Pagina in curs de editare
Cimitirul Central - linkuri
Cimitirul Central - Monumente Funerare 5sGoogle , 91Google - A.M.C. - A.M.C. - ChatGPT - #MonumenteFunerareTurda
 |
| 5sGoogle, 91Google |
 |
| 2024.11.01 |
- Panou informativ la intrarea de pe Str. Gheorghe Lazar - Cimitir 5sGoogle
 | ||
| 2025.10.11 |
1 - Monumentul ridicat in anul 1995
Inscriptie "Victime din randul populatiei civilemaghiare deportate di Turda in lagare de munca fortata rusesti dupa Cel de al II-lea Razboi Mondial.
 |
| 2025.10.15 |
- Această piatră funerară, dedicată lui Adorján Domokos, este una dintre acele prezențe care poartă în tăcere amintirea unui om și, în același timp, o parte din identitatea culturală a orașului
Forma ei este gotic alungită, iar elementul sculptat în relief – liră muzicală – nu este întâmplător: simbol al artei, al armoniei și al sensibilității sufletului. Lira apare adesea pe monumentele celor legați de cultură sau de educație, sugerând că viața celui comemorat a avut o vibrație artistică sau spirituală. Deasupra, cercul înconjurat de o cunună – azi șters de vreme – ar putea fi un simbol al eternității, al ciclicității vieții, o promisiune că ceea ce a fost nu se stinge, ci se transformă în amintire. Privind-o, ai sentimentul unei nobleți modeste: piatra s-a erodat, dar expresia ei nu s-a pierdut. E ca o pagină dintr-un vechi cântec, ale cărui note se mai aud doar pentru cei care știu să asculte. Această piatră funerară, dedicată lui Adorján Domokos, este una dintre acele prezențe care poartă în tăcere amintirea unui om și, în același timp, o parte din identitatea culturală a orașului Turda. Forma ei este gotic alungită, iar elementul sculptat în relief – liră muzicală – nu este întâmplător: simbol al artei, al armoniei și al sensibilității sufletului. Lira apare adesea pe monumentele celor legați de cultură sau de educație, sugerând că viața celui comemorat a avut o vibrație artistică sau spirituală. Deasupra, cercul înconjurat de o cunună – azi șters de vreme – ar putea fi un simbol al eternității, al ciclicității vieții, o promisiune că ceea ce a fost nu se stinge, ci se transformă în amintire. Privind-o, ai sentimentul unei nobleți modeste: piatra s-a erodat, dar expresia ei nu s-a pierdut. E ca o pagină dintr-un vechi cântec, ale cărui note se mai aud doar pentru cei care știu să asculte.
 |
| 2025.10.11 |
 |
| 2025.10.11 |
- Transcriere / traducere (aprox.) din maghiară, partea clară a plăcii
: „AZ ITT NYUGVÓ … POROK / HANTJAIT / AZ / ELMARADT GYERMEKEK TESTVÉREIK ÉS UNOKÁK KÖNNYEI SZENTELTÉK MEG. Legyen áldott emlékük!”
În română, ar suna cam așa: „Rămășițele celor de aici… mormintele au fost [ridicate/îngrijite] de copiii rămași în urmă, frații lor și nepoții; lacrimile lor le-au sfințit. Fie binecuvântată memoria lor!”
Această formulare sugerează clar un memorial familial / colectiv (nu neapărat un mormânt individual), dedicat unor persoane ale căror nume, probabil, erau înscrise pe fețele obeliscului (partea verticală, unde se văd linii de text mai slabe). Timpul a șters multe din inscripții, așa cum ai observat.
🔍 Ce-am aflat Cimitirul Eroilor din Turda are o istorie documentată, există proiecte locale pentru restaurarea mormintelor și monumentelor de război. Ziarul 21 +1 Potrivit Legii 379/2003, mormintele și operele comemorative de război fac obiectul unor obligații de întreținere și protecție pentru proprietarii și administratorii acestor locuri. turdainfo.ro Există mai multe monumente în Cimitirul Central care omagiază militari (din armata sovietică, armata maghiară, etc.), vetre de lupte din 1944, etc. ecouri.ro
 |
| 2025.10.11 |
Ce se vede clar în imagine Obeliscul are o inscripție în maghiară la bază
(„AZ … … KÖNNYŰ SZENTELTÉK MEG… / Legyen áldott emlékük!”) care indică un monument comemorativ/familial (text de tip: „Fie binecuvântată memoria lor!”).
Partea verticală are, de asemenea, un blazon/ stemă și o inscripție pe maghiară — semn că monumentul a fost ridicat de/în memoria unor persoane din comunitatea maghiară locală (familie, grup de eroi, veterani etc.).
Posibile interpretări istorice (plauzibile, nu confirmate)
Monumentul poate fi:
un memorial familial (numele listate la verticală),
un monument ridicat în memoria unor locuitori ai satului/zonei (ex.: „victime/eroi din Straja”),
sau un monument dedicat unor militari dintr-o anumită unitate/regiune.
Nu este neapărat un mormânt individual; formele obeliscului cu stemă și inscripție colectivă sunt frecvente pentru memoriale de familie sau pentru eroi decedați în conflicte (sec. XIX–XX), dar fiecare caz diferă.
Este nevoie de confirmare oficială - ChatGPT
 |
| 2019.10.31 |
- Victoria Farcasa, nascuta Rece sotia lui Alexandru Farcasan
- Valer Farcasan
- Silviu Balind, sotul lui Leontina, nascuta Farcasan
Pozitia 7 pe harta - Mormantul lui Alexandru Farcasan, album
A.M.C. - #Monumente funerareTurda
Pozitia 7 pe harta - Mormantul lui Alexandru Farcasan, album
A.M.C. - #Monumente funerareTurda
 |
| 2025.10.15 |
Mărturie a memoriei și a artei funerare din secolul al XIX-lea.” prin: - forma arhitecturală neogotică, cu detalii sculptate, cruci în vârf și ancadramente în arc frânt; - starea bună de conservare și vechimea (datele înscrise arată secolele XIX–XX);
- importanța istorică locală, fiind locul de odihnă al unei familii respectate din Turda În centrul oraşului Piata Repiblicii, Nr. Nr.47-48, se află clădiri baroce cunoscute sub numele de „Casele Kimpel”
 |
| 2020.02.15 |
 |
| 2025.10.31 |
Cruce funerara pe mormantul lui Teodor Murășanu (1891-1966)
A fost un preot român unit (greco-catolic), profesor de limba și literatura română la „Liceul Regele Ferdinand” , om de cultură și deținut politic român. A fost tatăl academicianului Camil Mureșanu.
În amintirea sa, în fața Colegiul Național Mihai Viteazul a fost ridicată o statuie (opera sculptorului Aurel Terec, dezvelită la 25 octombrie 1995), iar Biblioteca Municipală Turda și o școală din Turda poartă numele „Teodor Murășanu”
Nota! Andrei Mureșanu (1816-1863), cunoscutul poet și autor al poeziei „Deșteaptă-te, române!”, nu are o legătură de familie cunoscută cu Teodor Murășanu (1891-1966), profesor, scriitor și publicist român din Turda. Deși ambii au contribuit semnificativ la cultura românească și împărtășesc același nume de familie, nu există dovezi sau înregistrări istorice care să ateste o legătură de rudenie între ei. - ganduri transformate in cuvinte
Personalitati - linkuri
" Cu fruntea plecată, cu respect și admirație in fata mormatului lui Teodor Murășanu (1891-1966) preot român unit, pedagog, om de cultură și deținut politic român. fost profesor de limba și literatura română la „Liceul Regele Ferdinand” Pe placa de mormant sunt inscrise doua nume apartinatoare fam . Muresanu prin care nu putem sa nu ne amintim de Andrei Muresanu (1816-1863), un renume ca poet revolutionar roman din Transilvania, autorul poemului "Deșteaptă-te, române!". In Turda: - Exista o strada cu numele de Andrei Muresanu. - In amintirea lui Teodor Murasanu in fata la Colegiul Național Mihai Viteazul a fost ridicată o statuie iar Biblioteca Municipală și o școală din Turda au primit numele de „Teodor Murășanu”. - A.M.C.
Nr. 53 - Scoala "Teodor Murasanu" - 5Google, 12Google, 22Google - I.L.T. - A.M.C.
Bustul lui Teodor Murasanu - 5Google, 22Google - I.L.T. - A.M.C. - la C.N.M.V.
fiu, Camil Bujor Muresanu - (1927-2015)
- frate - ION MURESANU (1883-1938) - fost prof. de st. naturii, la Liceul Regele Ferdinand din Turda senator - 19Google - A.M.C. - info de pe net libris.ro
Pseudonime - Facebook Biblioteca Teodor Murasanu
Nr. 53 - Scoala "Teodor Murasanu" - 5Google, 12Google, 22Google - I.L.T. - A.M.C.
Bustul lui Teodor Murasanu - 5Google, 22Google - I.L.T. - A.M.C. - la C.N.M.V.
Nota! Andrei Mureșanu (1816-1863), cunoscutul poet și autor al poeziei „Deșteaptă-te, române!”, nu are o legătură de familie cunoscută cu Teodor Murășanu (1891-1966), profesor, scriitor și publicist român din Turda. Deși ambii au contribuit semnificativ la cultura românească și împărtășesc același nume de familie, nu există dovezi sau înregistrări istorice care să ateste o legătură de rudenie între ei. - ganduri transformate in cuvinte - Gânduri transformate în cuvinte,
Arta - linkuri
Istorie - linkuri
