halmagyi Iudit
Locatare in polemica pe Facebook Kinga Konya si Halmagyi Judit
 |
| 2023.04.18 |
- "Floarea de păpădie se deschide să întâmpine dimineața și seara se închide pentru a merge la somn." - A.M.C., sursa Facebook Alina Codruta
 |
| 2016.10.21 |
neterminata, aflata in conservare
 |
| 2024.12.23 |
- in demolare
 |
| 2025.02.02 |
- Ce spun altii - 1Google, 16Google, 17Google, 31Google - A.M.C - A.M.C.
- Acces in - Parcul Central - linkuri
Charles Dickens (1812-1870), a fost un scriitor englez
- Lucrul cel mai important este să fii gata în orice moment să sacrifici ceea ce EȘTI pentru ceea ce ai putea DEVENI. – A.M.C. - sursa citat centrupozitiv,9
 |
| 2023.12.09 |
 |
| 2019.03.31 |
 |
| 2019.11.04 |
 |
| 2019.05.16 |
 |
| anii 1960 |
sursa foto Facebook Victor Cretu
Satul Bisericii atestat 1202 a cuprins Parcul Central, Str.Libertatii, Str.Razboieni. si Str.Aurel Vlaicu..
sursa R.C.
- Satul Cruciatilor - Oprisani Wikipedia
- Turda Noua, cartier minier - Str. Salinelor
Imagini de altadata - linkuri
 |
| 2023.07.24 |
 |
| 2023.12.06 |
- Parcari - 33Google - I.L.T., 1, 2, - A.M.C.
 |
| 2025.04.11 |
- Parcul Tineretului - linkuri
- Centrul Multifunctional - 10Google, 29Google - A.M.C. - patinuar, fantana arteziana - Str. Razboieni, Nr.2A
 |
| 2025.05.09 |
vedere din Piata 1 Decembrie 1918
 |
| 2025.01.06 |
 |
| Cluj-Napoca - 2011.05.26 |
.jpg)
.jpg) |
| 2026-10-16 |
 |
| 2026-10-16 |
- Parcul Central - întâlnire neașteptată cu un copac de poveste Toamna, natura nu ne oferă doar culori. Uneori, ne pune în fața unor adevărate enigme vegetale. În luna iulie, citeam în presa turdeană, pe TurdaNews, despre un copac neobișnuit din Parcul Central. Articolul îl descria astfel: „Pentru necunoscători, imaginea este de-a dreptul șocantă, lăsând impresia unei creaturi vegetale fantastice.” Era vorba despre glădiță (Gleditsia triacanthos), un arbore pe care am încercat să-l găsesc, fără succes, în plimbările mele prin parc. Până ieri, când Festivalul Toamnei mi l-a scos în cale! Și nu era singur. Un șir de astfel de copaci impunători pare să străjuiască latura parcului dinspre strada Războieni. Cu frunzișul în nuanțe de toamnă, păstăile și trunchiurile acoperite de spini spectaculoși, parcă își schimbaseră înfățișarea pentru a intra în decorul sărbătorii. Am făcut cunoștință cu glădița la propriu și la figurat. Am fotografiat-o, am privit-o mai atent și am început să caut răspunsuri la câteva întrebări pe care întâlnirea cu ea le-a stârnit. Dar cine este, de fapt, glădița? Originară din America de Nord, Gleditsia triacanthos este un arbore foios, care poate ajunge la dimensiuni impresionante. Este cultivat și ca arbore ornamental, însă exemplarele cu spini păstrează un aspect mult mai sălbatic și spectaculos decât formele horticole lipsite de spini. Numele său științific are propria poveste. Denumirea genului, Gleditsia, îl omagiază pe botanistul german Johann Gottlieb Gleditsch (1714–1786). Epitetul triacanthos provine din greacă: tri înseamnă „trei”, iar akantha înseamnă „spin”. Numele face trimitere la spinii care se pot ramifica în trei vârfuri. Privindu-i trunchiul, înțelegi imediat de unde vine această denumire. Spinii nu sunt niște simple excrescențe discrete, ci formațiuni lemnoase puternice, uneori ramificate, care pot alcătui o adevărată armură naturală. Este glădița un arbore din familia leguminoaselor? Da! Poate părea surprinzător, dar glădița aparține familiei Fabaceae, cunoscută și sub numele de Leguminosae, aceeași familie botanică din care fac parte fasolea, mazărea, lintea și salcâmul. Dovada cea mai ușor de observat o reprezintă fructele: păstăi lungi, turtite, adesea curbate sau răsucite, care se maturizează spre sfârșitul verii și toamna, devenind brun-roșcate. În interior se află semințele, înconjurate de o pulpă dulceagă. De altfel, în limba engleză, arborele este cunoscut sub numele de honey locust. Referirea la „miere” nu înseamnă că ar fi o plantă meliferă deosebită, ci face trimitere la pulpa dulce a păstăilor. Așadar, glădița ne amintește că familia leguminoaselor nu se rezumă la plantele pe care le cultivăm în grădină pentru hrană. Ea cuprinde și arbori ornamentali impunători, cu forme și adaptări surprinzătoare. Ce o face atât de aparte? În primul rând, contrastul dintre frunzișul fin, delicat, și spinii puternici de pe trunchi și ramuri. Frunzele compuse îi conferă coroanei un aspect aerat, aproape dantelat, în timp ce spinii creează impresia unei armuri vegetale. Apoi, păstăile, care completează această înfățișare neobișnuită. Iar toamna adaugă propria contribuție: frunzișul își schimbă culoarea, predominant spre galben, putând prezenta și nuanțe calde, în funcție de exemplar și de condițiile sezonului. În fotografiile mele, surprinsă ieri, glădița apare în atmosfera cromatică a toamnei, cu frunze portocalii, păstăi și spini abundenți pe trunchi. Un amestec de delicatețe și forță, de frumusețe și apărare, care te face să te oprești și să privești mai atent. O lecție de natură, oferită de Festivalul Toamnei Poate că aceasta este una dintre bucuriile plimbărilor prin parc: descoperi lucruri pe lângă care ai trecut de multe ori fără să le cunoști povestea. Festivalul Toamnei mi-a oferit prilejul de a întâlni glădița, dar și de a privi altfel arborii din jurul nostru. Dincolo de culorile anotimpului, fiecare copac ascunde informații despre originea sa, despre felul în care se adaptează și despre diversitatea extraordinară a lumii vegetale. Știați că acest copac cu înfățișare aproape fantastică face parte din aceeași familie botanică precum fasolea și mazărea? Uneori, o simplă plimbare de toamnă se poate transforma într-o lecție de botanică. Iar un copac pe lângă care am trecut de zeci de ori devine, dintr-odată, o descoperire.
Info de pe net:
"...Şcoala casnicelor
Şcoala de Economie Casnică a fost înfiinţată în 1925, într-o clădire de lângă parc, unde a funcţionat până în anul 1927, când a fost mutată la Copăceni ,în clădirea fostului conac al latifundiarului Emil Horvath, a cărui avere fusese expropriată de statul român după Unirea din 1918. Şcoala avea ateliere, săli de clasă, dormitoare, instalaţie de apă potabilă, baie şi spălătorie pentru eleve. În jur exista o grădină extinsă, cu o livadă de pomi şi parcele pentru cultivarea legumelor. În 1949 şcoala a fost desfiinţată, clădirea şi terenurile fiind preluate de o unitate agricolă comunistă...." (Din Turda Veche)
- Primaria concesioneaza teren pt. constructie "casa de casatorii" s.a - pe Facebook - InTurda.ro - 2015.02.25
- Imagini panorama 360 - Google Maps - din anii: iul.2012, sept.2012, 2014
Foto pe: 5sGoogle, 22Google, 38Google Facebook: - I.L.T. - A.M.C.
Vezi Turda - Strazi
