Arta - linkuri
-
 |
| album foto pe 77Google |
 |
| 2025.06.09 |
 |
| 2025.06.09 |
- Nr.7 - Stil arhitectural: Eclectic cu influențe Secession (Art Nouveau vienez) și neoromânesc
- Nr.86 - Stil arhitectural: Eclectic cu influențe neoclasice barochizante
- Nr.88 - Stil predominant: Eclectic cu influențe locale austro-ungare (sfârșit de secol XIX – început de secol XX)
M-am oprit din drumul meu...Imaginea caselor nu are nevoie de explicații suplimentare: lasă privitorului libertatea de a simți, de a descoperi detaliile și de a-și imagina poveștile invită privitorul să descopere „vocea”....
Casa de pe Str. Vasile Alecsandri, Nr. 7
Vorbesc cu voce domoală, barocă, aproape șoptită de timp...
- „Sunt visul unei epoci în care ornamentele florale și detaliile curbe erau semne de eleganță și rafinament. Privirea îți cade pe ferestrele mele arcuite, ca pe paginile unui roman vechi. Am fost martora atâtor anotimpuri, am văzut lume venind și plecând — și totuși, nimeni nu m-a uitat. Tencuiala mea verde-pal e ca o haină de epocă, purtată cu mândrie chiar și acum. Nici timpul nu m-a convins să renunț la frumusețea mea.”
Casa de pe Str. General Dragalina, Nr. 86
Vine cu o voce clară, poate puțin mai sobră, dar tot elegantă...
- „Eu sunt sora mai sobră, dar nu lipsită de grație. Simetria decorului meu spune o poveste despre echilibru și ordine, poate despre o familie de ofițeri sau intelectuali. Am fost ridicată, poate, într-o perioadă în care orașul visa la modernitate, dar nu voia să uite trecutul. Detaliile mele ornamentale — un pic mai geometrice, dar cu aceeași mândrie — păstrează taina unei alte epoci.”'
3 - Casa de pe Str. General Dragalina, Nr.88
De pe colțul acestei străzi am privit zeci de ani oamenii și trăsurile trecând, apoi mașinile și telefoanele. M-am înclinat discret cu turnulețul meu către fiecare anotimp. Poate am fost cândva băcănie, poate doar o casă cochetă. Încă port urmele vechii mele fațade. Dar să știi, nu mi-e rușine de timpul care m-a învelit — îmi poartă zidurile cu demnitate.”
Am dat "cuvântul caselor.”
Și ele mi-au raspuns — prin umbre, detalii, crăpături cu har, ferestre care păstrează amintiri, culori care au văzut anotimpuri și oameni trecând..
„Deși suntem diferite, împărțim același pământ, aceleași amintiri, aceleași străzi pe care pașii voștri ne-au atins mereu. Suntem parte din sufletul Turzii, dintr-o poveste pe care încă o scriem, cu fiecare privire aruncată spre noi.”
💬 Dacă ar fi parte dintr-o plimbare ghidată în stil arhitectural, aceste două case ar marca trecerea de la decorativismul floral și visător al începutului de secol, către sobrietatea echilibrată a unei epoci în pragul modernismului. Ganduri... si informatii luate si prelucrate de pe net
Ganduri...
✨ Hai să ne imaginăm că aceste două case din Turda ar fi fost incluse într-un catalog de patrimoniu urban local, cu fișe dedicate, ca pentru niște bijuterii arhitecturale de epocă.
Iată propunerile:
🏛️ Fișă de patrimoniu urban – Casa de pe Str. Vasile Alecsandri, Nr. 7
Localizare: Turda, județul Cluj Data aproximativă a construcției: ~1905–1915
- Stil arhitectural: Eclectic cu influențe Secession (Art Nouveau vienez) și neoromânesc
Materiale predominante: Zidărie de cărămidă, tencuială decorativă, acoperiș cu învelitoare de tablă Descriere: Această locuință unifamilială se remarcă prin fațada bogat decorată în spiritul stilului secession vienez, cu influențe romantice și florale.
Ferestrele tripartite, cu arcade elegante, sunt încununate de decorațiuni florale în relief — o compoziție vegetală ritmată, fin realizată în stuc.
Culorile pastelate și volutele decorative creează un ansamblu rafinat și nostalgic.
Elemente notabile: Decorațiune de tip basorelief deasupra ferestrelor (frize florale)
Structură simetrică, verticalitate elegantă
Profilatură specifică perioadei 1900–1915, influențată de curentul vienez și de adaptările neoromânești din Transilvania
Stare de conservare: Bună, cu patină autentică Valoare patrimonială:
Ridicată – reprezentativă pentru identitatea urbană a Turzii de început de secol XX
🏛️ Fișă de patrimoniu urban – Casa de pe Str. General Dragalina, Nr. 86
Localizare: Turda, județul Cluj Data aproximativă a construcției: ~1910–1925
Stil arhitectural: Eclectic cu influențe neoclasice barochizante
Materiale predominante: Zidărie de cărămidă, stuc ornamental, acoperiș din tablă roșie Descriere: Casa de pe strada General Dragalina poartă amprenta unui stil mai sobru, cu detalii ornamentale de inspirație neoclasică. Ferestrele au ancadramente simple, dar elegant decorate în partea superioară cu un fronton decorativ, susținut de console laterale. Compoziția este simetrică, echilibrată, sugerând un statut urban respectabil. Elemente notabile: Fronton decorativ cu volute și motiv central în relief Fațadă clar structurată, cu detalii discrete dar rafinate
Elemente inspirate din limbajul neoclasic urban adaptat arhitecturii de locuință
Stare de conservare: Foarte bună Valoare patrimonială: Mediu spre ridicată – reflectă caracterul arhitecturii civile din perioada interbelică timpurie în Transilvania
Fișă descriptivă – Casă de colț cu turnuleț Adresa: Strada General Dragalina, Nr.88 Turda
⛪ Tip construcție: Locuință urbană de colț cu posibilă funcție comercială parțială 🏗️ Perioadă estimată a construcției: cca. 1895–1915
📐 Stil arhitectural: Eclectic provincial cu influențe secessioniste austro-ungare Elemente definitorii: Fațadă principală orientată spre intersecție, cu două axe de ferestre decorate cu ancadramente simple, în stil clasicizat.
Turnuleț de colț de formă octogonală, cu acoperiș conic, învelit cu tablă profilată în benzi romboidale, de culoare roșiatică. Vârf al turnului decorat cu o bilă metalică și un mic element vertical, amintind de tradițiile „capsulelor timpului”.
Cornișă profilată simplu, tencuită, înconjurând întregul contur superior al clădirii. Acoperiș din țiglă ceramică veche, în două ape, cu pante moderate și un lucarn mic spre stradă. Elemente decorative minimale, dar elegante, marcând fostul statut onorabil al clădirii (posibil meșteșugar, funcționar, comerciant). Intrare pe fațada laterală (pe străduța adiacentă), cu tâmplărie modernizată, dar păstrând proporțiile inițiale. Stare de conservare: Mediocră spre bună. Acoperișul necesită reparații punctuale. Fațada este parțial degradată, dar majoritatea elementelor arhitecturale originale sunt vizibile. În prezent, casa este locuită și adaptată la nevoile moderne. Valoare istorică și identitară: Reprezintă un exemplu tipic al arhitecturii urbane de început de secol XX în orașele din Transilvania aflate în zona de influență austro-ungară.
Turnulețul de colț — element rar și fermecător — îi conferă caracter și o „personalitate distinctă” în peisajul străzii. Este parte a unei zone stradale cu identitate locală puternică, ce poate deveni un traseu tematic în explorarea Turdei vechi. Stare de protecție: Nespecificată în lista oficială a monumentelor istorice (nu apare în LMI 2015), dar merită în mod cert inclusă într-o listă locală de patrimoniu construit cu valoare identitară. - 🌿 ChatGPT – CatGPT - cronicarul meu digital al Turdei vechi
 |
| 2025.06.09 |
 |
| 2025.06.09 |
Intersectie cu Str. Vasile Alecsandri
 |
| 2025.06.09 |
- Nr.88
- Biserici si cimitire - linkuri
Bile de metal (numite Zeitkapsel sau „capsule ale timpului”
🔘 Vârful turnulețului – încoronat cu o „bilă” sferică și un element vertical Asemănările pe care le-ai intuit cu sferele de pe turnurile bisericilor reformate sunt remarcabil de potrivite. În tradiția central-europeană, astfel de bile de metal (numite Zeitkapsel sau „capsule ale timpului”) se foloseau în special pe: turle de biserici (bile din cupru, în care se introduceau documente – acte, monede, ziare); sau pe clădiri oficiale și uneori pe case de colț cu funcție publică (poștă, prăvălie, han). În cazul casei din imagine: Bila este posibil să fie doar un element decorativ, dar e posibil să fi fost inspirat din simbolismul acelei tradiții. Se făceau uneori asemenea imitații și la case mai modeste, ca semn de modernitate și aspirație către modelele nobiliare. - CatGPT
🐓 Despre „cocoșul purtător de noroc” Cocoșul de pe acoperiș este un simbol prezent în arhitectura populară și religioasă, în special în: Transilvania (unde luteranii și reformații îl puneau pe turla bisericii, ca simbol al vegherii, după Evanghelia lui Petru); arhitectura vernaculară românească și maghiară – unde simboliza protecție, veghere și legătura cu sacralitatea răsăritului. - CatGPT
