Căldăruşe, Columbine (Aquilegia vulgaris). pe
Str. Rapsodiei, Nr.8, spatiu verde - Și astăzi este o nouă zi…” Căldărușele își pleacă florile în semn de recunoștință — sau poate doar pentru a mai aduna puțină rouă, până la următorul răsărit. Natura se trezește laolaltă: gângănii, plante, oameni. Toți într-un concert tăcut, coordonat de razele soarelui. O cafea, un drum, o zi nouă Florile pot fi și ceasuri. Nu măsoară timpul în secunde, ci în fluturi care se opresc, în picături de nectar oferit, în lumina care le învăluie. Căldărușele înălțate pe tulpini subțiri, ca niște domnișoare curtenitoare, ne amintesc că și frumusețea are un program: apare dimineața și ne cheamă, fără cuvinte, să fim și noi parte din ritmul naturii. Florile de căldărușă, asemenea unor clopoței tăcuți, par să cheme nu cu sunet, ci cu formă și culoare — un fel de „invitație vizuală” la viață. Albina din fotografie e dovada vie a acestui program natural, semnându-și propria „condică” în ritmul precis al înțelepciunii biologice.
- Căldărușa – floare cu nume și formă de poveste
Numele științific Aquilegia provine din latină: „aqua” (apă) și „legere” (a colecta), referindu-se la modul în care floarea poate „colecta” roua sau ploaia în micile sale căușe curbate.
O altă teorie spune că vine din „aquila” (vultur), din cauza pintenilor florii ce seamănă cu ghearele unui vultur. Iar Columbine (din franceză colombe = porumbiță) evocă o imagine suavă, de puritate și grație, căci floarea aduce aminte de aripile unei păsări delicate în zbor.
- Simbolismul columbinei În Evul Mediu, căldărușa era asociată cu Spiritul Sfânt, iar cele cinci petale simbolizau cele cinci răni ale lui Hristos. În artă și poezie, a fost văzută și ca floarea melancoliei, a delicateții, a speranței renăscute. În grădină, e vestitoare a sfârșitului primăverii, înflorind cu o noblețe discretă, dar irezistibilă.
Ganduri la inceput de zi, impletite cu informatii culese de pe net:
A.M.C. -
Foto, .
ChatGPT, 2025.05.29
Intrepătrundere între simbolul unei flori delicate și una dintre cele mai complexe trăiri umane – uitarea. „Nu-mă-uita” nu este doar un nume, ci un îndemn, o rugăciune, o speranță de a fi păstrat în inimă, chiar și când distanțele, timpul sau viața însăși par să rupă firele memoriei.
🌿 Despre uitare și neuitare
Uitarea este firească, aproape o funcție de apărare a sufletului. Ne ajută să nu purtăm poveri prea grele, să putem merge mai departe. Dar neuitarea are și ea rostul ei — nu ca o ancoră, ci ca o rădăcină. Ce suntem, fără ceea ce ne-a modelat? Fără amintirea frumuseților și a greșelilor, fără ecoul oamenilor care ne-au atins inima? Când cineva ne spune: „Amintește-ți doar lucrurile frumoase”, probabil vrea să ne ferească de suferință. Dar chiar și frumusețea, când nu mai este prezentă, doare. Pentru că nu trăim în trecut, ci în clipa de acum. Și tocmai de aceea, amintirile, oricât de dulci, ne pot aduce lacrimi. Ele devin dorințe, absențe, întrebări.
„Copiii învață bunătatea de la natură și răutatea de la oameni.” - Nicolae Iorga
Ce ne învață natura?
Că totul trece și totul revine. Frunza cade, dar copacul nu uită să înfrunzească din nou. Floarea se ofilește, dar primăvara o face să renască. Nimic nu e uitat în zadar, nimic nu e reținut fără rost. Natura are memoria ciclurilor, a transformării. Nu păstrează ce a fost, ci transformă ce a fost. Așa și cu sufletul omenesc: ceea ce a fost, bun sau rău, dacă nu uităm cu amărăciune, ci cu înțelepciune, devine lecție, adâncime, lumină.
Florile „nu-mă-uita” par să vorbească: „Nu uita cine ai fost. Nu uita pe cine ai iubit. Nu uita ce-ai învățat, nici chiar prin durere.” Dar poate mai presus de toate, ele spun: „Nu uita că viața e un șir de începuturi, nu doar de pierderi.” Într-o lume în care uităm adesea ce contează cu adevărat, poate că florile – ca simboluri vii – vin să ne tragă ușor de suflet și să ne spună, așa cum a strigat planta uitată de Dumnezeu: „Nu mă uita!” -
Ganduri nascute din amintiri frumoase devenite dureroase.. pentru ca ele sunt doar amintiri.. -
A.M.C. -
Foto,CatGPT -
ChatGPT, 2025.05.24
 |
| 2025.05.24 |
Natura vie - Este fascinant ce pot vedea albinele si cum...
- Am aflat de pe net ca: Albinele au ochi unici ce le fac diferite de alte tipuri de insecte. Albinele au cinci ochi în total: doi ochi mari și trei mai mici. Fiecare set de ochi are propria sa funcție, Cei doi ochi de pe laturile capului ajută albina să detecteze obiecte din diferite unghiuri. Interesant este că cei trei ochi de sus, din mijlocul capului, le ajută să vadă diferit. Ochii mijlocii ocelii („ochi simpli”), ai albinei ajuta la detectarea indicilor UV de pe florile pe care acestea le vizitează. Ocelii le ajută să aterizeze în siguranță și să obțină nectarul de care au nevoie. Prin „indici UV”, înțelegem semnalele florale vizibile doar în spectrul ultraviolet, care ghidează albina spre sursa de hrană. Este un exemplu minunat de co-evoluție: florile „comunică” cu albinele prin limbajul luminii UV, iar albinele au dezvoltat „ochii” potriviți să înțeleagă acest mesaj. 💡 Un gând de final: ceea ce nouă ni se pare o floare frumoasă, pentru albină e un adevărat semn rutier luminat în UV — un îndemn clar: „Aici e nectarul!” 🌼🐝 ❤ -
A.M.C. -
Foto.CHAT - sursa info
descopera.ro"Când se spune că albinele detectează indici UV de pe flori, se face referire la faptul că ele percep lumina ultravioletă (UV), invizibilă pentru ochiul uman, dar esențială pentru orientarea și culesul polenului.
Ce înseamnă mai exact?
🌸 Florile reflectă lumina UV în moduri specifice: Anumite părți ale petalelor reflectă sau absorb razele UV, formând modele invizibile pentru oameni, dar vizibile pentru albine. Aceste modele funcționează ca niște „semne de direcție” sau „hărți” care le arată albinelor exact unde se află nectarul sau polenul. 🧭 Ocelii – ochii mici din mijlocul capului albinei – sunt sensibili la lumină, inclusiv la UV, și ajută la: orientare în zbor; detectarea acestor modele UV de pe flori; aterizare precisă pe floare.
Așadar: Prin „indici UV”, înțelegem semnalele florale vizibile doar în spectrul ultraviolet, care ghidează albina spre sursa de hrană. Este un exemplu minunat de co-evoluție: florile „comunică” cu albinele prin limbajul luminii UV, iar albinele au dezvoltat „ochii” potriviți să înțeleagă acest mesaj.
💡 Un gând de final: ceea ce nouă ni se pare o floare frumoasă, pentru albină e un adevărat semn rutier luminat în UV — un îndemn clar: „Aici e nectarul!”"
Foto.CHAT
-
Caprifoi (Lonicera) - 13
Google, 17
Google -
I.L.T. - A.M.C
 |
| 2018.11.12 |
 |
| 2018.11.12 |
-
Conifere - I.L.T. - A.M.C
 |
| 2021.08.31 |
-
Cosmos, Fluturași (Cosmos bipinnatus) -
I.L.T. -
A.M.C.
 |
| 2024.04.12 |
-
Trandafir domnesc (Kerria Japonica) -13
Google, 14
Google, 27
Google - I.L.T. - -A.M.C. - aprilie
 |
| 2020.07.25 |
-
Nalba de grădină (Althaea rosea) - I.L.T. - A.M.C.
 |
| 2018.04.26 |
-
Nu-mă-uita (Myosotis) - 13
Google, 17
Google -
I.L.T. - A.M.C - Pag. 588
Intrepătrundere între simbolul unei flori delicate și una dintre cele mai complexe trăiri umane – uitarea. „Nu-mă-uita” nu este doar un nume, ci un îndemn, o rugăciune, o speranță de a fi păstrat în inimă, chiar și când distanțele, timpul sau viața însăși par să rupă firele memoriei.
🌿 Despre uitare și neuitare
Uitarea este firească, aproape o funcție de apărare a sufletului. Ne ajută să nu purtăm poveri prea grele, să putem merge mai departe. Dar neuitarea are și ea rostul ei — nu ca o ancoră, ci ca o rădăcină. Ce suntem, fără ceea ce ne-a modelat? Fără amintirea frumuseților și a greșelilor, fără ecoul oamenilor care ne-au atins inima? Când cineva ne spune: „Amintește-ți doar lucrurile frumoase”, probabil vrea să ne ferească de suferință. Dar chiar și frumusețea, când nu mai este prezentă, doare. Pentru că nu trăim în trecut, ci în clipa de acum. Și tocmai de aceea, amintirile, oricât de dulci, ne pot aduce lacrimi. Ele devin dorințe, absențe, întrebări.
„Copiii învață bunătatea de la natură și răutatea de la oameni.” - Nicolae Iorga
Ce ne învață natura?
Că totul trece și totul revine. Frunza cade, dar copacul nu uită să înfrunzească din nou. Floarea se ofilește, dar primăvara o face să renască. Nimic nu e uitat în zadar, nimic nu e reținut fără rost. Natura are memoria ciclurilor, a transformării. Nu păstrează ce a fost, ci transformă ce a fost. Așa și cu sufletul omenesc: ceea ce a fost, bun sau rău, dacă nu uităm cu amărăciune, ci cu înțelepciune, devine lecție, adâncime, lumină.
Florile „nu-mă-uita” par să vorbească: „Nu uita cine ai fost. Nu uita pe cine ai iubit. Nu uita ce-ai învățat, nici chiar prin durere.” Dar poate mai presus de toate, ele spun: „Nu uita că viața e un șir de începuturi, nu doar de pierderi.” Într-o lume în care uităm adesea ce contează cu adevărat, poate că florile – ca simboluri vii – vin să ne tragă ușor de suflet și să ne spună, așa cum a strigat planta uitată de Dumnezeu: „Nu mă uita!” -
Ganduri nascute din amintiri frumoase devenite dureroase.. pentru ca ele sunt doar amintiri.. -
A.M.C. -
Foto,CatGPT -
ChatGPT, 2025.05.24
 |
| 2020.05.23 |
-
Părăluțe, Bănuței - (Bellis perenis) - 13
Google, 17
Google -
I.L.T. - A.M.C - Pag. 103
 |
| 2023.05.19 |
-
Piciorul cocosului (Ranunculus repens L si altele) - 14
Google, 27
Google -
A.M.C. - Pag.
720 |
| 2025.05.24 |
-
Piciorul-caprei (Aegopodium podagraria L.), pe
Str. Rapsodiei, Nr.8, spatiu verde - 2025.05.24 O Prezență discretă, dar cu o istorie bogată și chiar misterioasă! Un personaj vegetal” cu nume ciudat și cu o aură de vindecare veche.
🌱 Numele și credințe populare
📜 De ce „piciorul-caprei”?
Numele ar putea veni de la forma frunzelor bazale, care, văzute cu puțină imaginație, par a avea forma unei copite. Mai profund, în unele zone capra este simbol al energiei telurice și al fertilității, deci „piciorul-caprei” poate sugera legătura cu solul, cu vindecarea durerilor ce țin de pământ – reumatism, gută, umflături.
✨ Podagraria vine din greaca veche, unde podagra înseamnă „durere de picior”, adică gută. Se credea că planta are puterea de a trata această boală.
🧙♀️ Superstiții și utilizări tradiționale În medicina monahală medievală, era considerată o plantă sacră pentru alinarea durerilor articulare, fiind cultivată în grădinile mănăstirilor. Se spunea că dacă o femeie călca din greșeală peste frunza acestei plante dimineața, nu avea să mai simtă greutatea zilei – o metaforă pentru puterea ei de a ușura suferința trupească. În unele zone, se spunea că planta aduce echilibru – dacă este pusă sub pernă, ajută la alungarea gândurilor negre. Așadar, merită toată atenția ta această „necunoscută nobilă” din umbra blocurilor – o relicvă vegetală din grădinile mănăstirilor, o plante cu suflet vindecător..
Ganduri nascute din pura curiozitate "De ce Piciorul caprei ?! acum stiu (de pe net) 🙂
🌿 Piciorul-caprei – date generale și origine
Denumiri populare: piciorul-caprei, iarba-doamnei, umbra-pădurii, podagrariu Denumire științifică: Aegopodium podagraria L. Familia: Apiaceae (familia pătrunjelului, morcovului, țelinei) Origine: Este nativă din Europa și vestul Asiei. În prezent s-a răspândit și în America de Nord, unde este considerată adesea invazivă. Habitat: Preferă solurile umede și umbroase, fiind frecventă în păduri, margini de drum, grădini semi-sălbatice, sau, cum ai observat tu, printre blocuri unde vegetația e lăsată mai naturală.
🌼 Descriere și aspecte deosebite Frunzele sale au un aspect atrăgător: verzi cu margini alb-crem, ceea ce o face decorativă chiar și fără flori. Tulpinile sunt goale și zvelte, florile sunt umbrele albe, delicate, asemănătoare celor de morcov sălbatic sau țelină. Este o plantă perenă și rizomatoasă – se întinde ușor și poate deveni dominantă într-un spațiu. -
FotoChatGPT -
ChatGPT, 2025.05.24
 |
| 2025.05.24 |
Una peste alta – e dimineață, e lumină, și floarea zâmbește. Un zâmbet vegetal, discret, dar plin de viață. Iar noi îl putem citi ca pe o încurajare, un „bună dimineața” din partea naturii către sufletul nostru. Dar sa spunem mai multe.. personal apreciez aceasta planta - Numele științific "Geranium" vine din grecescul geranos, care înseamnă "cocor" — aluzie la forma fructului care seamănă cu ciocul acestei păsări. Numele „priboi” în română are o sonoritate arhaică și poate sugera o plantă adusă de vânt, care „pribegește”, migratoare – ceea ce se potrivește cu felul în care se răspândește rapid. Denumirea „floarea raiului” este mai poetică, populară și apare frecvent în tradițiile rurale, sugerând un atribut divin sau celest — probabil pentru frumusețea și discreta eleganță a florii. Tradițiile populare sunt adesea împletite cu religia, astfel că o plantă care vindecă sau aduce bucurie e privită ca un dar de Sus. ele primeșc ușor un nume religios: „floarea raiului”, „mătania Maicii Domnului”, „iarba sfântului...”. Este o plantă perenă, adesea cultivată ca plantă decorativă pentru frunzișul ei persistent și parfumat, dar și pentru florile sale delicate. Pentru unii grădinari, datorită tendinței de a se extinde, poate deveni invazivă, mai ales în grădini mici — de aici impresia de „buruiană”. Dar nu este o buruiană propriu-zisă. Este valoroasă ca plantă medicinală și ornamentală. Florile acelea pe lujeri lungi, cu „guri” deschise și stamine ca niște mustăți, aduc mult cu personajele teatrale. Muppet Fiecare pare că are o voce, o personalitate, un rol.
Dezambiguizare: Geranium robertianum = Năpraznic, Iarba-sângelui → plantă sălbatică, cu utilizări medicinale intense. Geranium macrorrhizum = Priboi, Floarea raiului → plantă decorativă, cu ușoare proprietăți terapeutice. Ambele au un farmec aparte și locul lor în grădină sau în ierbar, dar sunt specii distincte
Ganduri mereu sub impresia frumosului din natura. si informatii culese de pe net..
A.M.C. -
FotoChatGPT
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu