"Biserică, edificiu (lăcaș sfânt) construit și amenajat pentru practicarea cultului creștin;
Biserică, instituția în care sunt organizați credincioșii creștini;
Biserică, comunitate religioasă de adepți ai aceluiași cult.
Creștinismul este religia acelora care mărturisesc credința în Iisus Hristos" - A.M.C. - sursa info Wikipedia
- Preoti
- Biserici ortodoxe in trecutul medieval: Biserici de zid ortodoxe: din Rediu din sec.XIV, "capela valachorum" de langa Petresti si biserica "Sfintilor Arhangheli" din Sandulesti, construite in sec.XV
In Turda: in trecutul medieval exista un edificiu de cult ortodox in "cartierul" Sfantul Nicolae in zona strazii Sandulesti spre cariera de lut. Altul inspre satul Copaceni si al treilea la Salina, in Turda Noua ridicat de prefectul Nicolae Olah pentru muncitorii romani de la ocnele de sare - biserica "sovagailor" a taietorilor de sare. - sursa C.Rigman - Biserica, scoala....pag.20
- In anul 1700 lacasuri ortodoxe trecute la Biserica Unita cu Roma. Dupa 1948 Lacasuri greco -catolice preluate de Biserica Ortodoxa - E.Gergely - Istorie si contemporaneitate , carte pe Google19 - pag.285.
- Vasile Ratiu de Nagylak (1783-1870) a cumpărat un teren pentru un cimitir românesc greco-catolic şi ortodox, pentru că la acea vreme românii nu aveau voie să fie înmormântaţi în cimitirul oraşului Turda - info.Enciclopedia Romaniei.
- "Daca in comunism biserica trebuia anulata acum ea trebuie compromisa" - citat Dan Puric -
In anii 80 in incercarea de a ascunde de ochii celor care treceau prin Turda, svelta catedrala, autoritatile locale au hotarat constructia mastodontul bloc "Big" in afara aliniamentului cerut de peisajul urban., La fel in Microraionul 1 a fost construit un bloc in fata bisericii - sursa: R.M.Neagu, G.Marchis, G.Gotea - Catedrala din Turda, 1935-2015, pag. 102, 103 - Imag.Big, imag. Biserica Mr.2
- Fundatia Gojdu, trecut si prezent
În 1871, macedoromânul Emanuil Gojdu lăsa prin testament unei fundaţii administrate de Mitropolia Ardealului o avere care s-ar ridica astăzi la trei miliarde de euro. De pe urma acesteia urmau să beneficieze studenţii români săraci, care aveau nevoie de burse. Printre bursieri s-au numărat, în timp, Victor Babeş, Traian Vuia şi Octavian Goga, Constantin Daicoviciu sau Dumitru Stăniloaie. Statul maghiar a confiscat bunurile acestei organizaţii neguvernamentale în 1918 şi nu le-a mai restituit niciodată, deşi a semnat acorduri internaţionale în sensul retrocedării, în anul 1937. În 1996, un grup de intelectuali transilvăneni şi bănăţeni, precum şi capi ai Bisericii Ortodoxe din Ardeal au hotărât reînfiinţarea Fundaţiei Gojdu, pe baza idealurilor înscrise în testamentul lui Emanuil Gojdu. Noua fundaţie, cu sediul la Sibiu, patronată de Biserica Ortodoxă Română, a fost considerată proprietara de drept a bunurilor aflate la Budapesta şi a revendicat acest patrimoniu în baza acordului din 1937, mai sus-amintit. Drept “răspuns”, Primăria din Budapesta a scos la licitaţie imobilele Fundaţiei Gojdu, în 1998 şi 1999. Pentru a stopa o posibilă înstrăinare a bunurilor, “Grupul de iniţiativă” a chemat în instanţă statul maghiar, la începutul anului 2000. Relaţiile generale româno- maghiare s-au destins ulterior... sursa infi. - Libertatea 2015, Wikipedia
- Amvoane in biserici turdene - de pe Facebook, R.C.2017 - colaj A.M.Catalina, publicat pe Google1
- 'Pe turnurile bisericilor se pune deobicei o astfel de sfera (fara zimti), in care se pun documente ale vremii, ziare, monede, fiind un loc sigur pentru posteritate. Pe sfera se pune des o tija pe care se monteaza figuri (cocos, ingeri, sfinti), flamuri de metal, indicatoare de vant sau o figura cu zimti (care probabil reprezinta soarele ?). Dupa ce este pe turnuri nu se poate identifica ce confesiune are biserica.' - sursa info. R.C.
"In bila de obicei se adaposteste un document referitor la data constructiei,numarul enoriasilor, eventual numele mecenasilor, care au contribuit la constructie.Se mai obisnuieste sa se mentioneze si anul renovarilor si asa mai departe...In ce priveste buzduganul, in bisericile unitariene nu se regasesc prea des, ma gandesc ca nu are decat un rol decorativ sau un capat de paratrasnet. - sursa info Lorinc Baranyai
- Preoti 
- Biserici ortodoxe in trecutul medieval: Biserici de zid ortodoxe: din Rediu din sec.XIV, "capela valachorum" de langa Petresti si biserica "Sfintilor Arhangheli" din Sandulesti, construite in sec.XVIn Turda: in trecutul medieval exista un edificiu de cult ortodox in "cartierul" Sfantul Nicolae in zona strazii Sandulesti spre cariera de lut. Altul inspre satul Copaceni si al treilea la Salina, in Turda Noua ridicat de prefectul Nicolae Olah pentru muncitorii romani de la ocnele de sare - biserica "sovagailor" a taietorilor de sare. - sursa C.Rigman - Biserica, scoala....pag.20
- Vasile Ratiu de Nagylak (1783-1870) a cumpărat un teren pentru un cimitir românesc greco-catolic şi ortodox, pentru că la acea vreme românii nu aveau voie să fie înmormântaţi în cimitirul oraşului Turda - info.Enciclopedia Romaniei.
- "Daca in comunism biserica trebuia anulata acum ea trebuie compromisa" - citat Dan Puric -In anii 80 in incercarea de a ascunde de ochii celor care treceau prin Turda, svelta catedrala, autoritatile locale au hotarat constructia mastodontul bloc "Big" in afara aliniamentului cerut de peisajul urban., La fel in Microraionul 1 a fost construit un bloc in fata bisericii - sursa: R.M.Neagu, G.Marchis, G.Gotea - Catedrala din Turda, 1935-2015, pag. 102, 103 - Imag.Big, imag. Biserica Mr.2
- Fundatia Gojdu, trecut si prezent
În 1871, macedoromânul Emanuil Gojdu lăsa prin testament unei fundaţii administrate de Mitropolia Ardealului o avere care s-ar ridica astăzi la trei miliarde de euro. De pe urma acesteia urmau să beneficieze studenţii români săraci, care aveau nevoie de burse. Printre bursieri s-au numărat, în timp, Victor Babeş, Traian Vuia şi Octavian Goga, Constantin Daicoviciu sau Dumitru Stăniloaie. Statul maghiar a confiscat bunurile acestei organizaţii neguvernamentale în 1918 şi nu le-a mai restituit niciodată, deşi a semnat acorduri internaţionale în sensul retrocedării, în anul 1937. În 1996, un grup de intelectuali transilvăneni şi bănăţeni, precum şi capi ai Bisericii Ortodoxe din Ardeal au hotărât reînfiinţarea Fundaţiei Gojdu, pe baza idealurilor înscrise în testamentul lui Emanuil Gojdu. Noua fundaţie, cu sediul la Sibiu, patronată de Biserica Ortodoxă Română, a fost considerată proprietara de drept a bunurilor aflate la Budapesta şi a revendicat acest patrimoniu în baza acordului din 1937, mai sus-amintit. Drept “răspuns”, Primăria din Budapesta a scos la licitaţie imobilele Fundaţiei Gojdu, în 1998 şi 1999. Pentru a stopa o posibilă înstrăinare a bunurilor, “Grupul de iniţiativă” a chemat în instanţă statul maghiar, la începutul anului 2000. Relaţiile generale româno- maghiare s-au destins ulterior... sursa infi. - Libertatea 2015, Wikipedia
"In bila de obicei se adaposteste un document referitor la data constructiei,numarul enoriasilor, eventual numele mecenasilor, care au contribuit la constructie.Se mai obisnuieste sa se mentioneze si anul renovarilor si asa mai departe...In ce priveste buzduganul, in bisericile unitariene nu se regasesc prea des, ma gandesc ca nu are decat un rol decorativ sau un capat de paratrasnet. - sursa info Lorinc Baranyai
 |
| 2025.06.09 |
- Biserici si cimitire - linkuri
Bile de metal (numite Zeitkapsel sau „capsule ale timpului”
🔘 Vârful turnulețului – încoronat cu o „bilă” sferică și un element vertical Asemănările pe care le-ai intuit cu sferele de pe turnurile bisericilor reformate sunt remarcabil de potrivite. În tradiția central-europeană, astfel de bile de metal (numite Zeitkapsel sau „capsule ale timpului”) se foloseau în special pe: turle de biserici (bile din cupru, în care se introduceau documente – acte, monede, ziare); sau pe clădiri oficiale și uneori pe case de colț cu funcție publică (poștă, prăvălie, han). În cazul casei din imagine: Bila este posibil să fie doar un element decorativ, dar e posibil să fi fost inspirat din simbolismul acelei tradiții. Se făceau uneori asemenea imitații și la case mai modeste, ca semn de modernitate și aspirație către modelele nobiliare. - CatGPT
🐓 Despre „cocoșul purtător de noroc” Cocoșul de pe acoperiș este un simbol prezent în arhitectura populară și religioasă, în special în: Transilvania (unde luteranii și reformații îl puneau pe turla bisericii, ca simbol al vegherii, după Evanghelia lui Petru); arhitectura vernaculară românească și maghiară – unde simboliza protecție, veghere și legătura cu sacralitatea răsăritului. - CatGPT
 |
| Str. Campiei,Nr.3 - 2016.11.26. |
" Cocosul - La creştini a căpătat un simbolism religios - el a cântat de trei ori după ce Petru s-a lepădat de Hristos – şi a devenit, ulterior, simbolul pocăinţei unui sfânt, dar şi un simbol al învierii." - info.adevarul.ro
"Semnificaţiile simbolice ale cocoşului trimit în general spre ideea de spiritualitate, care, de cele mai multe ori, temperează prezenţa agresivă a materialităţii, pentru a asigura în ultimă instanţă un necesar echilibru al lumii şi al creaţiei." - info. scrob.ro
 |
| 2025.09.02 |
vedere dni Funshop Parc -
**„Astăzi, de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci ✝,, împărtășesc această panoramă surprinsă din Funshop Park, Turda.
În depărtare se vede Calea Victoriei, Nr.31, Biserica Ortodoxa "Invierea Domnului"
Despre cruci ar fi multe de povestit… Astăzi mi-am amintit de o lecție de la cursurile de arhitectură: atunci când fotografiezi o biserică, este esențial să surprinzi în cadru turnul în întregime. Turnul poartă crucea sau bila, iar această imagine caracterizează și diferențiază biserica. Este, într-un fel, un gest de respect față de credință și față de identitatea locului.”
- Nr.25 - Protopopiatul Ortodox Roman - prima casă cu etaj în cartierul „Între români”. construita in perioada protopopului Jovian Murășianu - sursa: protopopiatulortodoxturda.ro
- Nr. 25 - Cladire fosta prima scoala romana ortodoxa din Turda - La 25 sept. 1904. incepe la Turda, invatamantul primar ortodox - sursa: C.N.M.V., monografie, carte pe Google11s, pag. 9.
 |
| 2023.12.14 |
 |
| 2017.09.10 |
 |
| 2025.06.09 |
🕊️ Ioan Botezătorul – în Ortodoxie și la Evanghelici (Luterani)
🔶 În Ortodoxie: Este cel mai mare dintre profeți, „Înaintemergătorul Domnului”. I se acordă șase sărbători anuale, semn al cinstirii deosebite. Este văzut nu doar ca proroc, ci și ca sfânt ascet, model de viață duhovnicească. Are un rol liturgic aparte: în multe icoane, apare în Deisis (alături de Maica Domnului), mijlocind pentru oameni. Ortodocșii cred în puterea moaștelor sale și îl invocă în rugăciuni pentru pocăință și întoarcerea inimii la Dumnezeu.
🔷 La Evanghelici (Luterani): Ioan este considerat ultimul profet al Vechiului Testament și vestitor direct al lui Hristos. Accentul cade pe misiunea sa de a predica pocăința și de a-L arăta pe Isus ca „Mielul lui Dumnezeu” (Ioan 1:29). Nu este venerat în sensul ortodox (nu există cultul sfinților în luteranism), ci este respectat ca figură biblică centrală. Rolul său este didactic, nu mijlocitor – este cel care indică drumul către Hristos, dar nu are funcție de intercesiune.
🔗 Puncte comune: Este văzut ca mesager al pocăinței. Ambii îl consideră profeție împlinită din Isaia: „Glasul celui ce strigă în pustie…” Este pomenit în ambele tradiții în perioada Adventului (la luterani) și în iunie-ianuarie (la ortodocși). Ganduri in si de sarbatoare crestina.. - A.M.C. - Foto,CatGPt - CatGPYT
...chiar în inima orasului istoric, printre ruinele fortificației medievale , Biserica Reformată Turda-Veche și Muzeul de Istorie toate monumente , întâlnim o biserică ce pare mai degrabă o casă obișnuită. Ea adaugă un strat vizibil al prezentului în „țesătura” istorică a orașului. un detaliu care ne amintește că istoria nu este doar în ziduri, ci se scrie și astăzi, în locuri mai mici, dar pline de semnificație.
Pe fațada ei, crucea și soarele răsărind atrag privirile. Simbolul este simplu și plin de sens: crucea – jertfa lui Hristos, razele – speranța mântuirii, iar valurile de sub cruce amintesc de botez. Este un mesaj al prezentului, discret dar vizibil: ‘Hristos a murit, a înviat și va reveni.’
 |
| 2025.09.16 |
detaliu fatada
- Deasupra intrării în bisericile ortodoxe întâlnim adesea o frescă, un detaliu de o profunzime aparte, care nu este doar decor, ci poartă un mesaj teologic și simbolic. De regulă, scena Învierii, a Deisis-ului (Hristos înconjurat de Maica Domnului și Sf. Ioan Botezătorul) sau icoana hramului bisericii veghează asupra credincioșilor. Această imagine binecuvântătoare este prima întâlnire vizuală cu lăcașul și are rolul de a pregăti sufletul pentru trecerea din spațiul cotidian în cel sacru. Valoarea frescei stă atât în forța ei spirituală, cât și în frumusețea artistică: cromatica luminoasă, expresivitatea chipurilor, armonia compoziției. Ea adaugă un strat de identitate arhitecturii bisericești, punând în legătură zidul de piatră cu icoana pictată, materia cu spiritul. În același timp, fresca este semn de continuitate – mărturisește tradiția iconografică ortodoxă și păstrează vie legătura dintre comunitate și credința strămoșească. Astfel, fresca de deasupra intrării nu este un simplu ornament, ci o „ușă pictată” care introduce tăcut, prin imagine, în atmosfera liturgică a bisericii.
🌿. Câteva exemple concrete de fresce întâlnite deasupra intrării în bisericile ortodoxe și semnificația lor: Hristos Pantocrator sau Deisis
– Hristos apare binecuvântând, iar de o parte și de alta sunt Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul.
– Mesajul: biserica este locul unde credinciosul intră sub ocrotirea și mijlocirea directă către Dumnezeu. Adormirea Maicii Domnului (la bisericile cu acest hram) – Fresca reia icoana hramului, pentru ca fiecare credincios să știe sub ce ocrotire pășește.
– Mesajul: legătura dintre comunitate și sfântul ocrotitor. Învierea Domnului (Pogorârea la iad) – Hristos ridică pe Adam și Eva din legăturile morții.
– Mesajul: intrarea în biserică înseamnă intrarea într-un spațiu al vieții noi, al biruinței asupra morții. Judecata de Apoi
– Mai rară, dar prezentă la unele biserici, pentru a aminti credincioșilor de responsabilitatea vieții trăite.
– Mesajul: pragul bisericii este și prag al conștiinței. Icoana hramului – Fiecare biserică poate avea pictată scena sărbătorii după care a fost numită (Sf. Nicolae, Sf. Arhangheli, Schimbarea la Față etc.). – Mesajul: comunitatea se adună sub un protector ceresc concret.
🔹 Valoare în arhitectura bisericească: – marchează vizual și simbolic intrarea, transformând ușa într-un spațiu sacru; – funcționează ca o „icoană de întâmpinare”, ușor de observat chiar și de către cei care nu intră în biserică; – completează arhitectura prin culoare și expresivitate, adăugând un strat spiritual zidurilor de piatră sau cărămidă.
Ganduri... „Fresca de deasupra intrării nu este doar ornament, ci icoana care veghează și întâmpină fiecare suflet.” si informatii de pe net.
- A.M.C. - FotoChatGPT - ChatGPT - #LacasurideCultTurda #BisericaAdormireaMaiciiDomnului - #FatadeTurda
- A.M.C. - FotoChatGPT - ChatGPT - #LacasurideCultTurda #BisericaAdormireaMaiciiDomnului - #FatadeTurda
- Publicatii personale pe Biserici.org - lista de linkuri
- Turda - Istoria Bisericii Romanesti
- Mormantul lui Hristos de la Ierusalim
- De ce pomenim mortii
Din presa:
- Obiceiuri a doua zi de Paste - ziarul Unirea, 2019
- Adrian Papahagii - Ura starnita impotriva bisericii - cocoon.ro - nov.2015
- Cu spatele la ei - Facebook
- Calendar crestin ortodox - 2016 - noutati.ortodoxe
- Un raspuns ortodox la niste calomnii greco-catolice - cuvantul-ortodox.ro
- Nu vom supravietui fara intoarcerea la Dumnezeu, interviu cu Profesorul Dumitru Constantin Dulcan - sanatatespirituala.eu
- In Romania (Curtea de Arges) exista singura fresca din lume cu Sf. Fecioara Maria insarcinata - cunoastelumea.ro, R.C.
- "Vizită Papei Francisc în România este ocazia perfectă să aflați ceva superb din istoria României. Clopotele bisericilor catolice din toată lumea bat zilnic la ora 12 datorită unui român: Iancu de Hunedoara, considerat salvatorul lumii creştine.
S-a întâmplat în 1456, când Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, a învins, la Belgrad, armata Imperiului Otoman condusă de Mahomed al II-lea...Ca omagiu, papa Calixt al III-lea a decretat victoria obţinută de Iancu de Hunedoara ca fiind ”cel mai fericit moment al vieţii sale” şi a decretat, printr-o bulă papală, ca toate clopotele bisericilor catolice să fie trase în fiecare zi la ora 12.00. - sursa info: strabunicii.ro, 2019
- "Cultele neoprotestante din Turda: Baptiştii, Adventiştii, Penticostalii si Martorii lui Iehova. Credincioşii acestor culte sunt numiţi de popor „pocăiţi”.
- "Cultele protestante din Turda (reformaţi-calviniştii şi luteranii).
Reformaţii-calvinişti au 3 vechi lăcaşuri de cult în Turda (Turda Veche, Turda Nouă şi Poiana).
Primul lăcaş de cult luteran a fost construit în prima jumătate a secolului al XVII-lea, în parcul din faţa actualei primării. Clădirea a fost demolată în anul 1986 (cu acordul Sinodului Luteran din Sibiu) din lipsă de credincioşi. De câţiva ani însă există un nou lăcaş de cult luteran, pe str.V.Alecsandri nr.12 (numit Biserica Evanghelică C.A.) -
- "Crăciunul e singura sărbătoare celebrată simultan de bisericile creştine. Ortodocşii şi catolicii, alături de protestanţi şi neoprotestanţi, sărbătoresc în acelaşi timp naşterea lui Iisus, pe 25 decembrie." - A.M.C. sursa info. rfi.ro
- Albina Carpatilor, revista din anul 1880, pagini extrase Turda si imprejurimi - Google12
- Un jurnalist care "face istorie", dar o face tendentios - Stefan Ciocan de la Glasul Hunedoarei
- La 6 ianuarie: - Ortodocșii comemorează în această zi Botezul lui Iisus în apele râul Iordan, de către Ioan Botezătorul („Bobotează“) Este ultima zi ale celor 12 zile de sărbători de iarnă care încep la 24 decembrie (Crăciun).
- Luminatia in Transilvania - Cluj-Napoca
- Atanasie Anghel: mitropolitul Transilvaniei care a realizat unirea românilor transilvăneni cu Biserica Romei - istorie romaneasca.ro
Parere personala.. Unirea cu Roma a dezbiat romanii. Ceea ce nu consider a fi un lucru bun.
- ABC prin viata - video - sursa facebook, Sorinel Radu, 2016.
- Afirmatii eronate - numarul bisericilor monument istoric in Turda - Facebook, Hudrea Horea, 2016
- Manastirea Petru Voda - Toaca - Facebook, Mihai Ratiu - Romania Mea
- Imagine aeriana, de pe net. R.C.
- Ramasitele vechiului cimitit Cristis din Oprisani - 2015.08.09 - Sursa Facebook: foto 1, foto 2, Suciu Petru
- Cimitirul uitat al Turzii - refleqtmedia.ro
Oprisani Micro 1,
- Imagini de altadata, Biserici si cimitire - foto
- "Cimitirul uitat" - harta , sursa R.C. 2020 - foto
refleqtmedia.ro
- Biblia lui Serban Cantacuzino, prima traducere din limba graca a bibliei in limba romana in anul 1668 - sursa info. emag.ro
De ce sunt ortodoxa:
- Pagina din revista Ecouri - Praznic la Catedrala
- "O doamnă a fost ȋntrebată cum e să fii bătrân. Ea a zâmbit și a spus: "Am rămas la fel, toată viața mea, neschimbată. Vocea din capul meu şi fata tânără din inima mea, nu au îmbătrânit niciodată. Mi-am văzut corpul schimbându-se, dar sufletul meu a rămas viu, tânăr, curios. Cândva așteptam să îmbătrânesc, dar vârsta a venit doar la exterior. În fiecare față zbârcită, trăiește o inimă care este încă un copil, o inimă care merită iubire, grijă și zâmbet. Sufletul nu cunoaşte vârsta, numai corpul urmează anotimpurile vieţii“."- sursa R.C.
- Turda - Istoria Bisericii Romanesti
- Mormantul lui Hristos de la Ierusalim
- De ce pomenim mortii
- De ce Iisus Hristos - jurnalul.com
- Ortodox Music
- Spirituale - linkuri
- Simboluri in Bisericile din Turda - ziarul21.ro - 2011.08.18
- Cimitirele Orasului Turda - Wikipedia
- Asociatia Filateristilor din Bucuresti - Biserici Turdene - Facebook, Suciu Petru
- "La Turda libertatea religioasă acceptată prima dată în lume" - sursa Facebook, Dana Arts
- Pasti sau Paste - corect "Pasti" - sursa info justitiarul.ro
- Ortodox Music
- Spirituale - linkuri
- Simboluri in Bisericile din Turda - ziarul21.ro - 2011.08.18
- Cimitirele Orasului Turda - Wikipedia
- Asociatia Filateristilor din Bucuresti - Biserici Turdene - Facebook, Suciu Petru
- "La Turda libertatea religioasă acceptată prima dată în lume" - sursa Facebook, Dana Arts
- Pasti sau Paste - corect "Pasti" - sursa info justitiarul.ro
- Mihai Razvan Neagu, Facebook - Istorie și Teologie - valori și modele pentru societatea contemporană - PDF
Din presa:
- Obiceiuri a doua zi de Paste - ziarul Unirea, 2019
- Adrian Papahagii - Ura starnita impotriva bisericii - cocoon.ro - nov.2015
- Cu spatele la ei - Facebook
- Calendar crestin ortodox - 2016 - noutati.ortodoxe
- Un raspuns ortodox la niste calomnii greco-catolice - cuvantul-ortodox.ro
- Nu vom supravietui fara intoarcerea la Dumnezeu, interviu cu Profesorul Dumitru Constantin Dulcan - sanatatespirituala.eu
- In Romania (Curtea de Arges) exista singura fresca din lume cu Sf. Fecioara Maria insarcinata - cunoastelumea.ro, R.C.
- "Vizită Papei Francisc în România este ocazia perfectă să aflați ceva superb din istoria României. Clopotele bisericilor catolice din toată lumea bat zilnic la ora 12 datorită unui român: Iancu de Hunedoara, considerat salvatorul lumii creştine.
S-a întâmplat în 1456, când Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, a învins, la Belgrad, armata Imperiului Otoman condusă de Mahomed al II-lea...Ca omagiu, papa Calixt al III-lea a decretat victoria obţinută de Iancu de Hunedoara ca fiind ”cel mai fericit moment al vieţii sale” şi a decretat, printr-o bulă papală, ca toate clopotele bisericilor catolice să fie trase în fiecare zi la ora 12.00. - sursa info: strabunicii.ro, 2019
- "Cultele neoprotestante din Turda: Baptiştii, Adventiştii, Penticostalii si Martorii lui Iehova. Credincioşii acestor culte sunt numiţi de popor „pocăiţi”.
- "Cultele protestante din Turda (reformaţi-calviniştii şi luteranii).
Reformaţii-calvinişti au 3 vechi lăcaşuri de cult în Turda (Turda Veche, Turda Nouă şi Poiana).
Primul lăcaş de cult luteran a fost construit în prima jumătate a secolului al XVII-lea, în parcul din faţa actualei primării. Clădirea a fost demolată în anul 1986 (cu acordul Sinodului Luteran din Sibiu) din lipsă de credincioşi. De câţiva ani însă există un nou lăcaş de cult luteran, pe str.V.Alecsandri nr.12 (numit Biserica Evanghelică C.A.) -
- "Crăciunul e singura sărbătoare celebrată simultan de bisericile creştine. Ortodocşii şi catolicii, alături de protestanţi şi neoprotestanţi, sărbătoresc în acelaşi timp naşterea lui Iisus, pe 25 decembrie." - A.M.C. sursa info. rfi.ro
- Un jurnalist care "face istorie", dar o face tendentios - Stefan Ciocan de la Glasul Hunedoarei
"Biserica Ortodoxă din Transilvania nu a văzut cu ochi buni Marea Unire" E trist ca exista astfel de jurnalisti...
N.P. - Este total gresita ideea propagata referitoare la biserica ortodoxa de a fi preferat acceptul ca biserica tolerata in imperiul Austro-ungar decat Biserica autocefala in Statul Roman - info Wikipedia
Citeste si crestinortodox.ro
Catolicii serbează vizita celor „3 Crai de la Răsărit“ sosiţi la naşterea lui Iisus.
- Luminatia in Transilvania - Cluj-Napoca
- Atanasie Anghel: mitropolitul Transilvaniei care a realizat unirea românilor transilvăneni cu Biserica Romei - istorie romaneasca.ro
Parere personala.. Unirea cu Roma a dezbiat romanii. Ceea ce nu consider a fi un lucru bun.
- ABC prin viata - video - sursa facebook, Sorinel Radu, 2016.
- Afirmatii eronate - numarul bisericilor monument istoric in Turda - Facebook, Hudrea Horea, 2016
- Manastirea Petru Voda - Toaca - Facebook, Mihai Ratiu - Romania Mea
- Ramasitele vechiului cimitit Cristis din Oprisani - 2015.08.09 - Sursa Facebook: foto 1, foto 2, Suciu Petru
- Cimitirul uitat al Turzii - refleqtmedia.roOprisani Micro 1,
- Imagini de altadata, Biserici si cimitire - foto
refleqtmedia.ro
🔎 Clasificarea recunoscută a Bisericilor creștine
✝️ Creștinismul se împarte în mai multe ramuri: Ortodoxă, Catolică, Protestantă (și subdiviziunile ei, inclusiv Bisericile numite popular „pocăite”), dar și Biserici Orientale Vechi.
Toate aceste ramuri se consideră creștine, chiar dacă au înțelegeri diferite despre credință, ritual și viața spirituală.
📌 Termenul „pocăiți” este unul popular, folosit pentru bisericile care pun accent pe pocăință personală și pe o alegere conștientă de a trăi credința.
- Gânduri transformate în cuvinte: - 44Google , 78Goofle
Iată câteva informații despre Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din Turda (Str. Axente Sever Nr.
Iată câteva informații despre Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din Turda (Str. Axente Sever Nr.
Adventistă de Ziua a Şaptea este o denominațiune creștină protestantă, cu anumite trăsături distinctive, printre care:
1 Biblia ca autoritate
Adventiştii consideră Biblia (Vechiul și Noul Testament) ca fundamentul credinței, ca singura sursă infailibilă a învățăturilor religioase. adventist.md+
2 Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea +2 Sabata – ziua de odihnă Ei țin ziua a șaptea a săptămânii – sâmbăta – ca zi sfântă de odihnă și de închinare, conform poruncii a patra. Sabatul începe de obicei vineri după apus și se încheie sâmbătă seara. adventist.org+
3 A doua venire a lui Isus Credința că Isus Hristos se va întoarce în viitor vizibil și că creștinii trebuie să trăiască în pregătire pentru acest eveniment. De aici vine și termenul „Adventist” (din latină adventus „venire”). adventistmoldova.ro+
4 Viața morală și transformarea spirituală Accent pe convertire, pe viața creștină trăită, pe sfințenie – adică pe faptul de a se îndepărta de păcat, de a se apropia de Dumnezeu, de a trăi în ascultare față de învățăturile biblii. adventist.md
5 Sănătate și stil de viață Ăsta e un alt aspect relativ caracteristic – mulți adventiști promovează un stil de viață sănătos: alimentație rațională, evitarea abuzului de substanțe nocive, preocupare pentru sănătatea fizică ca parte din viața spirituală. - adventist.md
6 Misiune, educație şi slujire Adventiștii au o structură organizată de misiune, școli, lucrări caritabile (în unele locuri), publicații, etc. Ei văd Biserica nu doar ca un loc de întâlnire, dar ca un corp activ, implicat în comunitate. adventist.ro+
1 Doctrina evenimentelor finale Pe lângă venirea a doua a lui Isus, cred în judecata, revelații profetice, restaurarea finală, etc. adventist.org
2 Ce înseamnă „pocăiți”
– termenul şi nuanțele cuvântului „pocăiți” sau „pocăit” are origini în limba română, din „pocăință” = recunoaștere a greșelii, regret sincer, dorința de schimbare, a se întoarce de la păcat.
În contexte religioase, „pocăiți” se folosește adesea — uneori în sens neutru, alteori mai dezavantajos — pentru a desemna credincioși evanghelici sau neoprotestanți, care pun accent pe convertire, renunțare la viața veche şi trăire personală cu Dumnezeu.
Nuanţele: Neutra / pozitivă: cineva „se pocăiește” înseamnă că îşi recunoaște păcatele, îşi schimbă viața, cere iertare etc. Este un act de transformare spirituală.
Peiorativă: uneori, în limbaj neoficial sau critic, „pocăiți” este folosit cu nuanțe de simplificare, de religiozitate excesivă, sau cu insinuarea că acești credincioși nu aparțin bisericilor mari sau tradiționale, etc. Deci, cineva poate să spună „biserica pocăiților” referindu-se la o biserică creştină neoprotestantă sau evanghelică, în variantele populare.
Cum se plasează Adventiștii raportat la „pocăiți”?
Adventiștii au elemente în comun cu ceea ce mulți înţeleg prin „pocăiți”: există accent pe pocăință, transformare personală, credință activă, viață dedicată lui Dumnezeu adesea sunt văzuți ca parte din sfera protestantă/evanghelică, deși practica lor — precum Sabatul, doctrina despre a doua venire, alte particularități — îi deosebește
Dar nu toate bisericile „pocăiților” sunt adventiste, și nu toți adventiști se identifică cu acest termen. Adventiștii au dogme, structuri, tradiţii proprii clare.
În concluzie Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din Turda este (probabil) similară cu altele din cadrul aceluiași cult: aderă la doctrinele Adventiste — Sabatul, Biblia, a doua venire, sfințenie, viață morală etc.
Termenul „biserica pocăiților” e un fel de etichetă folosită de unii pentru a desemna biserici creștine mai evanghelice/neoprotestante. Poate fi folosit și fără răutate, dar are și conotații critice, depinzând de cine și cum îl spune.
Nu este incompatibil ca cineva necredincios să creadă în pocăință ca act moral/spiritual; dar apartenența la un cult implică acceptarea unor învățături organizaționale, doctrinare, participare comunitară, reguli etc., nu doar o decizie personală.
„biserici creștine” și „biserici pocăite” sunt puse în opoziție, deși în realitate toate sunt biserici creștine – doar că aparțin unor ramuri diferite ale creștinismului.
Nu există o clasificare oficială care să recunoască termenul „biserici pocăite” – acesta este mai degrabă un termen popular, nu unul teologic sau academic. Dar există clasificări recunoscute ale ramurilor creștinismului, iar de aici vine distincția.
Clasificarea recunoscută a Bisericilor creștine
La nivel internațional, cercetătorii și organizațiile religioase împart creștinismul în câteva mari ramuri:
Biserica Ortodoxă Răsăritul creștin (Grecia, Rusia, România etc.). Accent pe tradiție, liturghie, succesiunea apostolică.
Biserica Catolică Sediul central: Vatican. Accent pe papa, tradiție, sacramente.
Protestantismul A apărut în secolul al XVI-lea (Luther, Reforma). Include luterani, reformați, anglicani, baptiști, penticostali, adventiști etc. Accent pe Biblie ca autoritate supremă, credința personală, harul lui Dumnezeu.
Biserici Orientale Vechi / Nestoriene Exemple: Biserica Coptă, Biserica Asiriană a Răsăritului. Toate aceste ramuri se consideră creștine și îl recunosc pe Isus Hristos ca Mântuitor, chiar dacă există mari diferențe de înțelegere teologică.
Unde apar „bisericile pocăite”
În România, expresia „biserici pocăite” este folosită în special pentru grupările protestante și neoprotestante (de ex. baptiști, penticostali, creștini după evanghelie, adventiști). Motivul: aceste comunități pun accentul pe pocăință personală, pe convertirea conștientă, pe schimbarea vieții – spre deosebire de tradiția ortodoxă/catolică, unde botezul pruncilor și participarea la viața Bisericii sunt considerate suficiente pentru a fi membru. De aceea: „Bisericile pocăite” = denumire populară pentru bisericile unde credința e asumată personal, iar botezul se face la vârsta maturității, după ce cineva decide să se pocăiască. Nu este o categorie oficială în niciun manual de teologie, ci mai mult un termen de uz cotidian, care poate fi neutru sau ușor peiorativ, în funcție de context.
Răspuns scurt: Nu există o clasificare recunoscută „biserici creștine vs. biserici pocăite”. Toate sunt creștine, dar aparțin unor ramuri diferite: tradiționale (ortodoxe/catolice) și protestante/neoprotestante. Termenul „pocăit” vine de la accentul pus pe convertire și viața nouă, nu este un nume oficial al vreunui cult.
Tabel comparativ (Ortodoxie/Catolicism vs. Protestanți/„pocăiți”), (protestante/neoprotestante – inclusiv adventiști, baptiști, penticostali etc.):
Aspect Ortodoxie / Catolicism Protestantism / „Biserici pocăite” Clasificare oficială
1 - Ramuri istorice ale creștinismului, cu tradiție continuă din primele secole. / Ramură apărută în sec. XVI (Reforma), cu dezvoltări ulterioare (neoprotestantism).
2 - Autoritate în credință Biblia + Tradiția Bisericii (scrieri patristice, sinoade, învățătura ierarhiei). / Numai Biblia (Sola Scriptura) este autoritatea finală.
3 - Botez Se face de obicei la prunci, prin stropire sau afundare. / Se face la maturitate, prin scufundare, după decizia personală de a crede („botez al credinței”).
4 - Pocăință Taina Spovedaniei: mărturisirea păcatelor preotului, dezlegare prin harul Bisericii. / Pocăința este act personal, direct înaintea lui Dumnezeu; nu există preot mijlocitor (de regulă).
5 - Liturghie / Cult Slujbe fixe, tradiționale, cu ritual, icoane, candele, muzică corală. / Slujbe simple, accent pe predică, cântări congregaționale, rugăciune liberă.
6- Preoție / Conducere Preoție sacramentală (hirotonită, cu succesiune apostolică). / „Preoția tuturor credincioșilor”; pastorii sunt slujitori ai comunității, nu mediatori de har.
7 - Sacramente / Taine 7 taine (botez, mirungere, euharistie, spovedanie, cununie, hirotonie, maslu). / În general recunosc doar două „orânduieli” (botez și Cina Domnului) ca simboluri, nu ca mijloace de har.
8 - Zi de închinare Duminica. Majoritatea duminica, / dar adventiștii sâmbăta (Sabatul).
9 - Percepția despre mântuire Harul primit prin Biserică și taine + credință + fapte. Numai prin har, prin credință personală în Hristos (Sola Fide), apoi urmează faptele bune ca rod. /
10 - Accent Comunitate, tradiție, continuitate istorică, participare la slujbe. / Convertire personală, relație directă cu Dumnezeu, trăire practică a credinței.
11 - Imagine populară „Biserica tradițională” – parte din identitatea națională și culturală. / „Pocăiți” – adesea etichetați astfel pentru că pun accent pe pocăință și viața schimbată, diferită de normele majoritare.
📌 Concluzie: Diferența majoră este unde se pune centrul de greutate:
Bisericile tradiționale pun accent pe continuitatea Bisericii, pe ritual și pe harul transmis prin taine. „Bisericile pocăiților” pun accent pe convertirea personală, pe citirea Bibliei, pe viața schimbată prin alegerea conștientă de a urma pe Hristos.
De aceea, termenul „pocăit” nu e o categorie teologică oficială, ci doar o etichetă populară pentru bisericile care cer o decizie personală de pocăință înainte de a fi membru.
📌 Termenul „pocăiți” este unul popular, folosit pentru bisericile care pun accent pe pocăință personală și pe o alegere conștientă de a trăi credința.
„Știați că există o clasificare recunoscută a Bisericilor creștine?” –
„Creștinismul – mai multe ramuri, o singură rădăcină” – frumos simbolic, subliniază unitatea în diversitate.
„Cum se împart Bisericile creștine?” – „Ortodoxe, Catolice, Protestante… toate creștine” – pune accentul pe ceea ce le unește, nu pe diferențe.
„De ce unii spun «biserica pocăiților»?”
"Știați că există o clasificare recunoscută a Bisericilor creștine? – Ortodoxe, Catolice, Protestante… toate creștine” Creștinismul se împarte în mai multe ramuri: Ortodoxă, Catolică, Protestantă (și subdiviziunile ei, inclusiv Bisericile numite popular „pocăite”), dar și Biserici Orientale Vechi. Toate aceste ramuri se consideră creștine, chiar dacă au înțelegeri diferite despre credință, ritual și viața spirituală.
📌 Termenul „pocăiți” este unul popular, folosit pentru bisericile care pun accent pe pocăință personală și pe o alegere conștientă de a trăi credința.
😊 Iată câteva sugestii de emoji
📖 – sugerează Biblia, cunoașterea, clasificarea ✝️ – simbol creștin clasic, simplu și respectuos
🌿 – simbol al păcii și al vieții, potrivit pentru mesajul tău echilibrat
🔎 – invită la descoperire, curiozitate („Știați că...?”)
🕊️ – porumbelul păcii, mesaj de armonie Poți folosi, de exemplu:
- Biblia lui Serban Cantacuzino, prima traducere din limba graca a bibliei in limba romana in anul 1668 - sursa info. emag.ro
De ce sunt ortodoxa:
- Papa Francisc referitor la familie - Facebook, Nina Guzu, 2021
Nota personala. pentru firea, caracterul meu nu cer nimanui iertare pentru faptul ca nu satisface anumite persoane. Suntem cu totii diferiti si pentru asta nu inteleg sa cer nimanui iertare. Nu este o greseala ca sunt asa cum sunt. Nu cer "dispensa papala" pentra a divorta si a continua drumul diferit in contest diferit..
- Sustin Catedrala Mantuirii Neamului - "Catedrala Mântuirii Neamului semnifică biserica ridicată în semn de recunoştinţă pentru eliberarea (mântuirea) neamului românesc de sub stăpânirea străină şi dobândirea independenţei statale." sursa info reintregirea.ro
- „Când voi fi cu trupu-nchis într-un sicriu Eu nu fi-voi mortul ci voi fi un viu Și voi zice lumii, din a vieții porți, «Iată-mă eu, viul, plans de niște morți»”. din Cimitirul Belu - sursa Facebook Ioan Ciorca
- Mod tendentios de atac la Biserica Ortodoxa - Facebook Edith Klaubert - 2020.03.13 - Imaginea folosita pelerinaj la Crucea de pe Muntele Mic in 2017 in contest de virus 2020
- Politic T9 - atac la biserici - Facebook, ziar15Minute
- " De ce Iisus Hristos la ortodocsi si nu Isus Cristos" - ziarul de iasi.ro I, - ziaruldeiasi.ro II, zialuldeiasi.roIII - autor Eugen Munteanu (n.1953) este un lingvist roman
- Hristos m. supranumele lui Isus. [Adică „Unsul”, traducere grecească după ebraicul Messiah].- dexonline
"Limba română este o limbă dacoromanică, formându-se din limba dacoromână, care a venit în contact cu latina vorbită în Dacia. Ulterior, de-a lungul secolelor, limba română a fost influențată de limbi ca germana, greaca, maghiara sau turca. Cea mai importantă influență a venit, însă, din partea limbilor slave." stirilekanald.ro
- Asta e tot ce suntem” - Interviu cu Sir Anthony Hopkins, agnostic def dex "Punct de vedere potrivit căruia gândirea umană este incapabilă să ofere suficiente argumente raționale pentru a justifica existența sau neexistența lui Dumnezeu." - 2020 - Youtube
 |
| 2023.02.22 |
- de ce se sarbatoreste la date diferite - "Faptul ca unele biserici au decis sa modifice calendarul rapid ar fi dus la două date de serbare a Paștelui în cadrul aceleiași confesiuni. Din acest motiv s-a decis ca Paștele să fie sărbătorit după calendarul iulian vechi până în momentul în care ultima biserica ortodoxă va trece la noul calendar." - zdg.md.
Ușile bisericii – trecerea dintre lume și taină Ușa unei biserici nu este doar un obiect utilitar, din lemn și fier. În tradiția ortodoxă, ea devine hotar simbolic între lumea vizibilă și împărăția cea nevăzută, între cotidian și veșnicie. E pragul prin care pășim dinspre zarva orașului în liniștea rugăciunii, dinspre grija zilei în taina Liturghiei. La Biserica „Adormirea Maicii Domnului” de pe Str. Ioan Opriș nr. 1, ușa de lemn adăpostește o icoană sculptată a lui Hristos Pantocrator – chipul Atotțiitorului care privește drept în inimă. Împrejurul Său, crucea nimbată poartă literele grecești Ο Ω Ν, care înseamnă „Cel ce este” – cuvântul spus de Dumnezeu lui Moise în rugul aprins. Această formulă e mai mult decât un nume – e o prezență: Dumnezeu Cel viu și veșnic veghează de la intrare, ca să nu uităm Cine ne întâmpină în casa Sa. Chipul sculptat nu e doar un element artistic, ci un semn teologic: ușa devine icoană, iar intrarea în biserică – o întâlnire cu Hristos Însuși. Lemnul, lucrat cu dăruire și rânduială, devine purtător de har prin mâinile celor care au știut să-i dea suflet. La cealaltă biserică ortodoxă turdeană, de pe Strada Gheorghe Lazăr nr. 17-19, ușa poartă un alt simbol – un inel de bătaie din fier forjat, în formă de ciocănitoare. O pasăre care ciocăne cu sârguință, așa cum sufletul bate la poarta milostivirii divine. Cine vine la biserică bate, cu teamă sau cu nădejde, la o ușă care nu e doar din lemn: e ușa inimii lui Dumnezeu. Iar acest inel-ciocănitoare pare că spune, în limbaj de tăcere, cuvintele Evangheliei: „Iată, stau la ușă și bat; de va auzi cineva glasul Meu și va deschide ușa, voi intra la el și voi cina cu el, și el cu Mine.” (Apocalipsa 3, 20) Aceste două uși din Turda, diferite ca expresie dar unite în duh, mărturisesc că fiecare intrare într-o biserică e un act de credință. Nu deschizi doar o ușă fizică, ci îți deschizi sufletul. Și la fel, ieșirea de acolo nu înseamnă o plecare, ci o trimitere: spre lume, dar cu altă lumină în ochi. Ușa bisericii este, așadar, un icoană de lemn și fier, de liniște și sunet, care ne învață că între Cer și pământ nu e decât o bătaie de inimă – și o ușă deschisă. - A.M.C. - fotoCatGPT - CatGPT
De la prieteni pareri prin mail
"Separarea de la 1698 s-a facut de catre apus pentru dezbinarea romanilor, in scopul imbunatatirii controlului asuprea romanilor din Transilvania si in perspectiva a asimilarii , pierderii identitatii romanilor de aici. Parerea mea. Cei care au renuntat la credinta ortodoxa (in special preotii, pentru ca mirenii probabil majoritatea au urmat preotul locului) au facut-o sigur in urma unei campanii combinate de amenintari si mita , venita din partea autoritatilor habsburgice. Mita nu cred ca era neaparat o atentie materiala primita atunci ci promisiunile ca vor avea si romanii care trec in barca papalitatii drepturi simmilare cu ungurii si sasii. Desfiintarea in 1948 a bisericii greco catolice a venit tot in urma unei decizii impuse din afara (URSS Stalin) asa cum venise cu 250 de ani in urma decizia de la Viena-Vatican pentru abandonarea ortodoxiei. Cred ca in general romanii din ambele biserici au stiut sa puna pe primul plan apartenenta la natiunea romana si nu apartenenta religioasa , sigur ca au fost si uscaturi care au intretinut vrajba interconfesionala. George Baritiu care era greco catolic a fot un roman foarte lucid si pln de calitati , care nu cred ca a facut vreodata o defavoare unui alt roman pentru ca acela e ortodox . A pus mereu pe primul plan romanismul si nimic altceva. Are o disputa cu un alt greco catolic - Iosif Sterca Sulutiu - care mi se parea a fi un dispretuitor al ortodocsilor , om cu un caracter indoielnic , Baritiu a publicat disputa intr-o brosura - daca aveti curiozitatea o puteti consulta aici "
- Criticile "istorice" ale lui Iosef Sterca Sulutiu din 1892 - Google30, in disputa cu George Baritiu - Google30
- "Bun venit la pagina mea" - Pagina lui Radu Cerghizan - ducu.de - informatii despre religiile lumii
- Incredibil -
- 19.09 - Ziua Europeană a Patrimoniului. - Clădiri de patrimoniu din Turda - Facebook , Biblioteca Teodor Muresanu, 2023
"Patrimoniul arhitectural-istoric al oraşului cuprinde Piaţa Republicii şi Piaţa 1 Decembrie 1918. Nucleul istoric medieval este considerat cel din jurul bisericii romano-catolice din fosta Piaţă a Târgului (azi P-ţa Republicii). Centrul municipiului Turda se află în prezent pe lista monumentelor istorice ca şi ansamblu urban secolul XVIII-XIX, conform Ordinului Ministerului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/8.07.2004.
Catedrala Ortodoxă, situată în str. Andrei Şaguna nr. 2, a fost realizată în stil neobizantin după planurile arhitectului Ioan Traianescu. Piatra de temelie a acestei biserici a fost pusă în anul 1926, pe baza unor fonduri adunate din iniţiativa protopopului Jovian Mureşan. Construcţia s-a încheiat în anul 1935, caracteristică pentru această clădire fiind clopotniţa în formă de culă oltenească asemănătoare celei de la Catedrala Ortodoxă din Alba Iulia. Picturile interioare au fost realizate de către profesorii Paul Moldovan şi Gheorghe Belizarie, iar icoanele iconostasului de către pictorul Paul Molda (1884-1955)
 |
| 2024.05.01 |
 |
| 2024.04.27 |
Ganduri - linkuri
- Ce spun altii - 1Google, 16Google, 17Google, 31Google - A.M.C - A.M.C.
- Lev Tolstoi (1828-1910), romancier rus
- Prima școală română ortodoxă de pe Str. Gh. Lazăr nr. 25, Cladire construita in perioada protopopului Jovian Murășianu, inaugurată în septembrie 1904. rămâne o mărturie a unui ideal simplu și esențial: formarea omului, dincolo de instinctul său primar, ca membru civilizat al societății. Educația și credința și-au dat mâna în acest loc pentru a călăuzi caracterele, făcând diferența între rău și bine. Aici, în această clădire cu suflet istoric, s-a plantat sămânța unui viitor în care valorile au fost îngrijite și crescute, una câte una, până au înflorit în generații întregi. Str. Gheorghe Lazar, Nr.25, Protopopiatul Ortodox Roman. Sala de conferinte. - A.M.C. - 2024.11.01
- Biserica Reformata-Calvina din Turda-Nouă, Monument istoric. O formă de "dialog" între generațiile trecute și cele viitoare. - 2024.12.18 Turnurile bisericilor au fost dintotdeauna privite ca un simbol al aspirației umane către ceruri, către divinitate. Ele sunt ridicate pentru a sublinia conexiunea dintre pământ și cer și rolul bisericii ca punte între credincioși și Dumnezeu. Prezența ceasurilor și a cadranului solar are semnificații practice și spirituale. Ele simbolizează trecerea timpului și importanța utilizării acestuia în mod înțelept. În tradiția creștină, astfel de elemente aminteau și de efemeritatea vieții umane și de pregătirea pentru veșnicie. Elementul decorativ al buzduganului cu țepi poate avea o semnificație istorică și simbolică. Buzduganul era un simbol al autorității și al puterii, folosit în trecut de lideri sau dregători. ( Turnurile bisericilor din Transilvania aveau uneori și roluri practice, cum ar fi turnuri de observație sau adăposturi pentru comunitate în caz de atacuri. Acest lucru subliniază și rolul lor protector. Au fost ganduri transformate in cuvinte...- A.M.C.
 |
| 2025.04.29 |
Dialog cu Chat GPT
"Mesajul acelui citat este profund și mișcător – o pledoarie pentru viața lăuntrică, pentru spiritul care nu se ofilește odată cu anii.
Cât despre întrebarea ta – ce a fost mai întâi: sufletul nemuritor sau materia care a generat sufletul muritor? – ea stă la granița dintre filosofie, teologie și știință. Și nu are un singur răspuns, dar tocmai în asta stă farmecul: –
În gândirea spirituală (creștină și nu numai), sufletul este creația divină, suflul de viață pus de Dumnezeu în materie. Așadar, sufletul precede cu adevărat materia, fiind ceea ce dă sens și viață trupului. Materia, fără suflet, rămâne doar lut. –
În gândirea științifică materialistă, conștiința și sufletul (ca metaforă a conștiinței) apar mai târziu, ca un produs al evoluției materiei – al creierului uman. Deci, materia precede sufletul, care este văzut ca un rezultat al ei. –
În gândirea filosofică, Platon ar spune că sufletul este veșnic și a existat dinainte, iar Aristotel ar vedea sufletul ca forma trupului. Și mulți alți filosofi au meditat la această întrebare fără a-i da o formă definitivă.
Poate răspunsul cel mai frumos este acela care ți se așază în suflet cu liniște: că în fiecare trup trecător trăiește o scânteie de veșnicie, iar această scânteie e greu de cuprins în cuvinte, dar se simte în zâmbet, în lacrimă, în iubire, în dorința de a crea și a înțelege.- Foto, print scrin, ChatGPT, 2025.05.02
 |
| 2024.04.08 |
- Anemone. "Floarea Pastelui, flori minunat colorate care nu infloresc niciodata mai repede de 13 martie si nici mai tarziu de 10 mai - A.M.C - sursa info: povesteacasei.ro
"În simbolismul original al bisericii creştine culorile aveau o importanţă deosebită...În aspectul său primar, albul sau argintul simboliza viaţa, puritatea, inocenţa, bucuria şi lumina; roşul reprezenta suferinţa şi moartea lui Hristos şi a discipolilor săi dar şi iubirea divină, sângele şi războiul, durerea; albastrul reprezenta sfera celestă şi starea de contemplare; galbenul sau aurul simboliza gloria, roadele, bunătatea; verdele reprezenta fecunditatea, tinereţea şi prosperitatea; movul, umilinţa, afecţiunea profundă şi necazurile; negrul simboliza moartea, distrugerea şi umilinţa." - A.M.C. - sursa info. lovendal.ro
Artarul și simbolismul în creștinism (și nu numai) Nu este un simbol creștin direct, dar artarul are unele valențe simbolice ce pot fi ușor asociate cu valorile creștine: Frunza de arțar, cu ramificațiile ei regulate, poate sugera ordine, armonie, diversitate în unitate – o reflecție a Trinității sau a comunității creștine. Fiind un copac cu o coroană largă și rădăcini puternice, poate simboliza statornicie, înrădăcinare în credință, exact cum și Biserica e rădăcinată în Hristos. Toamna, frunza de arțar se colorează spectaculos, marcând trecerea timpului și ciclicitatea vieții – o idee des întâlnită în reflecția creștină asupra efemerului, morții și învierii. În unele culturi, arțarul este considerat copacul generozității, pentru seva dulce (din care se face siropul de arțar) – ceea ce se poate interpreta ca dăruire de sine, jertfă, valori adânc creștine. Natura ne oferă necontenit prilejuri de contemplare și înțelepciune, iar atunci când cuvintele se împletesc firesc cu gândurile, se naște acea liniște care îmbogățește sufletul. Ganduri matinale in zi de duminica din cele citite si auzite... - A.M.C. - Foto.ChatGPT
- Arta - linkuri
Alida Nagy-Expoziția de pictura "ÎNTRE ANOTIMPURI", 2023 - 24Google - A.M.C. - din C.Turzii
Micul altar
Micul altar
Biserici si cimitire - linkuri
