- Troite - 1Google, 16Google, 22Google - I.L.T. A.M.C. - #TurdaTroite
- Troite Crestin Ortodoxe - A.M.C. - Str. Ioan Opris Nr.1
- Troite Crestin Ortodoxe - Str. Randunicii, Nr.29
- Troita Greco-Catolica - 6Google, 18Google - I.L.T. - A.M.C. A.M.C. - Piata 1 Decembrie 1918
- Cruci si crucifixe - 1Google, 18Google, Facebook: A.M.C,
- Crucea mare de piatra - 5Google, 21Google - A.M.C. - Pag.548 - Piata Republicii
- Crucea Mantuirii Neamului - 5sGoogle - I.L.T. - A.M.C. - Pag.568
- Case cu cruce - 44Google
 |
| 2024.08.02 |
:„Pe timpurile mai vechi decât domniile noastre, până şi bisericile de lemn erau foarte rare. Atunci, în jurul unei astfel de cruci [troiţa] se făcea toată slujba. Ea înlocuia biserica, o rezuma în ce avea mai caracteristic.” - Nicolae Iorga " Din punct de vedere etimologic cuvantul „troita”, provine din slavul "trojka”, ceea ce duce cu gandul la monumentul crestin, arhetroita, a carei imagine privita cu evlavie de catre stramosii nostri, i-ar fi influentat pe slavii care-i priveau inchinandu-se, sa o asocieze cu Sfanta Treime, caci privirea unei troite era urmata de insemnarea cu Sfanta Cruce si de inchinarea la Cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi." - sursa info crestinortodox.ro, Centru de informare Turistica lapus, Facebook
- Nr.1 - Troite Ortodoxe - 4Google - A.M.C. - Str. Ioan Opris, Nr.1
- Urbanism - linkuri
- Banci si "banci".. - 8Google, 18Google, 22Gooogle, 33Google, 55Google - A.M.C., A.M.C.
- Magnolii - 13Google, 14Google, 17Google, 27Google - I.L.T. - A.M.C. video. A.M.C.
- Urbanism - linkuri
- Banci si "banci".. - 8Google, 18Google, 22Gooogle, 33Google, 55Google - A.M.C., A.M.C.
- Magnolii - 13Google, 14Google, 17Google, 27Google - I.L.T. - A.M.C. video. A.M.C.
Una din troitele din curtea Bisericii Ortodoxa "Adormirea Maicii Domnului" de pe Str. Ioan Opris, Nr.1 - 2025.09.03
"Troița, ca termen și formă de expresie – este specifică folclorului românesc. 🔸 Ea este o sinteză între simbolismul creștin al Sfintei Treimi și substratul spiritual autohton (probabil dacic), devenind un semn de credință, memorie și identitate în spațiul rural și urban deopotrivă." - A.M.C. - ChatGPT
 |
| 2024.11.04 |
Troite Crestin Ortodoxe - A.M.C. - Str. Ioan Opris Nr.1 - Str. Ioan Opris, Nr.1, Biserica Ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului" Troita ridicata in anul 2006, in amintirea preotilor care au slujit in aceasta biserica. - autor Nelu Copil (1944-2019), a fost sculptor in lemn, a fost un Om cu suflet mare.
- Troițele de la răscruci de drumuri și cele din curțile bisericilor, deși au o bază comună în spiritualitatea creștin-ortodoxă, exprimă aspecte diferite ale credinței. Primele au un rol mai pragmatic și protector, integrându-se în viața cotidiană a călătorilor, în timp ce celelalte reflectă dimensiunea liturgică, comunitară și comemorativă a credinței creștine. Ambele sunt o punte între om și divinitate, adaptate nevoilor și contextului în care sunt amplasate. Troițele aflate în spațiul sacru al bisericilor au o semnificație liturgică și comunitară mai clar definită: Spațiu de rugăciune: Ele oferă un loc unde credincioșii se pot ruga sau se pot închina în afara bisericii, mai ales în timpul procesiunilor sau sărbătorilor religioase. Element comemorativ: Deseori dedicate eroilor căzuți în războaie sau celor care au avut o contribuție semnificativă în viața comunității. Aceste troițe pot fi însoțite de plăci comemorative. Simbol al comuniunii: Plasate într-un spațiu colectiv, ele reprezintă legătura dintre credincioși și divinitate, dar și unitatea unei comunități parohiale. Armonie estetică și spirituală: Troițele din curtea bisericii sunt adesea sculptate cu atenție, fiind un simbol al continuității tradiției și artei religioase. - A.M.C.
 |
| 2025.06.13 |
📍 Strada Romană - Troite
între pietrele istoriei și rădăcinile florilor O stradă cu nume predestinat, care leagă prezentul de trecutul roman al orașului. Azi asfaltată, ordonată și plină de flori, Strada Romană este dovada că modernizarea nu înseamnă uitare, ci continuitate. Aici, grădinile mici, îngrijite cu pasiune de locuitori, sunt adevărate colțuri de natură, ca niște altare în miniatură dedicate frumuseții simple.
Este strada de acces spre Castrul Legiunii a V-a Macedonica de la Potaissa, martor tăcut al vremurilor în care ordinea romană însemna drumuri drepte și priviri hotărâte. Deși romanii n-ar fi imaginat un taxi urcând dealul spre cetate, astăzi, civilizația modernă coexistă cu urmele istoriei — iar eu am ales urcușul cu patru roți, din curiozitate, și coborârea pe jos, cu bucuria descoperirii: case, flori, coline, povești.
📸 La intersecția cu aleea care urcă spre castru, am întâlnit o troiță ortodoxă, un semn al credinței, al statorniciei, al memoriei colective. E sărbătoare: Sfinții Petru și Pavel, ocrotitori ai sufletelor curajoase și călăuză pentru cei ce caută în istorie sensuri mai adânci.
🔎 Despre troițe: Originea lor se pierde în veacuri, fiind ridicate la răspântii, la marginea drumurilor sau în locuri cu semnificație spirituală, ca forme de rugăciune și protecție.
Troițele ortodoxe au, de regulă, crucea cu brațe egale sau lunguiețe, în timp ce troițele greco-catolice pot avea uneori forme mai apropiate de altar, cu icoane pictate în stil bizantin sau baroc.
Diferențele sunt subtile și mai ales legate de tradiția locală.
Această troiță, simplă și frumoasă, pare a veghea deopotrivă drumul spre cetatea romană și pașii celor care aleg să urce spre istorie cu gândul, cu privirea sau cu sufletul.
🌿 Strada Romană – o legătură vie între lumea de ieri și cea de azi. O alee cu flori, credință și sens
- Semne de circulatie si oglinzi rutiere - 1Google, 12Google, 33Google - Facebook: I.L.T. 1, 2, A.M.C.
- Troița – între drum, Treime și rădăcini vechi Puține simboluri adună atâtea înțelesuri precum troița. În spațiul românesc, troițele nu sunt doar cruci de lemn ori piatră ridicate la margine de drum. Ele sunt semne, praguri între lumi, locuri de oprire și rugăciune, monumente ale unei spiritualități tăcute și adânci.
🔹 1. Cuvântul „troiță” vine, cel mai probabil, din slavonul „troica”, însemnând Sfânta Treime – dogma fundamentală a creștinismului: Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt. Însă în limba și cultura română, troița a depășit dimensiunea strict teologică și a devenit formă vie a credinței populare. Ridicată la răscruci, în vârful dealurilor, lângă sate sau pe poteci de munte, troița nu este doar un semn al rugăciunii, ci și al protecției, al memoriei și al identității locale. În unele zone, se spune că locurile unde se întâlnesc mai multe drumuri sunt deschise lumilor nevăzute. Acolo se pun troițe „să nu se abată răul”. Un gest simplu, dar cu adânci rădăcini în spiritualitatea geto-dacică, unde răscrucea era un spațiu sacru, de hotar. Aceste credințe s-au încreștinat firesc, iar troița a devenit cruce de închinare, purtând numele Treimii. Sculptată în lemn, pictată, uneori acoperită ca un mic altar, troița este și o formă de artă rurală — cu motive tradiționale, texte populare sau icoane naive. Deși și alte popoare creștine ridică „cruci de drum” sau altare mici (în Grecia, Rusia, Polonia sau Italia), termenul „troiță” este specific românesc, iar expresia sa populară este unică. Troița spune povestea unui popor care a învățat să împletească cerul cu pământul, credința cu mersul pe jos, istoria cu drumul de zi cu zi.
🔹 2. Simbolul în alte culturi creștine Deși obiectul în sine — o cruce sau un loc de rugăciune la răspântii — nu este unic românesc, termenul „troiță” este Echivalente: În Grecia ortodoxă, se întâlnesc mici altare de drum (numite εικονοστάσι – „ikoniostasi”), adesea ridicate în amintirea celor morți sau ca expresie a credinței. Sunt adesea închinate și Treimii, dar forma este diferită: adesea o mică căsuță cu o icoană și o candelă. În Occidentul catolic, există „wayside crosses” (cruci de marginea drumului) în Germania, Franța sau Italia, însă nu cu simbolistica populară puternică din România și fără legătură directă cu numele Treimii.
🔹 3. Troița – creștinism pe substrat geto-dacic? Unii cercetători susțin că obiceiul troiței românești ar avea rădăcini precreștine, dacice, în credința că răscrucile sunt locuri sacre sau periculoase, unde se întâlnesc lumile — așa că trebuiau protejate spiritual. Apoi, creștinismul a încreștinat acest simbol, punând în locul stâlpilor sau altarelor vechi Crucea, în special închinat Sfintei Treimi. Astfel, troița este: - un simbol religios creștin (Treimea, protecție divină), - un obiect de cult popular românesc, cu caracter sincretic (creștinism + vechi credințe locale), - și o formă de artă rurală, cu lemn sculptat, pictură naivă și text popular.
🔹 Concluzie 🔸 Troița, ca idee – nu e exclusiv românească. 🔸 Troița, ca termen și formă de expresie – este specifică folclorului românesc. 🔸 Ea este o sinteză între simbolismul creștin al Sfintei Treimi și substratul spiritual autohton (probabil dacic), devenind un semn de credință, memorie și identitate în spațiul rural și urban deopotrivă.
Troita a carei autor este Fratean Liviu - sursa info Facebook, comentariu, Fratean Elena
 |
| 2025.06.30 |
1. Vulturul – simbol al puterii, vigilenței și libertății În cultura românească și universală, vulturul este un simbol străvechi: Reprezintă forța cerului și suveranitatea. Ca pasăre de pradă, este văzut ca păzitor și răzbunător al dreptății, cu o viziune de ansamblu, mereu deasupra celor lumești. În cazul de față, vulturul evocă și aviația militară – zborul, înălțimea, sacrificiul pe cerul patriei.
2. Crucea – simbol al jertfei și al credinței Ținută în ciocul vulturului, crucea sugerează că sacrificiul aviatorilor a fost făcut cu credință, în spiritul unei misiuni mai înalte. Este o cruce latină simplă, semn al creștinismului, dar și al martiriului. Transmite ideea că moartea nu a fost zadarnică, ci cu sens, întru apărarea neamului.
3. Sabia – simbol al onoarei, curajului și luptei Așezată la baza vulturului, sabia reprezintă lupta pentru patrie, dar și onoarea militară. În combinație cu crucea, sabia capătă și o semnificație cavalerescă, de luptă dreaptă, sub binecuvântarea divină.
Ansamblu simbolic: Vulturul cu aripile larg deschise, purtând crucea și stând deasupra unei săbii, formează o imagine puternică: „Credință și sacrificiu pentru patrie, veghe din înaltul cerului asupra celor căzuți, dar și asupra celor care rămân.” Este o sinteză sculpturală între cer (vulturul), pământ (sabia) și spirit (crucea). Un mesaj solemn: eroii zboară spre veșnicie cu crucea în zbor și sabia în amintire - A.M.C.- Foto,CatGPT - CatGPT
De pe net:
- Crucea - ducu.de
