 |
| album foto pe 83Google |
- Frumusețe și folos în aceeași plantă Iîn vizită la cei dragi. Mi-am aruncat privirea prin toate colțurile gospodăriei — acolo unde parcă fiecare produs are gustul acela original, adevărat. M-au uimit frunzele mari, ușor încrețite, lucioase, cu nervuri roșiatice – ale unei plante pe care nu o recunoscusem din prima clipă. Am întrebat, și am aflat: era sfecla. Mi-a venit atunci un gând: aș cultiva-o chiar și doar ca decor. E minunată! 🌱
Sfecla (Beta vulgaris L.) este o plantă erbacee din familia Amaranthaceae, cunoscută pentru rădăcina sa cărnoasă și colorată, dar și pentru frunzele bogate și ornamentale. Există mai multe soiuri – dintre care cele mai răspândite sunt sfecla roșie, folosită în alimentație, și sfecla de zahăr, cultivată industrial. Originară din zona mediteraneană, sfecla este o plantă rezistentă, iubitoare de lumină, care se adaptează bine în grădinile de la noi. Rădăcina conține vitamine (A, B, C), minerale (fier, magneziu, potasiu) și un pigment natural, betacianina, responsabil de culoarea roșu intens și de proprietățile antioxidante. Frunzele tinere sunt comestibile, iar cele mature pot fi admirate pentru jocul de texturi și nuanțe care adaugă un farmec rustic oricărei grădini. Uneori, frumusețea nu vine doar din flori, ci și dintr-o frunză puternică și plină de viață. 🍃
